Colegiul National „Vasile Alecsandri” continua testarea elevilor din clasele a XII-a, pentru examenul de Bacalaureat. Dupa o simulare la Limba si literatura romana, urmata de una la Geografie si Socio-umane, acum s-a organizat o noua astfel de evaluare, la Matematica.

Elevii claselor a XII-a de la Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau au trecut din nou prin focurile examenului de Bacalaureat. La propriu! Ei au sustinut o alta simulare la disciplina scolara Matematica. Au participat toti cei care trebuie sa dea acesta proba si la examenul real, adica elevii care invata la profilul teoretic de matematica-fizica sau matematica-informatica. Simularea a fost in sistem integrat si a respectat programul real al examenului, timpul de lucru, formatul subiectelor, asezarea in banci si suprave­gherea participantilor de catre comisiile de examen. “Ne ajuta foarte mult, pentru ca astfel vedem cum stam”, a declarat la iesirea din sala, Alexandra Balan. “Este in primul rand nota la teza, apoi si e evaluare a valorii mele. Este o materie grea, care cere multa munca”, a adaugat si colega ei, Irina Demsa. “Asa ne pregatim, asa ne facem idee despre ce va fi la examenul real. Adica greu, pentru ca si acum a fost greu”, a spus si Radu Chibzui. Proba de simulare la Matematica a inceput la ora 10.00 si s-a finalizat dupa trei ore. Toti elevii claselor a XII-a care vor sustine aceasta proba si la examenul real de Bacalaureat au fost prezenti. “Au fost 114 de toti. Vrem sa stim in ce faza ne aflam cu pregatirea Bacalaureatului. Rezultatele acestei simulari vor fi discutate cu elevii si vom lua masurile necesare pentru imbunatatirea rezultatelor la examenul real”, a explicat prof. Daniela Harasemciuc, sef Catedra de Matematica. Examenul de Bacalaureat, prima sesiune, incepe pe 6 iunie cu probele orale, probele scrise vor fi intre 27 iunie si 1 iulie, iar pe 8 iulie, dupa rezolvarea contestatiilor, vor fi afisate rezultatele finale. Sesiunea a doua a Bac-ului este programata pentru intervalul 22 august – 7 septembrie.
Roxana Neagu

Cea mai mare finantare „Leonardo” obtinuta de un colegiu bacauan

Colegiul National Economic „Ion Ghica” Bacau a prezentat Institutiei Prefectului proiectul „Leonardo da Vinci”, finalizat acum, dupa doi ani de parteneriat cu inca trei tari – Bulgaria, Cehia si Turcia. Este vorba despre un proiect amplu, pe trei module, demarat in liceul bacauan in 2009, si care primit o finantare europeana de peste 56.000 de euro.

Colegiul National Economic “Ion Ghica” din Bacau a reusit performanta de a atrage fonduri europene insemnate pentru a derula un amplu proiect Leonardo da Vinci, inceput in 2009 si finalizat acum. Partenerii proiectului, din Polonia, Cehia si Turcia, au fost invitati in sala mica a Prefecturii Bacau, unde s-au prezentat concluziile colaborarii interculturale intre liceul bacauan si scolile din tarile partenere in proiect. Acesta s-a derulat pe trei module: unul in Polonia, la cursul “Sa fim competitivi in Europa” (finantat cu 9.200 de euro), un altul in Bulgaria (pe un schimb de experienta finantat cu inca 20.000 de euro) si inca unul pe un stagiu de pregatire a 14 elevi din liceu (pentru care s-a primit o finantare de 27.000 de euro, bani europeni). Produsele finale ale proiectului se concretizeaza intr-un “Ghid al tanarului antreprenor”, ce va putea fi folosit de catre elevi in pregatirea lor, dar si un suport didactic intitulat “Analiza oportunitatilor de marketing”, care va fi implemantat la nivel de clasa. “Este vorba despre proiectul «The cross-curricular tool – an innovatice technique in VET Teaching and Learning». Suntem acum la ultima intalnire. A fost o colaborare fructuoasa, interesanta, in care am aflat multe informatii, am legat prietenii. Speram sa fie un punct de pornire pentru noi in colaborarile viitoare dintre scoli”, ne-a declarat Cristina Stoica, profesor Limba engleza si coordonator proiect. “A fost o experienta inedita, in care am imbinat cunostintele de specialitate cu limba engleza, pentru a realiza o educatie de calitate, europeana elevilor nostri. Cred ca in viitor acesta va fi drumul pe care elevii trebuie sa-l aiba pentru a putea sa faca afaceri prospere”, a adaugat si Mihaela Ciuchi, profesor Stiinte economice la acelasi liceu.

Scoala europeana

Conducerea colegiului a fost si ea permanent alaturi de echipa de profesori si elevi, in cei doi ani de proiect Leonardo, si considera ca prin aceste tipuri de proiecte va creste ca­litatea actului de invatamant a intregii unitati scolare. “Castigul unor astfel de activitati este pentru elevi, cadrele didactice si scoala, in general. Drept dovada, pe 3 mai 2011 ni s-a inmanat pentru a doua oara premiul de «Scoala europeana», care ne obliga sa desfasuram in continuare activitati la nivelul si cerintele scolilor europene”, a precizat prof. Neculai Terente, directorul colegiului. Proiectul “Leonardo da Vinci” derulat in Colegiul National Economic “Ion Ghica” Bacau a fost prezentat ulterior si la Inspectoratul Scolar Judetean.
Roxana Neagu

Activitatile dedicate “Zilelor Scolii «Spiru Haret»”, care se desfasoara pe parcursul intregii saptamani, continua. Dupa concursuri, jocuri, expozitii si intalniri cu partenerii proiectelor derulate in unitatea de invatamant bacauana, in aceste zile, in diferite clase si pe diferite catedre din scoala se desfasoara lectii des­chise pentru parinti. O asemenea activitate scolara s-a organizat si la clasa I A, ca o incununare a mai multor actiuni la care s-a lucrat din timp. “Ne-am ales ca optional «Teatrul scolar». Incercam sa abordam texte cat mai variate, in general cu un continut edu­cativ, prin care elevii sa poata alege modele de conduita, sa surprinda partea pozitiva si negativa a lucrurilor, pentru ca, in viitor, atitudinea lor sa fie una pozitiva fata de viata, de mediul inconjurator, de invatatura”, a precizat Clemansa Mauca, invatator la clasa I A Scoala “Spiru Haret” Bacau.
Imbracati in albinute, vulpite, doctori, printese, regi sau pasari cu penaj colorat, copiii clasei I A au aratat auditoriului, format din parinti, ca au ta­lent de mici actori de teatru, ca stiu sa recite frumos poezii si chiar sa interpreteze, cu glasurile lor cristaline, un cantec. “Sunt aici cu noi si parintii, pentru ca scoala fara parinti e ca un copil rofan. Ei sunt cei care formeaza copiii, iar noi, ca dascali, doar punem umarul la ceea ce parintii au cladit si cladesc. M-as bucura ca acest lucru sa fie peste tot, pentru ca parintii ajuta mereu scoala si m-as mai bucura daca si autoritatile ar face macar un sfert cat fac ei pentru aceasta scoala”, a mai precizat inv. Clemansa Mauca. Activitatile dedicate “Zilelor Scolii «Spriu Haret»” vor continua cu alte lectii deschise, sedinte cu parintii, un concurs de “Matematica aplicata”, dar si o simulare la clasele a VIII-a, a probelor ce vor fi sustinute de acesti elevi la Testarile Nationale ce stau sa inceapa.
Roxana Neagu

Comerciantii din Bazarul Milcov au primit miercuri, la primele ore ale diminetii, o vizita neasteptata. Inspectorii Vamii Bacau si cei din Iasi, in colaborare cu Garda Financiara, Politia Economica si Gruparea Mobila de Jandarmi au desfasurat un raid de amploare in vederea identificarii produselor contrafacute si nu numai.

Control inopinat in Bazarul Milcov. Echipe mixte formate din inspectori ai Directiei Judetene de Accize si Operatiuni Vamale (DJAOV) Bacau, impreuna cu cei ai Directiei Regionale Iasi, reprezentanti ai Politiei Economice, Garzii Financiare si ai Gruparii Mobile de Jandarmi au luat la puricat comerciantii care isi desfasoara activitatea in aceasta locatie. Scopul actiunii a fost acela de a clarifica aspectele legate de buniri si produse pentru care s-a depus cerere de interventie la Autoritatea Nationala a Vamilor, in ceea ce priveste dreptul de proprietate intelectuala pe marca. Astfel, inspectorii au verificat toata marfa in vederea identificarii produselor contrafacute, de provenienta extracomunitara, intercomunitara, „mo­tiv pentru care au fost verificate mai multe produse din gama diferita, atat obiecte de uz casnic, cat si produse de pescuit. Au fost verificate aspecte legate de le­gislatia fiscala, de contabilitate, zona vamala si nu in ultimul rand am incercat sa identificam si alte probleme generate de contrabanda si evaziune fiscala”, a declarat Valentin Grosu, inspector sef al DJAOV Bacau.

Nereguli descoperite

Luati prin surprindere, comerciantii nu au mai avut timp sa ascunda marfa in neregula. Astfel, inspectorii vamali au descoperit diferite produse care nu respectau normele in vigoare, ca de exemplu lanturi pentru drujbe care erau vandute in alte ambalaje decat cele ori­gi­nale. „Aceste lanturi sunt van­­­dute in cutii care nu le apar­tin. Noi a trebuit sa le luam la verificat pe toate pentru a putea sti exact ce urmeaza sa ridicam in vederea confiscarii”, a explicat un inspector vamal. Inainte de a descinde in Bazarul Milcov, organele de control au desfasurat mai multe verificari in prealabil. „Acest control nu este neaparat inopinat. Inainte am verificat zona si abia apoi am trecut la controlul propriu-zis. Am descoperit mai multe nereguli. Sunt probleme in ceea ce priveste dreptul de proprietate pe zona de protectie a marcii. Cei care si-au inchis tarabele si au plecat iniante de venirea noastra cu siguranta nu vor scapa de control”, a precizat Valentin Grosu.

Luati prin surprindere

Desfasurarea de forte si prezenta mascatilor i-a speriat pe vanzatori. Acestia nu se asteptau sa primeasca vizita organelor de control. „Sincer, nu ma asteptam sa vina Vama. M-am speriat cand am vazut mascatii cum au coborat din masina. Parca suntem infractori. Sper sa am toata marfa si documentele in regula”, a spus Cristinel Munteanu. Cei care nu se simteau cu musca pe caciula si-au vazut linistiti de afacere, fara a fi intimi­dati de prezenta „musafirilor nepoftiti”. „Eu nu am de ce sa ma tem. Am totul in regula, dar oricum a fost o surpriza acest control. Daca nu aveam marfa legala si documentele la zi inchideam si plecam”, marturiseste Dorel Nita. Unii vanzatori insa au rescunoscut faptul ca nu sunt tocmai in ordine cu documentele. Florin Craciun, de exem­plu, nu a putut prezenta inspectorilor actele de provenienta a marfii. „Ca in orice afacere, nu poti sa ai toate documentele in regula. O sa mi se confiste marfa si o sa platesc amenda, pentru ca nu am ce face”, a explicat el. Cei care au fost prinsi in ofsaid fie au ramas fara produse, fie au incasat amenzi usturatoare.
Sinziana Filimon

Redactorii Trustului Media DESTEPTAREA au luat pulsul cartierului Milcov. Locatarii din aceasta zona si-au spus pasurile cu speranta ca, prin intermediul presei, problemele lor vor ajunge, din nou, in atentia edililor, care sa gaseasca, in sfarsit, timp si pentru ei. Lipsa locurilor de parcare, a unei piete agroalimentare, a pubelelor de gunoi si a locurilor de joaca ii nemultumeste pe toti locuitorii din zona.

Zona Milcov se confrunta cu o lipsa acuta a spatiilor de parcare. Locatarii se plang de faptul ca desi sunt spatii care ar putea fi transformate foarte simplu in locuri destinate stationarii autoturismelor, administratia locala nu si-a dat interesul sa rezolve cumva aceasta problema. „Locuitori din acest cartier sunt obligati sa blocheze strada principala cu masinile pentru ca efectiv nu au unde sa le lase. Ne dorim macar o parcare mai mare pentru ca sunt destule terenuri in zona unde ar putea fi contruita”, a spus Constantin Petcu, presedinte de asociatie. Nemultumirea cea mai mare este faptul ca si putinele locuri care mai exista au fost adjudecate ilegal de unii locatari. Sandu Enache are o masina, iar la orele serii face cateva ture de cartier in cautarea unui loc unde sa-si lase bunul. „Eu am venit de curand in acest cartier. Am o singura masina si nu am unde sa o las. Sa faca primaria parcari. Trebuie sa ma cert in fiecare zi cu vecinii pentru ca multi si-au atribuit un loc pe care l-au ingradit. Unii si-au construit beci in parcare si, daca inainte incapeau cinci masini, acum mai este loc doar pentru trei”, a explicat acesta.

Mii de apartamente si nicio piata

Cartierul Milcov este unul foarte populat. Una dintre durerile locatarilor este lipsa unei piete. „A fost, candva, o piata in zona, dar s-a desfiintat, ne-a declarat Dumitru Coparleanu. Suntem nevoiti sa urcam dealul, sa mergem pana la Piata Sud. Pentru cei mai in varsta este tare greu. Locuri pentru amplasarea unei piete sunt destule. Trebuie doar vointa din partea autoritatilor.”

Au platit pentru namolul de la robinet

Locatarii de pe strada Milcov se plang si de apa care le curge zilnic la robinet. Platesc prea mult pentru un produs care este de proasta calitate. „Doua saptamani am avut apa murdara si ni s-a promis ca vom fi scutiti de la plata pentru aceasta perioada, insa cand a venit factura m-am trezit ca nu mi-au scutit decat un metru cub, iar eu am consumat mai mult de atat in doua saptamani”, a mai spus Constantin Petcu. In aceeasi situatie au fost si ceilalti vecini. Din cauza apei murdare din reteaua de alimentare a orasului, oamenii au fost nevoiti sa cheltuie bani din propriul buzunar pentru a schimba filtrele de la centrale si de la masinile de spalat. „Pe langa faptul ca pretul apei este mare, iar facturile sunt de cele mai multe ori umflate, nimeni nu se gandeste la faptul ca salariile nu au mai crescut, iar noi ne chinuim sa achitam datoriile”, a afirmat Constantin Dimitriu.

Cotizanti fara voie la CET

In iarna trecuta, si locatarii de pe strada Milcov au cotizat la CET desi nu mai sunt consumatori ai furnizorului de agent termic. “Tevile comune de incalzire din apartamentele de pe scara noastra au fost taiate din 2009, fiindca ne-am debransat toti, ne-a declarat Costel Luca Ciuchi. Avem proces-verbal. Cu toate acestea, cand a aparut ordinul acesta cu plata caldurii din spatiile comune, am fost pusi sa dam bani atat pentru caldura din subsolul in care sunt 3 metri de conducta, cat si pentru tevile pe care nu le mai aveam.” Locatarii spun ca au platit cate 20 de lei in fiecare luna, iar dupa ce s-au plans de situatie, suma s-a redus, in ultima luna de iarna, la 8 lei. Oamenii spun ca sunt mereu trimisi de la Ana la Caiafa, adica de la asociatie la firmele de repartitoare, “care sunt parazitii cuiva”, considera Constantin Petcu.

Gunoaie la tot pasul

Si problema deseurilor este una stringenta. Pentru ca tomberoanele le poti numara pe degetele de la o mana, locatarii isi lasa aruncati sacii menajeri pe jos, in jurul ghenelor sau chiar pe spatiul verde. „Sunt patru tomberoane in toata zona noastra. Nu ai unde sa arunci gunoiul. Platim taxe de salubritate dar nu beneficiem de nimic. Gunoaiele sunt aruncate aiurea. Vine caldura si atunci mirosul o sa fie insuportabil. De tomberoane pentru colectare selectiva nici nu poate fi vorba”, a declarat nemultumit Constantin Dimitriu. In ciuda problemelor cu care se confrunta cetatenii din Milcov, relatia cu primaria este ca si inexistenta. „Nu este nici o urma de initiativa din partea primariei. Sunt nu stiu cati angajati in institutia aia si nu am vazut unul in strada. Exista si un inspector de zona care ar trebui sa fie pe teren, dar la noi nu a venit niciodata. De la campania trecuta nu am mai vazut niciun edil in cartierul nostru. Daca te duci le primarie e plin pe holuri de angajati care fumeaza, pusi acolo degeaba”, a afirmat Dumitru Coparleanu.

Niciun spatiu de joaca

Desi in aceasta parte a orasului sunt multi copii, pana in acest moment, administratia locala nu a amenajat nici macar un spatiu de joaca pentru cei mici. Parintii sunt obligati sa parcurga distante mari pe jos, cu mijloace de transport in comun sau cu masina proprie pentru a-si scoate copiii la aer. „Niciodata nu am avut un parculet pentru copii, chiar daca sunt multi. Parcul central este departe. Cei mici nu au unde sa se joace, decat in strada. Ar fi fost bine sa fie facut aici un parculet”, a spus Dumitru Coparleanu. Nici la capitolul spatii verzi, locatarii din zona nu stau mai bine. Se chinuie sa ingrijeasca singuri peticele de iarba care le-au mai ramas. „De doi ani ne rugam de doamna Marcu, de la Spatii Verzi sa ne aduca gard viu aici. Pana la aceasta ora, niciun raspuns. Am facut nenumarate adrese la Primarie si deageaba. Daca intram la primar o data la cinci ani este bine. Cand ajungi la audienta, fie iti raspunde evaziv, fie iti inchide usa in nas”, ne-a zis Ion Ursu.
Sinziana Filimon
Doina Mincu

Amarati, uitati si cu locuintele distruse de ploi

In zona Milcov, blocurile reabilitate termic prin programul guvernamental pot fi numarate pe degete. Locatarii spera de ani de zile ca le va veni randul. Intre timp, imobilele se degradeaza. Cel mai batut de soarta este blocul cu numarul 79. Locatarii de aici sunt fie pensionari cu pensii mizere, fie someri sau angajati cu venituri mici. Costurile pentru repararea acoperisului ii depasesc. Singura lor speranta ar fi programul de reabilitare termica. Acesta a ramas doar o promisiune electorala pentru ei.

Este suficient sa iei la pas zona Milcov pentru a constata ca aceasta nu se afla in gratiile administratiei locale. Vestitul program de reabilitare termica este doar simbolic prezent in acest cartier, prin cateva exemple alese pe criterii ramase necunoscute pentru restul locatarilor. In fiecare an, acestia asteapta sa le vina randul in programul derulat de guvern si administratia locala. Intre timp, fatadele se deterioreaza, iar acoperisurile au devenit ca sita. Blocul 79 este locuit de persoane cu venituri modeste. Pentru locatarii de la ultimul etaj, viata a devenit un cosmar. In garsonierele cu acoperisul spart se simt de parca ar dormi sub cerul liber. “Ma ploua in casa, ni s-a plans Dorina Lupu. Am mobila stricata. E jalea de pe lume. Am o pensie mizerabila. M-am plans la primar, i-am spus ca vine iar campania electorala si ne cere votul, dar mi-a raspuns ca ori cu votul meu ori fara…” Remus Geoacas,un alt locatar, spune ca ii ploua in casa ca si afara, iar singura lor speranta este un ajutor de la primarie.

Au ramas cu tabelele

Reprezentantii locatarilor spun ca au facut cu ani in urma tabele prin care locatarii isi dadeau acordul pentru reabilitarea blocului prin program neguvernamental. De atunci asteapta aparitia echipelor de constructie sau macar sa li se indice de la primarie data cand vor incepe lucrarile. “Am aparut si in ziarul primariei, «Mesagerul», ca intram in reabiltare, ne-a declarat Stefan Morosan, fost presedinte al asociatiei de proprietari. Intrebarea este: cand?” Ion Cartas, reprezentant al locatarilor, spune ca “este insuportabil. Noi am adunat bani, vreo 500 milioane lei vechi, am reparat instalatiile, dar tot avem mizerie in subsol, iar cand apar tantarii este groaznic. Sa facem si acoperisul ne este peste puteri”.
Doina Mincu

Bani publici topiti odata cu nametii

Desi iarna trecuta a fost una dintre cele mai usoare din ultimii ani, costul deszapezirilor efectuate pe arterele municipiului Bacau a atins suma de 1,8 milioane RON (18 miliarde lei vechi). Valoarea este similara cu cea inregistrata in iarna de pomina 2009-2010, cand – din cauza caderilor masive de zapada – edilii au fost obligati sa scoata din buzunar tot 1,8 milioane RON. Contractele atribuite in iarna 2010-2011 le-au copiat, in linii mari, pe cele de acum un an. Ele au fost incredintate, in proportie covarsitoare, acelorasi societati care au deszapezit Bacaul in iarna 2009-2010 si la aceleasi preturi.

Deszapezirea Bacaului in iarna 2010-2011 a fost cea mai costisitoare din ultimii ani, in conditiile in care caderile de zapada inregistrate au fost relativ neinsemnate. In comparatie cu alti ani, iarna trecuta nu a dat mari batai de cap edililor. Nu acelasi lucru se poate spune despre iarna 2009-2010, cand municipalitatea bacauana a fost obligata sa faca fata celor mai mari caderi de zapada din istoria recenta a orasului. Marturie stau chiar declaratiile de la acea data ale edililor, care se plangeau ca fac fata cu greu nametilor adunati pe arterele rutiere ale Bacaului. In mod paradoxal, costul lucrarilor de deszapezire din aceasta iarna a fost identic cu cel inregistrat in urma cu un an.

Contracte incheiate pe ultima suta de metri

Primaria s-a ferit sa organizeze o licitatie privind serviciile de deszapezire, insa in octombrie 2010 a lansat o invitatie de participare pe siturile dedicate achizitiilor publice. Obiectul contractului pus in joc de edili a fost inlaturarea zapezii de pe carosabil, precum si imprastierea de material antiderapant. Conform invitatiei de participare, municipiul a fost impartit in 22 de loturi distincte, dupa modelul instituit in iarna 2009-2010, urmand ca valabilitatea contractului sa se deruleze pana in 15 martie 2011. Pe adresa municipalitatii au sosit 8 oferte. Valoarea estimata a contractului a fost de 1.799.850 RON, adica aproape 18 miliarde lei vechi. Suma este identica cu cea pusa la bataie de Primarie in urma cu un an – 2009-2010 – cand pe fondul unor caderi masive de zapada, edilii au impartit in graba municipiul in 22 de zone pe care le-au scos la mezat tot in urma unei “invitatii de participare”. Atat contractul din iarna lui 2010, cat si cel din iarna lui 2009 au avut drept criteriu de atribuire “pretul cel mai scazut”.

Rad Trans, marele castigator

Cele 18 miliarde lei vechi puse in joc de municipalitate in aceasta iarna au fost impartite intre mai multe firme abonate la contracte publice cu institutia edilitara. Imparteala nu a fost frateasca, dintre firmele participante detasandu-se contractele obtinute de Rad Trans SRL. Potrivit sitului “e-Licitatie”, firma a adjudecat 6 contracte de deszapezire, din cele 22 puse la bataie, contracte in valoare totala de aproape 600.000 RON (6 mili­arde lei vechi). La mare distanta de societatea amintita s-au clasat firmele Conextrust – cu 3 contracte, Miralex – 4 contracte, respectiv Scut – 3 contracte sau Fair Play – 2 contracte.

Au deszapezit „bine” si in 2009

Aceeasi societate a performat si in iarna 2009-2010 cand, din cele 22 de contracte puse la bataie de Primarie, si-a adjudecat 7. Valoarea totala a contractelor atribuite, la acea data, firmei Rad Trans a depasit suma de 704.000 RON (7 miliarde lei vechi). Societatea este detinuta de Ioan Boronea si-l are drept director tehnic pe Laurentiu Neaga, sotul Corinei Neaga, sefa Serviciului Achizitii din cadrul municipalitatii. In numai un an, intervalul 2009-2010, Rad Trans s-a procopsit cu 13 con­- tracte de deszapezire de la Primaria Bacau, in valoare totala de 1,3 milioane RON (13 miliarde lei vechi). Abordata de jurnalistii Desteptarii, Neaga a afirmat ca nu doreste sa fie citata cu declaratii. Ea a lasat de inteles ca “cineva are o grija permanenta fata de acest subiect”. Sefa Achizitiilor a facut precizarea ca atribuirea contractelor ar fi o “competitie a preturilor” si ca firmele care vin cu cele mai mici preturi pe ora “nu au cum sa nu castige”.
In ultimii ani ea a avut mai multe “iesiri” in presa cu privire la “desapezirile” atribuite societatii Rad Trans. Neaga a precizat in respectivele interventii ca nu ar participa la licitatiile unde se prezinta firma amintita.

Primaria spune ca a platit o nimica toata

Reprezentantii municipalitatii sustin ca nivelul costurilor cu deszapezirea drumurilor din Bacau a fost mult mai redus decat acum un an. Intr-un raspuns remis Desteptarii, Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, a afirmat ca desza­pezirile din 2010-2011 i-ar fi costat de ba­cauani “doar” 570.000 RON, adica 5,7 miliarde lei vechi si nu 18 miliarde lei vechi.
“Iarna trecuta (n.r., 2009-2010) activitatea de deszapezire a orasului a insumat 1,75 milioane lei, iar in aceasta iarna cheltuielile totale (degajat, curatat, incarcat, transportat) nu au depasit suma de 570.000 lei, in conditiile in care si efectivele proprii – salariati ai Directiei de Servicii Publice – au fost mult mai mici ca urmare a diminuarii schemei de personal. Activitatea de transport si depozitare a zapezii a tinut cont de costurile reduse cu care s-a efectuat acest serviciu”, a declarat Tomescu. Afirmatiile sale sunt, insa, flagrant contrazise de situl de achizitii publice “e-Lici­tatie”. Potrivit acestuia, valoarea totala a contractelor de deszapezire incredintate in 2010 a fost identica cu cea a contractelor atribuite in 2009: 1.799.850 RON. Mai mult, cu foarte putine exceptii, fiecare din cele 22 de loturi a fost atribuit la un cost identic cu cel de acum un an.

Deszapeziri clientelare

Contractele din iarna 2009-2010 privind serviciul de deszapezire a strazilor din municipiul Bacau au prilejuit o noua reglare de conturi intre Primarie si clientela sa politica. Astfel, printre firmele care au raspuns invitatiei de participare lansate de municipa­litate in octombrie 2009 s-au numarat societatile RKS Drumuri, respectiv Baixa, ambele controlate – prin interpusi – de aface­risti PNL. RKS Drumuri, firma controlata din umbra de consilierul liberal Ion Rotaru, a castigat un contract in valoare de 60.000 RON (600 de milioane lei vechi). In acelasi timp, Baixa, societate in actionari­atul careia se afla soacra lui Gica Vlasie – controversat afacerist liberal si proprietar al firmelor Vasion si Gepex – s-a ales cu un contract in suma de 124.150 RON (1,24 miliarde lei vechi). Constantin Giosanu, pe atunci administrator public al municipiului, declara cotidianului Desteptarea ca din partea Baixa s-a prezentat cu o oferta “un baietel cu imputernicire de la patroni”.

Zapada „depozitata” in Parcul Olimpic pentru a „evita” costurile suplimentare

In ultimii doi ani, municipalitatea si-a facut un obicei din a depozita zapada adunata de pe strazile Bacaului in zona viitorului Parc Olimpic (n.r. – Sala Sporturilor, Bazin Inot, Stadion Municipal). Viorica Marcu, sefa Directiei de Servicii Publice din Primarie, a declarat cotidianului Desteptarea in martie ca municipalitatea a ales aceasta varianta pentru a nu cheltui bani cu transportul zapezii. “Noi am fi avut un singur loc in care am fi putut depozita zapada, in Gheraiesti, dar ne-am gandit sa nu cheltuim banii publici pe transport (…) Nu intelegem cu ce deran­jeaza zapada. Poate doar estetic”, a afirmat Marcu. Intr-o interventie la televiziunea de casa, 1 TV, petrecuta pe 7 aprilie, primarul Romeo Stavarache a venit cu aceeasi placa declarativa a reducerii cheltuielilor de bani publici. “Sunt bucuros ca nu am avut atat de mult, hai sa zicem, gropi dupa aceasta iarna. Am dat cu mult mai putina sare, am dat cu mai mult antiderapant decat sare, am incercat sa stricam cat mai putin strazile. Nu e usor lucru sa tii un echilibru si, mai ales, nu e usor lucru sa cheltui bani la limita celor existenti, pentru ca daca cheltui toti banii intr-un singur sens, nu mai ai bani de nimic”, afirma Stavarache. Declaratiile oficialilor din Primarie sunt insa contrazise de cifrele consemnate in documentele aflate pe siturile de achizitii publice.
Lucian Bogdanel

Incepand de vineri, 6 mai, ora 6, pana luni, 9 mai, ora 6, se va inchide circulatia rutiera pe podul de pe DJ 207G Rusi-Ciutea – Letea Veche iar circulatia va fi deviata pe urmatorul traseu: comuna N. Balcescu – DJ 252D satul Chetris – DJ 252B Tamasi – DJ 252 Buhoci – DN 2F Bacau – Calea Barladului – Calea Romanului.

Incepand de sambata, 7 mai, se deruleaza simularea Recensamantului populatiei si al locuintelor. Aceasta va dura exact zece zile, adica pana pe 16 mai, ca si in cazul recensamantului real, programat in perioada 22-31 octombrie anul acesta si are menirea de a oferi o imagine mai clara asupra disfunctionalitatilor care ar putea sa apara. "Se verifica daca sectoarele sunt bine delimitate, claritatea si nivelul de intelegere a chestionarelor, daca timpul alocat recenziei este suficient si cum se desfasoara munca recenzorilor. In plus, se va testa si programul informatic", a explicat Eugenia Harja, directorul Directiei Judetene de Statistica Bacau (DJS). Pentru recensamantul de proba au fost delimitate trei sectoare din Bacau, in partea de sud a orasului, in zona Milcov si in cartierul Nord. Totodata, a fost inclus pe lista si Caminul de Batrani, fiind spatiu de locuit in comun. Pe langa aceste locatii, recenzorii vor merge si in comunele Garleni, Margineni si satul Balaneasa, comuna Livezi. Momentul de referinta al recensamantului va fi sambata, ora 0. "La finalul celor zece zile se va intocmi un raport cu problemele intampinate astfel incat sa se poata opera si modificarile necesare pana la tiparirea chestionarelor", a mai spus Harja. Pentru acuratetea informatiei, recensamantul de proba va fi derulat de specialistii de la Statistica. Pentru ca actiunea nu a fost intens mediatizata, este bine de stiut ca recenzorii vor avea legitimatiile la ei si singurul document solicitat respondentilor va fi cartea de identitate, alte acte putand fi consultate doar cu acordul persoanei in cauza. Persoanele selectate pentru aceasta simulare au la randul lor obligatia legala de a raspunde la intrebarile din chestionar. In urma centralizarii datelor dupa recensamantul de proba s-ar putea decide prelungirea perioadei de desfasurare, insa "ar putea fi doar cazul localitatilor mai mari, pentru ca fiecare zi in plus inseamna si bani pentru recenzori", a conchis directorul DJS Bacau. (A. Gavrila)

Pensionarii de invaliditate sau cei care solicita pensionarea de boala din mai multe comune trebuie sa parcurga distante mari pentru a ajunge la cabinetul de expertiza a capacitatii de munca la care sunt arondati. Desi este mai aproape Bacaul, cei care locuiesc in Magura, Horgesti, Cleja, Faraoani si Nicolae Balcescu trebuie sa se prezinte la Onesti iar cei din Margineni sau Blagesti, la Moinesti. Asadar, pensionarii din Horgesti, de exemplu, trebuie sa bata drumul de la comuna lor pana in Bacau, dupa care de aici vor lua trenul sau alt mijloc de transport pentru a merge inca vreo 50 de kilometri pana la Onesti. Si cei din Blagesti trebuie sa vina mai intai in Bacau de unde sa plece la Moinesti. Aceasta situatie s-a creat ca urmare a reducerii numarului medicilor experti de la sase la patru. Din cele patru cabinete de expertiza, cate au fost in Bacau, au ramas doua. In tot judetul mai sunt doua, unul la Onesti si altul la Moinesti. Or, comparativ cu numarul pensionarilor de invaliditate care trece de 23.000 persoane si cel al dosarelor noi de pensionare de boala, cel al cabinetelor este foarte mic. De aceea, conducerea Casei Judetene de Pensii a trebuit sa rearondeze mai multe localitati, pentru a echilibra oarecum activitatea pe cele patru cabinete. (E. Tintaru)

Ministerul Educatiei a introdus o noua disciplina scolara in programa de invatamant. Astfel, elevii de liceu vor putea opta, incepand cu anul scolar 2011-2012, pentru disciplina "Dezbatere, oratorie si retorica". Aceasta materie poate fi studiata o ora pe saptamana, pe durata unui an scolar, indiferent de profilul sau specializarea liceului. Introducerea acestei discipline in curriculumul scolar vizeaza dezvoltarea deprinderilor elevilor de gandire analitica si de exprimare personala, cultivarea tolerantei fata de pluralismul opiniilor, precum si dezvoltarea capacitatii de abordare transdisciplinara a problematicii supuse analizei si dezbaterii. Totodata, optionalul are ca scop incurajarea gandirii critice si flexibile, a autonomiei in gandire, a atitudinii pozitive fata de comunicare, a tolerantei fata de valorile, opiniile si argumentele celorlalti, dar si a participarii la viata sociala fundamentata pe opinii si actiuni intemeiate. Programa scolara pentru noua disciplina optionala "Dezbatere, oratorie si retorica" a fost aprobata prin ordinul ministrului Educatiei. (R. Neagu)

Oficiul Regional de Posta Bacau organizeaza in data de 14 mai 2011 faza judeteana a competitiei profesional-sportive „Marsul Factorilor Postali”, la care vor participa angajati ai institutiei. Competitia cu cea mai indelungata traditie din istoria Postei Romane se afla anul acesta la cea de a 35-a editie a evenimentului. Castigatorii primelor locuri, atat la fete, cat si la baieti, vor merge mai departe la etapa regionala a concursului. (S. Filimon)

Timp de doua saptamani, in ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie (fost TBC) Bacau, se va derula campania de testare pentru depistarea astmului. Aceasta se desfasoara, de altfel, la nivel national sub sloganul „Tu poti avea astm. Astmul nu te are pe tine! Astmul poate fi controlat!” Pana pe 15 mai sunt asteptate la testare persoanele care au simptome ca: tuse inecacioasa care nu cedeaza la tratament, crize de sufocare si respiratie suieratoare. “Daca pacientii au aceste semne de boala de ceva vreme, trebuie sa fie examinate, ne-a declarat dr. Dragos Ungureanu, medic primar pneumolog. Aproape toti medicii din ambulatoriul spitalului vor fi implicati in campanie.” Acestia nu se plang pentru ca fac munca voluntara, singura problema fiind “timpul, deoarece trebuie sa-i strecuram pe pacienti printre pacientii care vin in avalansa in aceasta perioada cu vreme instabila care favorizeaza bolile respiratorii”. Campania este organizata de Societatea Romana de Pneumologie si a devenit o traditie in aceasta perioada a fiecarui an. Testarea se numeste spirometrie, nu este dureroasa, iar rezultatul ei se comunica pe loc. (D. Mincu)

Si la Olimpiada de limba, comunicare si literatura romana „George Calinescu”, pentru clasele VII-XII, care s-a desfasurat la Ploiesti, in perioada vacantei de Paste, cei 9 elevi bacauani participanti au obtinut trei premii importante. Cei trei olimpici nationali sunt: Bianca Maria Marin (locul I) – de la Colegiul Sportiv „Nadia Comaneci” Onesti, clasa a X-a, profesor indrumator Ana-Maria Dogaru (ea urmand sa reprezinte judetul nostru si la etapa internationala care se va desfasura la Piatra Neamt, in perioada 28.05-3.06.2011); Diana Tataru (mentiune) – de la Colegiul National „Dimitrie Cantemir” Onesti, clasa a XI-a, profesor indrumator Dumitru Buzatu si Teodora Abaza (premiul special) – de la acelasi Colegiu National „D. Cantemir” Onesti, clasa a IX-a, profesor indrumator Lacramioara Mutoiu. (R. Neagu)