Centrele de permanenta, inca o incercare

Bacaul este printre cele 17 judete din tara in care nu exista centre medicale de permanenta. Ministerul Sanatatii a pregatit modificarea actului normativ care reglementeaza functionarea acestora. Medicii vor fi obligati sa asigure garda. In caz contrar, vor fi taxati la buzunar de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.

Centrele de permanenta ar trebui sa asigure asistenta medicala dupa incheierea programului de lucru al medicilor de familie, in zilele de sâmbata si duminica, precum si in cele de sarbatoare legala. Echipa de garda este formata dintr-un medic de familie si un asistent medical. Centrele de permanenta au functionat in orase, dar si in comune din judet, timp de mai multi ani dupa 2000, dar Ministerul Sanatatii a decis sa le desfiinteze. S-a argumentat ca acestea au doua tipuri de pacienti: bolnavii cronic si urgentele medicale. Primii puteau fi vazuti de medicul de familie in programul sau obisnuit de lucru, iar ceilalti ajungeau, oricum, tot la unitatile de primire a urgentelor din spitale. Dupa ce presiunea pe spitale a crescut foarte mult, mai ales la sfârsit de saptamâna si in sarbatorile legale, MS a decis reinfiintarea acestor centre. Legislatia dadea posibilitatea medicilor sa lucreze in aceste structuri, nu-i obliga, iar plata oferita abia acoperea cheltuielile de intretinere a spatiilor. Prin urmare, medicii bacauani au spus „pas”.

Nu mai este o optiune, ci o obligatie

MS a pregatit un proiect de ordonanta pentru modificarea Legii 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale prin centrele de permanenta. Conform acestuia, medicii de familie aflati in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate (toti cei care activeaza) si care isi desfasoara activitatea in localitatile arondate teritorial la centrele de permanenta care vor fi infiintate vor fi obligati sa efectueze garzi. Permanenta se va asigura de luni pâna vineri intre orele 15.00 si 08.00, iar sâmbata si duminica, de la 08.00 la 08.00. Zonele in care vor functiona centrele de permanenta vor fi stabilite de Directia de Sanatate Publica, cu acordul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate si al consiliilor locale.

Penalizati la „per capita”

Pentru serviciile acordate in centrele de permanenta, medicii de familie vor fi retribuiti la nivelul unui salariu al medicului specialist in regim de garda in spital. Raportat la salariile actuale, ar insemna aproximativ 15 lei pe ora. Medicii care refuza sa participe la programul de permanenta vor fi penalizati de CJAS cu 10% din valoarea minima garantata a punctului per capita (pentru pacientii aflati in evidenta sa). „In ceea ce priveste acest aspect vom mai avea discutii cu ministerul, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedintele Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Noi oricum vrem sa infiintam un centru de permanenta in Bacau, in oras. Unii colegi vor fi dispusi sa participe. In legatura cu conditionarea vom mai discuta.” In ultimii trei ani, DSP Bacau a facut mai multe demersuri pentru resuscitarea acestor structuri, dar fara succes.
Doina Mincu

2 impotriva, 4 pentru, 3 absenti

Votul exprimat de consilierii judeteni PDL la sedinta de sâmbata a CJ, in care a fost aprobat bugetul pe 2011 al judetului, tulbura apele in filiala democrat-liberala. In timp ce Silviu Bondor (PDL), vicepresedintele CJ Bacau, a criticat constructia bugetului si a votat impotriva sa, 4 alesi judeteni pedelisti s-au pronuntat in favoarea proiectului de hotarâre. In contextul dat, liderul PDL Bacau, Gabriel Berca, a lasat de inteles ca-l suspecteaza pe Bondor de intelegeri oculte cu Benea. Potrivit unor discutii care au avut loc in conducerea organizatiei judetene a PDL, Bondor ar fi trebuit sa demisioneze din functia de vicepresedinte al CJ chiar la sedinta de sâmbata trecuta, in semn de protest fata de politizarea alocarilor bugetare. In cele din urma, pedelistii au decis sa-l sustina pe Bondor si sa astepte ca viitoarea alianta PSD – PNL sa-l destituie din functie pe vicepresedintele CJ.

Votul exprimat de consilierii judeteni PDL la sedinta de sâmbata a CJ, când bugetul judetului a fost aprobat de alesi, evidentiaza o organizatie democrat-liberala cel putin confuza, daca nu cumva dezbinata. In timp ce Silviu Bondor, vicepresedintele CJ si prim-vicepresedintele PDL Bacau, a criticat constructia bugetara, decretând ca aceasta e vadit politizata, majoritatea alesilor democrat-liberali au votat in favoarea ei. Din cei 6 consilieri pedelisti prezenti sâmbata la sedinta, doar 2 au votat "impotriva" proiectului de hotarâre privind bugetul judetului (Silviu Bondor si Eugen Ochenatu), in timp ce alti 4 s-au pronuntat "pentru" (Nadia Stan, Gheorghe Pricopie, Nicolae Nistor, respectiv Petrica Mihaila). Votul difuz al pedelistilor, in contextul in care atât Ochenatu, cât si Mihaila au criticat proiectul bugetar, a stârnit mai multe discutii in PDL, presedintele organizatiei – senatorul Gabriel Berca – ajungând sa-l banuiasca pe Bondor de intelegeri oculte cu Dragos Benea, presedintele CJ Bacau.

"Bugetul e poza aliantei PSD – PNL"

Bondor a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a votat impotriva proiectului de hotarâre pentru ca acesta este "o poza a aliantei PSD – PNL" si nu o solutie la problemele administrative ale comunelor din judet. Vicepresedintele CJ a refuzat sa comenteze votul favorabil oferit de cei 4 consilieri pedelisti, declarând ca "problemele interne ale PDL nu se discuta in presa". "Bugetul e o poza a aliantei PSD – PNL. Eu personal si partidul suntem total nemultumiti de modul in care s-a facut constructia bugetului, care nu a tinut cont de necesitatile locale, de problemele comunelor. Este pentru prima data in ultimii 3 ani când banii se impart discretionar, pe criterii politicianiste, fara a se tine seama de necesarul de cofinantari al comunelor sau de marimea lor", a afirmat Silviu Bondor.

"Cea mai buna variana: sa plece Bondor"

Alti 3 consilieri judeteni democrat-liberali au absentat de la sedinta de sâmbata. Nicu Sapca, Eugen Burca, respectiv Nicolae Huiban nu au participat la votul pe buget, unii dintre ei fiind plecati din tara. Nicu Sapca, ales judetean din zona Onesti, s-a aratat surprins de votul exprimat de consilierii pedelisti. El a dezvaluit ca in partid s-a mers pe ideea votului impotriva bugetului. "Nu sunt in tara, revin abia pe 6 februarie. Dar ma surprinde votul colegilor mei. Am sa dau si eu niste telefoane sa ma interesez. Ideea era sa se voteze impotriva. Ma asteptam la o actiune politica. E cea mai buna varianta pentru noi sa plece Bondor. Stiti cum e, PSD si PNL isi fac jocurile si combinatiile si suturile le luam noi, cei de la PDL", a declarat Sapca. El a mai spus ca daca aprobarea bugetului ar fi depins de votul sau ar fi ramas in tara pentru a participa la sedinta. "Am primit materialele pe mail, dar le-am spus ca nu vin la sedinta. Au pus-o si sâmbata, parca nu puteau in alta zi. Oricum, bugetul ar fi trecut si fara votul meu", a mai spus Sapca.

Berca simte intelegeri oculte

Intr-o declaratie oferita cotidianului Desteptarea, Gabriel Berca – seful PDL Bacau – afirma ca intre Benea si Bondor ar exista intelegeri subterane. Berca nu a indicat, insa, care ar fi obiectul acestor intelegeri, dar s-a multumit sa afirme ca ele "vor fi platite la un moment dat". In replica, Silviu Bondor a reiterat ca nu tine de scaun. El a lasat de inteles ca sefii PDL Bacau s-ar fi pripit cu concluziile. "Incerc sa ramân serios in aceasta zona a politicului (…) Când se va finaliza alianta PSD – PNL, nu voi sta in calea fericirii nimanui", declara Bondor in editia de ieri a Desteptarii, facând aluzie la faptul ca e pregatit sa demisioneze din functia de vicepresedinte al CJ. La intrunirea de vineri seara a conducerii PDL Bacau s-a vehiculat ipoteza ca Bondor sa demisioneze chiar in sedinta de CJ de sâmbata dimineata, in semn de protest fata de politizarea alocarilor bugetare. Ulterior, forul de conducere al organizatiei judetene a revenit asupra deciziei, optând pentru sustinerea lui Bondor, pâna când social-democratii si liberalii vor decide inlocuirea sa din functie.
Lucian Bogdanel

Primarii „portocalii” au ajuns „orfanii” judetului

Pentru 2011, judetul Bacau a primit de la bugetul de stat suma de 425.328.000 lei, din care 67.931.000 lei destinati sistemului de protectie a copilului, a persoanelor cu handicap si programului “Lapte si corn”, 264.900.000 lei pentru finantarea cheltuielilor cu ajutorul social, ajutorul pentru incalzire si salariile cadrelor didactice, 17.151.000 lei pentru drumurile judetene si comunale si alti 73.346.000 lei pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele au fost repartizate, ca in fiecare an, “pe culori”. Majoritatea in CJ e formata, in acest moment, de PNL, PC si PSD, democrat-liberalii fiind minoritari desi au un vicepresedinte de pe vremea când PSD si PD-L guvernau impreuna. In perioada in care s-a negociat impartirea bugetului, Dragos Benea, presedintele CJ, a declarat ca se va tine cont de numarul locuitorilor comunei, de sumele primite prin HG in 2010, dar si de proiectele cu finantare europeana. Suma totala s-a taiat in patru felii, pe partide, luând in calcul si numarul primarilor din 2008, dupa care fiecare organizatie si-a rasplatit edilii. Din cauza ca, in 2010, primarii PD-L au primit de la Guvern mai mult, in 2011, CJ le-a dat mai putin. Democrat-liberalilor li s-au dat, in majoritatea cazurilor, câte 215.000 lei. Peste 800.000 lei vor intra in contul primariilor din Caiuti, B. Tazlau, Balcani, Letea Veche. Asadar, consilierii PD-L nu aveau de ce sa fie multumiti. Intâiul revoltat a fost Petrica Mihaila. “Criteriile au fost corecte, dar la repartizarea bugetului nu s-a tinut cont de ele, a acuzat el. O comuna ca Itesti, cu 1500 de locuitori, a primit 750.000 de lei, iar Dofteana, cu 12.000 de locuitori, a primit 300.000 de lei.” Alte comune nedreptatite sunt Parava, Corbasca, Odobesti, care au proiecte in derulare. “In acelasi timp, municipiul Bacau, desi are venituri proprii, a primit 50.000 de lei!” Petrica Mihaila a cerut sa se taie câte 10.000 de lei de la 15 comune si sa se aloce 50.000 de lei in plus comunelor Poduri, Dofteana si Odobesti. “Nu pot fi de acord cu aceasta repartizare”, a intervenit si Eugen Ochenatu, care a cerut sa se mai discute 2-3 zile despre repartizare. Structura acestui buget demonstreaza ca, “in Bacau, alianta ACD – PSD se va finaliza”, a acuzat Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, si a cerut sprijin pentru Brusturoasa, Parava si Odobesti. Simtindu-se orfan de-a binelea, Ionel Galatanu, edilul din Odobesti, prezent in sala, s-a plâns ca nu a primit bani nici de la Guvern. Pâna la urma s-a aplicat solutia propusa de Dragos Benea: s-au luat 100.000 de lei din suma alocata Primariei Bacau, pentru a majora cu 40.000 bugetul primariilor din Poduri si Dofteana, urmând ca Odobesti sa primeasca doar 20.000 de lei in plus.
Silvia Patrascanu

Scandaluri in lant la Spitalul Judetean de Urgenta

Spitalul Judetean de Urgenta Bacau este zguduit de scandaluri. Doua cazuri recente au declansat anchete in care sunt vizate cadre medicale din aceasta unitate sanitara. Primul, al tinerei incendiate cu benzina, s-a soldat cu destituirea unui sef de sectie si doua avertismente pentru asistente. In al doilea caz, incheiat tragic, prin moartea pacientei, ancheta a fost impusa de secretarul de stat Raed Arafat. Tot in aceste zile, presedintele Consiliului Judetean l-a destituit pe medicul sef al Unitatii de Primire Urgente.

De trei saptamâni, Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) a intrat in atentia publica urmare a unor acuzatii grave la adresa unei parti a personalului sau. Primul caz in care a avut loc o ancheta a fost cel al tinerei incendiate cu benzina de doi barbati. Concluzia comisiei de la nivelul spitalului a fost ca medicul sef de sectie, dr. Iulian Ghimis, si doua asistente au incalcat regulamentul intern. Medicul a fost destituit din functie, iar cele doua asistente au primit avertismente conform Codului Muncii. Ancheta este in derulare la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau.

Suspiciune de malpraxis

Parchetul a fost sesizat si in al doilea caz, incheiat tragic, prin decesul unei femei ranite in explozia unei butelii. Alina A., de 31 de ani, a ajuns la SJU pe 11 ianuarie. A fost internata tot in sectia de chirurgie plastica. 10 zile mai târziu a fost transferata la un spital din Bucuresti, unde a decedat dupa doua zile. In urma unor acuzatii la adresa personalului medical din spitalul bacauan, cazul a intrat in atentia secretarului de stat Raed Arafat. Familia a reclamat ca femeia nu a primit ingrijiri corespunzatoare. Directia de Sanatate Publica (DSP) a inceput o ancheta la spital, fiind verificate toate documentele intocmite in cazul acestei paciente. Comisia de la DSP nu s-a pronuntat inca asupra acestui aspect. “Noi trimitem raportul la minister, la Colegiul Medicilor si la Comisia de Etica”, a declarat dr. Aura Cretu, consilier superior la DSP. Cert este la acest moment ca medicamentele au fost trecute in scripte. Doar necropsia ar putea dovedi daca acestea au fost si administrate pacientei sau doar descarcate in fisa.

Intrebari fara raspuns

In timpul transferului, pacienta a facut stop cardiac in ambulanta, dar a fost resuscitata. “Noi am preluat-o in conditii bune de la spital si am predat-o in conditii bune la spitalul din Bucuresti”, ne-a declarat dr. Sorin Enescu, directorul Serviciului Judetean de Ambulanta. Exista suspiciunea ca si alte aspecte ale ingrijirii medicale in astfel de cazuri ar fi fost neglijate, insa concluziile vor apartine Colegiului Medicilor. Conducerea SJU a facut propria sa ancheta, insa nu a dat publicitatii nicio concluzie. Declaratiile reprezentantilor DSP si SJU sunt surprinzator de asemanatoare. “In acest moment, DSP efectueaza o ancheta, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt al SJU. Rezultatul acesteia precum si propria noastra documentare vor fi inaintate Colegiului Medicilor si Comisiei de Etica medicala.”

Parchetul a demarat ancheta

Moartea pacientei, considerata suspecta, este cercetata de procurori. “Plângerea a fost facuta de catre concubinul victimei. Noi am primit-o astazi (n.r. – ieri) de la politie. Deocamdata este doar o moarte suspecta. In acelasi timp s-a dispus efectuarea necropsiei. Deocamdata se fac verificari”, ne-a declarat procurorul criminalist Felix Banila. Medicul Iulian Ghimis a fost invitat ieri la ora 14 la Parchet, insa a anuntat ca nu poate veni, motivând ca are o alta intâlnire programata.

Cad capete la intâmplare?

Intre timp, in SJU continua sa cada capete. Sefa Unitatii de Primire Urgente, dr. Liliana Petrescu, a fost demisa, sâmbata, in plina sedinta de Consiliu Judetean. Anuntul a fost facut de presedintele Dragos Benea. Oficial, managerul spitalului, Dan Stoica, a fost luat prin surprindere. “Orice decizie administrativa a presedintelui CJ trebuie pusa in practica de manager”, a declarat Dan Stoica. Decizia presedintelui CJ pare surprinzatoare, din moment ce abia in dimineata zilei de luni s-a discutat cu dr. Petrescu si i s-au adus la cunostinta invinuirile, mai exact faptul ca exista la CJ trei reclamatii impotriva sa. Sâmbata, medicul a fost anuntat printr-un SMS ca a fost demis. “Dupa discutia pe care presedintele Consiliului de Administratie al SJU a avut-o, azi dimineata (ieri, n.r.) cu dr. Petrescu, va fi probabil si o decizie scrisa”, a precizat Dan Stoica.

“Ce sa inteleg, de ce am fost demisa?”

Medicul Liliana Petrescu nu este de acord cu decizia si nici cu modul in care aceasta a fost comunicata. “Am primit un SMS de la managerul spitalului ca, la presiunea domnului Benea, este nevoit sa ma demita, a declarat dr. Petrescu. Nu am fost chemata, anchetata, asa ca am crezut ca este o gluma. Din declaratiile de presa ulterioare sedintei am aflat ca exista reclamatii impotriva mea la CJ. Domnul manager, pe de alta parte, a declarat ca dr. Petrescu a fost implicata in cazul femeii incendiate. Ce sa inteleg, de ce am fost demisa?” Dr. Petrescu a mai declarat ca acuzatiile care i se aduc (potrivit carora niste pacienti ar fi stat 3-4 ore in asteptare la UPU) sunt nedrepte, deoarece in acest sector al spitalului se lucreaza pe baza unor coduri de urgenta. Daca un pacient nu este de “cod rosu”, poate astepta 120 de minute sau mai mult “chiar si 24 de ore sub observatie”, potrivit unui ordin al secretarului de stat dr. Raed Arafat. Fosta sefa de la UPU este convinsa ca schimbarea va scinda din nou colectivul. “Avem 200 de bolnavi pe zi, nu este nevoie sa lucram in stres. De la 1 iunie vom mai ramâne doar patru medici la UPU. Va fi imposibil sa lucram.” Ramâne de vazut cine va avea de câstigat din acest razboi. Cu siguranta nu pacientii.
Doina Mincu
Alexandra Zaharia

Militarii in rezerva se revolta

Ziua Unirii Principatelor a fost umbrita in municipiul Bacau de un protest al pensionarilor militari. Peste 150 de persoane s-au strâns in fata Prefecturii si si-au strigat in gura mare nemultumirile. Protestatarii spera ca astfel sa-si recapete drepturile pe care le-au câstigat dupa mai bine de 20 de ani in cadrul Armatei Române si care acum le sunt luate.

Militarii in rezerva, membri ai Sindicatului Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere – Filiala Bacau s-au strâns ieri in fata Prefecturii si au protestat. Cei peste 150 de oameni, participanti la manifestatie, au strigat lozinci impotriva Guvernului si a presedintelui Traian Basescu. “Am venit aici pentru a ne apara statutul de militar, deci nu punem neaparat problema banilor. Armata de rezerva este absolut necesara capacitatii de riposta a statului. Am venit pentru a ne apara onoarea si demnitatea de militar si român. Atât ne dorim. Noi nu ne implicam in probleme politice, dar ne implicam in problemele existentiale ale statului român”, a declarat colonel in rezerva Gelu Pricopi, lider al Sindicatului Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere – Filiala Bacau. Nemultumirile sunt multe, insa marul discordiei ramâne Legea 119/2010, care prevede recalcularea pensiilor militare in functie de contributia efectiva si stagiul de cotizare acumulat de catre fiecare pensionar. In urma recalcularii pensiei, multi militari in rezerva s-au trezit peste noapte cu un venit diminuat cu cel putin 30 la suta. Actul de protest al pensionarilor militari a fost intrerupt de reactia unui trecator, Ioan Trepadus, si el colonel in rezerva, fost lucrator in politie. Acesta si-a manifestat nemultumirea fata de actiunea colegilor. Incidentul s-a lasat cu imbrânceli si injurii, insa a fost aplanat imediat de catre fortele de ordine. Membrii sindicatului spun ca vor continua protestele, daca situatia lor nu va fi rezolvata.

Perioada de recalculare, prelungita pâna la sfârsitul anului

Dar guvernantii nu sunt dispusi sa renunte la recalcularea pensiilor militare. Ca reactie la protestele pensionarilor, dar mai ales la o sentinta data de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in favoarea unor pensionari militari, duminica dupa-amiaza presedintele Traian Basescu, primul-ministru Emil Boc si ministrii Apararii, Internelor si Finantelor au decis ca Guvernul sa emita o noua ordonanta prin care se va prelungi perioada de recalculare pâna la 31 decembrie 2011. Dar pensiile recalculate pe Legea 119 si comunicate pensionarilor prin decizii ramân valabile, atât cele care au crescut, cât si cele care au scazut. Pensionarilor militari carora nu li s-a facut recalcularea vor primi din februarie pensia avuta in decembrie si diferenta cuvenita pe ianuarie. In cel mai scurt timp, Guvernul va emite o noua hotarâre de aplicare a Legii 119, care sa nu mai prevada obligatia pensionarilor militari de a depune cerere de recalculare si documente doveditoare privind stagiul de cotizare. Masurile dispuse de catre presedintele Traian Basescu, impreuna cu toti ceilalti mentionati mai sus, vin dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a dat câstig de cauza unui grup de pensionari, care a atacat in instanta HG 735/2010 privind metodologia de recalculare a pensiilor militare. In sentinta data, Inalta Curte mentioneaza ca "HG 735/21.10.2010 creeaza o situatie discriminatorie prin determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele pentru care beneficiarii pensiilor nu au depus cereri de recalculare si documente doveditoare". Dar, in timp ce decizia Inaltei Curti este interpretata de catre unii drept blocarea recalcularii, Guvernul, dupa cum s-a putut vedea, este de parere ca aceasta trebuie sa continue. Totusi, a stabilit ca va trebui gasit un alt mecanism de strângere a datelor necesare recalcularii pensiilor militare.
Sinziana Filimon
Elena Tintaru

Navetistii din Balcescu se razvratesc

Conflictul dintre locuitorii comunei N. Balcescu si angajatii firmei Grup Atyc dureaza de doi ani. Clientii acuza ca merg inghesuiti, ca soferii injura si nu respecta orarul. Primarul are un maldar de reclamatii. Si CJ a primit sesizari. Pâna acum, firma a fost sanctionata doar cu somatii.

Navetistilor care circula pe traseul Nicolae Balcescu – Bacau si retur le-a ajuns cutitul la os. Un dosar plin de sesizari s-a strâns la primarie impotriva SC Grup Atyc SRL Târgoviste, care are licenta pentru acest traseu. Firma a mai avut probleme si anul trecut, locuitorii din N. Balcescu reclamând, atunci, ca merg inghesuiti, ca soferii nu respecta orarul, le vorbesc urât etc. Dupa interventia CJ si ARR, “au mai adus niste autobuze, dar asta nu a durat decât vreo trei saptamâni, dupa care le-au retras”, arata Anton Siler, edilul comunei. Cetatenii reclama, acum, ca “autobuzele care circula pe traseul Bacau – Nicolae Balcescu, linia 60, nu-si respecta programul”, soferii “aduc injurii calatorilor platitori de bilete si abonamente atunci când le reproseaza ceva”, apoi, “in orele de vârf ne inghesuie ca pe niste animale si ne pun viata in pericol.” Intr-adevar, traseul e unul aglomerat, numarul celor care invata sau lucreaza in Bacau fiind mare. La acestia se adauga pasagerii care vin in oras cu alte treburi. Cele mai mari probleme nu sunt, insa, in miezul zilei, ci dimineata si seara: “In intervalul 6,40 – 8,00 si dupa ora 18 e groaznic, oamenii stau ca sardelele, arata primarul. Sunt 30 de locuri, iar numarul calatorilor e dublu.”

“Noi vrem clienti multumiti”

Catalin Grigore, actionar al SC Grup Atyc SRL Târgoviste, afirma ca pe traseul Bacau – N. Balcescu masinile sunt supraincarcate doar uneori, mai exact atunci când Politia si ARR fac verificari, iar microbuzele altor firme dispar de pe traseu: “In mod obisnuit, inaintea noastra, opresc in statii masinile altor societati si din cauza asta nu e inghesuiala. Doar când sunt controale, acestea se retrag si autobuzele noastre se aglomereaza.” Ca nu e inghesuiala o arata si indicatorii economici, sustine administratorul firmei. Acestia evidentiaza, insa, incarcatura medie pe unitate de timp, nu ceea ce se intâmpla la orele de vârf, când numarul calatorilor se dubleaza. “Exista luni in care nu ne acoperim costurile pe traseul Bacau – N. Balcescu”, declara Catalin Grigore. Cu alte cuvinte, firma nu poate introduce mai multe masini, mai ales ca pe traseul acesta sunt si alti operatori, care au capat de linie la Sascut sau Galbeni. “Soferul nu are un plan, prin urmare nu are motive sa ia mai multi calatori, precizeaza administratorul. Eu nu pot sa spun ca nu exista nemultumiri si ca soferii nu gresesc. Avem un responsabil de zona, vom verifica cum stau lucrurile si vom remedia neajunsurile. Pe noi nu ne-a obligat nimeni sa desfasuram aceasta activitate, este interesul nostru sa fie multumiti calatorii. Din acest motiv, nu am marit pretul biletelor.”

Edilul va sesiza Ministerul Transporturilor

Anton Siler e decis sa puna capat acestei situatii: “Vom sesiza Prefectura, CJ, ARR si Ministerul Transporturilor, departamentul care se ocupa de licente. Chiar acum pregatim hârtiile.” In curând, la minister, vor avea loc licitatiile, iar edilul spera ca firma sa nu mai câstige traseul: “Data trecuta am sperat ca se vor indrepta si am oprit demersul, explica primarul. De data asta vom verge pâna la capat. Trei ani si-au batut joc de oameni, nu se mai poate.” CJ Bacau intocmeste programul judetean de transport si monitorizeaza respectarea lui, prin urmare poate lua masuri fata de operator. Pâna acum, nu prea a avut spor. Grup Atyc nu s-a conformat nici macar solicitarii CJ Bacau de a depune, in 2010, lista cu tarife, spre avizare. “In sedinta CJ de acum doua luni, noi am aprobat ca amenda sa mearga pâna la 10.000 de lei, arata Silviu Bondor, vicepresedintele CJ. Le-am trimis, in decembrie, o ultima somatie privind intrarea in legalitate si daca nu se vor conforma pâna la sfârsitul lui ianuarie vom trece la sanctionarea firmei.” Conformarea se refera, fireste, la depunerea propunerilor de tarife, dar Silviu Bondor precizeaza ca orice nereguli in trafic se pot transforma in amenzi. “Iar daca nici asa situatia nu se va remedia, CJ Bacau va propune ARR ridicarea licentei”, arata Silviu Bondor.
Silvia Patrascanu

La un an de la semnarea contractului de concesionare a Aeroportului, Dragos Benea, presedintele CJ, afirma ca “este cea mai mare nerealizare” a anului 2010. Declaratia a fost facut in sedinta CJ de sâmbata, in momentul prezentarii raportului de activitate. Tot sâmbata, Oana Chelaru, directorul regiei, a prezentat o informare privind stadiul derularii contractului. Conform acestuia, lucrarile de modernizare ar fi trebuit sa fie deja demarate. Din pacate, obtinerea actelor care stau la baza certificatului de urbanism – avizul Autoritatii Aeronautice Române (AAR), al Inspectiei in Constructii, acordul pentru retele de apa, electricitate etc. – s-a intins pe 6 luni. “Cel mai mult a durat obtinerea avizului de mediu”, a afirmat Oana Chelaru. Au fost si alte obstacole: Aerostar SA voia sa construiasca un hangar si avea deja avizul AAR, trebuia reautorizat Aeroportul, apoi s-a descoperit ca existau doua fâsii care se suprapuneau terenului public concesionat. “Relatia cu Blue Air nu e foarte buna”, mai ales ca regia a actionat-o in judecata, arata Oana Chelaru. “Noi suntem in proces de insolventa cu ei. Au datorii de 2 miliarde la noi, din care 900 de milioane sunt penalitati.” Blue Air are datorii si la utilitati. Compania recunoaste restantele, dar nu se grabeste sa le achite. Saptamâna asta, ar trebui ca CJ sa elibereze autorizatia de constructie pentru modernizarea Aeroportului. Problema e ca Blue Air are de achitat taxa de 33.000 de lei. “Compania zice ca nu ar trebui sa o plateasca pentru ca aeroportul va reveni judetului Bacau peste 35 de ani”, când expira contractul, a explicat Benea. Cum pâna acum Blue Air a fost mereu strânsa la punga, e greu de crezut ca va plati. Totusi, firma pare ca vrea sa inceapa lucrarile de vreme ce a venit cu un grafic in care sunt prinse, pentru 2011, realizarea pistei, a platformei si a terminalului. Oana Chelaru a precizat ca “era imposibil ca lucrarile sa fie realizate in 30 de luni de semnarea contractului”, prin urmare trebuie stabilit un nou termen: 30 de zile de la eliberarea autorizatiei de constructie. “Asta in cazul in care vom elibera aceasta autorizatie”, a precizat, sceptic, Dragos Benea, care apreciaza ca Aeroportul se afla in punctul “T 0”.
Silvia Patrascanu

S-au sucit ca la Ploiesti

In PDL Bacau socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg. Vineri, cu o zi inainte de sedinta Consiliului Judetean (CJ) in care s-a aprobat bugetul judetului pe 2011, conducerea filialei democrat-liberale vehiculase ideea ca Silviu Bondor ar trebui sa demisioneze, in semn de protest, din functia de vicepresedinte al CJ. Pretextul era ca fondurile bugetare au fost impartite pe criterii politice intre PSD si PNL. Bondor a "uitat" sa mai demisioneze, lasându-i pe consilierii Eugen Ochenatu (PDL) si Petrica Mihaila (PDL) sa "combata" alocarea politizata a bugetului.

Gabriel Berca, presedintele PDL Bacau, i-a solicitat lui Bondor, vineri seara, sa demisioneze din functia de vicepresedinte al CJ. Discutiile intre pedelisti au avut loc cu prilejul reunirii conducerii filialei, pe fondul unei nemultumiri generalizate fata de modul in care a fost impartit bugetul judetului. Surse apropiate PDL au dezvaluit ca Berca i-a cerut cu insistenta lui Bondor sa-si prezinte demisia chiar in sedinta de sâmbata a CJ, insa un grup de primari pedelisti – afirma aceleasi surse – au pledat pentru ramânerea in functie a vicepresedintelui. In cele din urma, Bondor nu si-a mai dat demisia, lasându-i in ofsaid pe consilierii judeteni Eugen Ochenatu si Petrica Mihaila, cei doi criticând in sedinta CJ modul discretionar in care au fost impartiti banii judetului.

"Nu ma intereseaza intelegerile oculte dintre Benea si Bondor"

Seful PDL Bacau a recunoscut ca a dorit o delimitare clara de alianta PSD – PNL formata in judetul Bacau, insa decizia a apartinut in cele din urma Comitetului Judetean de Coordonare, care s-a pronuntat pentru ramânerea pe functie a lui Bondor. "Optiunea mea a fost mai radicala, insa in interiorul biroului s-a decis ca socialistii lui Benea si Stavarache sa-l dea afara pe Bondor", a explicat Berca. El i-a aratat pisica vicepresedintelui CJ, declarând ca nu este interesat de "intelegerile oculte dintre Benea si Bondor", insa – a precizat Berca – acestea "vor fi platite la un moment dat". Berca a adaugat ca alianta PSD – PNL formata in judet demonstreaza ca "Stavarache se intoarce inapoi la timpul in care ii facea campanie electorala lui tatuca Iliescu" si ca, a dezvaluit senatorul pedelist, "daca va fi in interesul PDL voi candida la Primaria Bacau".

Telenovela administrativa

Inlocuirea din functia de vicepresedinte a lui Silviu Bondor a devenit o adevarata telenovela administrativa. Ea a fost anuntata când de Dragos Benea, când de Gabriel Berca. Ultimul care a transmis un "mesaj" in acest sens a fost Benea. El a lasat de inteles ca pâna in martie situatia vicepresedintelui Bondor ar putea fi transata, in contextul constituirii aliantei PSD – PNL. Presedintele CJ a catalogat inlocuirea din functie a lui Bondor drept "cea mai putin importanta", pe primul plan aflându-se votarea bugetului judetului. Principala nemultumire evocata de Benea se referea la modul in care Executivul a alocat fonduri pentru comunele afectate de inundatii in 2010. Mai multe comune conduse de primari PSD, intre care Asau si Palanca, nu au primit niciun leu de la Guvern, desi au fost grav afectate de inundatii produse pe râul Trotus. De aproape doi ani, in CJ Bacau functioneaza o alianta informala intre PSD si PDL. Aceasta isi are originea in guvernarea bicolora pe care cele doua partide au asigurat-o tarii in 2009.
Lucian Bogdanel

„Incerc sa ramân serios in aceasta zona a politicului si consecvent declaratiilor mele. A existat o discutie, insa forul politic a decis sa ma sustina in continuare. Am ramas pe aceleasi coordonate: când se va finaliza alianta PSD si PNL nu voi sta in calea fericirii nimanui.”
Silviu Bondor, vicepresedinte CJ

Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, a anuntat in sedinta CJ de sâmbata, 22 ianuarie, ca sefa Unitatii de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, dr. Liliana Petrescu, “a plecat acasa”, adica a fost demisa din functie. Dragos Benea a precizat ca motivul pentru care aceasta a fost destituita este “relatia cu publicul, care a fost una defectuoasa”. Nu este admis, a afirmat Dragos Benea, ca un bolnav sa astepte 4-5 ore pâna când este vazut de un medic, iar asta tocmai la o sectie destinata urgentelor medicale. La baza deciziei au stat sesizarile trimise de bacauani. “Presedintele CJ a demis-o si, va rog, daca mai cunoasteti astfel cazuri, sa mi le comunicati”, a spus Dragos Benea, adresându-se consilierilor. Managerul spitalului, Dan Stoica, a fost luat prin surprindere de anuntul presedintelui CJ. „Nu am discutat inainte, dar presedintele CJ are dreptul sa ia decizii administrative, potrivit Legii 95/2006, pe care managerul este obligat sa le respecte.” Dan Stoica a mai spus ca „presedintele Benea a facut aceasta declaratie intr-un context mai larg, dupa ce spitalul a fost mediatizat in ultimul timp, mai ales in cazul tinerei incendiate.” Este vorba despre tânara care a ajuns la SJU pe 8 ianuarie dupa ce a fost stropita cu benzina si incendiata de doi barbati. Cazul ar fi trebuit sa atraga atentia cadrelor medicale, de la cele din UPU la cele din sectia in care pacienta a fost internata, si sa fie anuntat conducerii spitalului. In acest caz, managerul spitalului nu a luat nicio masura administrativa impotriva fostei sefe de la UPU, desi acum i se reproseaza greseli in comunicare nu doar cu publicul, ci si cu echipa manageriala a unitatii. Pentru ca nu a semnalat cazul conducerii, a fost pedepsit medicul sef al sectiei Chirurgie Plastica. O decizie cu privire la inlocuitorul dr. Liliana Petrescu va fi luata astazi. (S.P., M.D.)

Un nou scandal in sistemul bancar

Opt persoane, printre care si doi angajati ai sucursalei BCR Moinesti, sunt cercetate acum de catre politistii si procurorii bacauani intr-un caz de frauda, de peste 20 de miliarde de lei vechi.

Delapidare, abuz in serviciu, fals, uz de fals si inselaciune. Pentru comiterea acestor infractiuni comise la Banca Comerciala Româna – Sucursala Moinesti, opt persoane sunt invinuite intr-un dosar ce a ajuns acum pe masa procurorilor. Printre cei anchetati se numara si fostul director al sucursalei, deja demis, dar si un consilier clienti, de la aceeasi banca, caruia i s-a desfacut si lui cartea de munca. Suspectii, sase femei si doi barbati, sunt acuzati ca au acordat credite cu acte false si ca au luat bani din conturile clientilor. Frauda este una uriasa: peste 20 de miliarde de lei vechi (2 milioane de lei noi). Mai exact este vorba despre 1.900.000 RON si 100.000 de euro, la valoarea de atunci. Ancheta a fost preluata de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau la inceputul lunii ianuarie 2011.

Doi ani de audieri

Procurorii sustin ca intr-o prima faza au fost inregistrate 17 sesizari. Pe parcurs, numarul acestora a crescut. Fapta s-a petrecut in 2008, dar abia acum a fost facuta publica. In ciuda faptului ca au trecut mai bine de doi ani de la demararea anchetei, nu au fost audiati toti invinuitii. “Modul de operare al angajatilor BCR Sucursala Moinesti era urmatorul. Intâi se lichida contul unui client. Apoi, pentru a acoperi debitul creat se lichida contul altui client si asa mai departe. O alta modalitate de fraudare era aceea de acordare a unor credite pe baza unor documente fictive”, a precizat procurorul Felix Banila, prim procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau. In urma primelor cercetari s-a stabilit ca doar trei persoane au fost pagubile, insa pe masura ce vor fi audiati noi martori, exista posibilitatea ca numarul acestora sa creasca. Se pare ca si actualul director al sucursalei BCR Moinesti a savârsit acelasi gen de fapte, dar acest lucru va fi probat de catre procurorii care instrumenteaza dosarul. In cazul in care cei implicati sunt gasiti vinovati, acestia risca o pedeapsa cu inchisoare de pâna la 15 ani.

La mijloc sunt doua spete diferite

Conducerea BCR a fost cea care a inaintat plângeri penale catre Politie. Corneliu Cojocaru, purtatorul de cuvânt al BCR, a declarat pentru DESTEPTAREA ca in acest scandal sunt la mijloc doua spete. “Sunt doua cazuri total diferite, in care sunt implicate doua persoane diferite. Vorbim in primul rând de acordarea de credite cu documente false, in care a fost implicat consilierul de clienti al bancii. A fost vorba de un singur angajat, care are deja desfacut contractul de munca. In aceasta fapta e si «grosul» banilor, adica in jur de 1.800.000 de lei si 100.000 euro, iar aici nu a fost pagubit niciun client. A doua fapta, pe care am stabilit-o tot noi in urma unor investigatii interne pe baza a doua sesizari venite din partea clientilor catre noi, este creata de fostul director, demis imediat, care s-a abatut de la normele bancare si a creat un prejudiciu reclamat de noi la Politie de circa 100.000 de lei. In acest caz, fostul nostru angajat a umblat in contul a doi clienti. Ambele fapte le-am sesizat noi la Politie in urma unor plângeri penale”, a precizat Corneliu Cojocaru, care a mai adaugat ca daca se va dovedi, in urma investigatiilor efectuate, ca cei doi clienti au fost intr-adevar pagubiti, banca va acoperi in totalitate pierderea. Cât priveste valoarea celuilalt prejudiciu al bancii (creat cu credite false), se va astepta decizia instantei, care va stabili cu exactitate vinovatii.

Politistii bacauani efectueaza cercetari

Reprezentantii Inspectoratului de Politie Judetean Bacau (IPJ) au confirmat cazul fraudei bancare din Moinesti. “Serviciul de Investigare a Fraudelor efectueaza cercetari, urmare a unor sesizari facute de catre câtiva cetateni, despre faptul ca, din conturile deschise la o sucursala din Moinesti a unei banci, le-au disparut sume de bani”, a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt al IPJ Bacau.

Faptele au fost comise inca din anul 2008

Parchetul de pe lânga Judecatoria Moinesti a demarat cercetarile inca din anul 2008. De atunci si pâna acum nicio persoana nu a fost trimisa in judecata. Pentru ca suma este atât de mare, pe data de 6 ianuarie 2011, dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. “Cazul a a fost preluat de noi la inceputul anului. Acum este in derulare un nou control. In urma acestuia vom vedea daca se vor concretiza noi infractiuni si in sarcina altor persoane. Vorbim despre o frauda de circa 24 de miliarde de lei vechi”, a mai declarat procurorul Felix Banila.

BCR a mai fost implicata in scandaluri bancare

Imaginea BCR a mai fost “sifonata” in 2009 si in alte doua fapte inregistrate chiar in municipiul Bacau. In zona de sud a orasului, bancomatul BCR a fost vandalizat, iar hotul nu a reusit decât sa distruga cititorul de card. Camerele de supraveghere ale bancii au surprins persoana care a atacat bancomatul si a fost identificata imediat de Politie. La numai o saptamâna diferenta, tot la un bancomatul BCR, de data aceasta din comuna Balcani, s-a inregistrat un adevarat jaf, bine planuit, de catre cinci tineri din Brasov, organizati intr-un grup infractional format din 11 persoane. Bancomatul respectiv era montat in peretele unui camin cultural si nu era supravegheat cu o camera de luat vederi. Trei dintre cei cinci infractori au intrat mai intâi inauntru prin efractie, dupa ce au fortat o fereastra din termopan. Când s-au asigurat ca locul e liber, au incercat sa sparga bancomatul pentru a sustrage cutia de valori in care se aflau peste 70.000 de lei noi. S-au folosit de mai multe leviere, de un flex, de ciocane si o dalta. Au sters urmele de afara, lasate pe zapada din fata imobilului, cu o matura si apoi s-a apucat de gaurit ATM-ul. Atunci au intervenit si politistii. Trei dintre infractori au fost prinsi pe loc. Ceilalti doi erau afara, in masini, cu motoarele pornite, gata de fuga. Tinerii prinsi au fost retinuti si preluati de procurorii DIICOT, iar pe numele lor s-a emis un dosar penal pentru savârsirea infractiunilor de constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat, furt cu consecinte deosebit de grave si spalare de bani.
Roxana Neagu
Alexandra Zaharia
Sinziana Filimon

Societatea de termoficare, o „afacere” de familie

Timp de un an si jumatate (aprilie 2009 – noiembrie 2010), Madalin Birzu, fiul consilierului local Ilie Birzu (PNL) a figurat ca angajat al CET Bacau, pe postul de economist. Asta, in conditiile in care tatal sau este, de mai multi ani, membru marcant in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la societatea de termoficare, for prin intermediul caruia CET SA este condusa de Consiliul Local Bacau.
Consilierul penelist sustine ca nu a avut nicio legatura in angajarea fiului sau la CET si ca acesta este „un om la casa lui”. Relatia familiala nu este singulara in sânul societatii de termoficare. In ultimii 6 ani, aceasta a devenit un adevarat cuib al cumetriilor, nepotismului si pilelor.

Odrasla lui Birzu a lucrat la CET Bacau peste un an si jumatate, perioada in care a indeplinit functia de economist. Contractul a fost inregistrat la sfârsitul lui aprilie 2009 si s-a incheiat pe 1 noiembrie 2010, Madalin Birzu fiind trimis in somaj in urma restructurarii personalului societatii de termoficare. Membru marcant in AGA de la CET, consilierul penelist Ilie Birzu a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca pozitia sa in structurile de conducere ale societatii nu a avut nicio influenta asupra angajarii fiului sau. Birzu a mai precizat ca nu cunoaste detalii cu privire la activitatea prestata de acesta cât timp a lucrat pentru CET. „El este major, este la casa lui. Sa-l intreb eu acuma ce a facut la CET? Fiecare are treaba lui, de unde sa stiu cu ce s-a ocupat cât a lucrat la CET? El ma intreaba ce fac eu in Consiliul Local? Cred ca s-ar simti rau daca l-as intreba”, a declarat Birzu. El a promis, in schimb, ca va reveni cu detalii, insa – in cele din urma – a refuzat sa mai raspunda apelurilor telefonice facute de jurnalistii Desteptarii.

„Nu a lucrat in subordinea mea”

Reprezentantii societatii de termoficare au refuzat sa ofere detalii cu privire la munca prestata de angajatul Madalin Birzu. „Raspund la o solicitare oficiala in conformitate cu dispozitiile legale. In rest nu am ce sa discut”, a spus Marius Stanila, seful „Achizitiilor” la CET Bacau. Gabriela Mazilu, directorul economic al societatii, a recunoscut ca fiul lui Birzu a figurat drept angajat, insa nu in subordinea ei. „Nu a fost in subordinea mea. Eu va spun si imi asum ceea ce spun. Cu cea mai mare responsabilitate va spun ca nu a fost in subordinea mea. Mai multe nu am ce sa comentez”, a afirmat Mazilu.

„Verificam containerele de carbune”

Abordat de jurnalisti, Madalin Birzu a dezvaluit ca se ocupa de verificarea containerelor cu carbuni care ajungeau la CET. Birzu jr. a recunoscut ca nu avea experienta in munca, motiv pentru care leafa pe care o incasa lunar nu a depasit 1000 RON (10 milioane lei vechi). „Eram la verificat containerele de carbune. Veneau vagoanele, se cântareau si pe urma veneau hârtiile. Noi trebuia sa verificam daca corespundeau cantitatile”, a declarat el. Fiul consilierului local a mai spus ca beneficiaza de somaj in urma concedierii din noiembrie 2010. „In urma restructurarii au fost dati afara 150 de oameni”, a afirmat Madalin Birzu. Din datele consemnate la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) rezulta ca contractul sau de munca a fost desfacut conform articolului 65 din Codul Muncii – Somaj. De asemenea, in perioada in care a lucrat la CET, fiul lui Birzu a figurat ca economist sef, angajat cu contract de munca partial, la SC Imadex SRL, firma detinuta chiar de Ilie Birzu. Contractul cu firma tatalui este in continuare in functiune, asta desi – potrivit declaratiilor lui Birzu jr. – statutul sau este de angajat trimis in somaj.

Cloaca de la CET, intre cumnati si cumetri

Relatia familiala nu e singulara in sânul CET Bacau, societatea de termoficare devenind in ultimii ani un exemplu de cumetrii administrative. La CET taie si spânzura cumnatul primarului Romeo Stavarache, Marius Stanila, insarcinat cu achizitiile publice (carbune, combustibili, servicii etc). Seful grupului de cogenerare, inaugurat in 2008, este Florin Goga, unul dintre asociatii primarului Stavarache in societatea Prod Cresus. Gabriela Mazilu, directorul economic al CET, apare drept cenzor al societatii Vinalcool SA, detinuta de consilierul local Lucian Ciubotariu (PNL). In Consiliul de Administratie al CET este membru Gabriel Stanica Lupu, presedintele nou-formatului Club Sportiv Municipal 2010 Bacau si fost candidat din partea PNL la un loc in Parlament in 2008. Activitatea societatii de termoficare este controlata de o AGA in care se disting 5 consilieri locali ai PNL: Ilie Birzu, Ion Rotaru, Mircea Fechet, Ileana Paduraru, respectiv Izabela Adam.

Majorat in Consiliul Local

Ilie Birzu este membru al CL Bacau inca din 1992, in 2010 Birzu implinind majoratul prezentei sale in consiliu. Alesul penelist s-a facut remarcat prin traseismul politic ridicat la rang de arta. Birzu a fost, ani buni, consilier local din partea PSD, partid pentru care a militat timp de 12 ani. Pentru o scurta perioada de timp, alesul a trecut la PNG-ul condus de Gigi Becali, dupa care s-a „transformat” in consilier local independent, pozitie din care a infiintat asociatia Eurocivica, menita a-i asigura o buna relatie cu mediul educational din municipiu. Cu câteva luni inainte de localele din 2008, Birzu a facut saltul la PNL. Proaspatul penelist este autorul proiectului de hotarâre vizând interzicerea chioscurilor de produse etnobotanice in vecinatatea scolilor din Bacau. De-a lungul timpului Birzu s-a mai facut remarcat drept proprietar de terase, dar si de spatii comerciale in vecinatatea Pietei Centrale.
Conform declaratiei de avere, Ilie Birzu detine aproape 3 hectare de pamânt in judetul Bacau, respectiv alte doua terenuri situate in inttravilanul unor localitati. Birzu nu a indicat in declaratia de avere locatia terenurilor. De asemenea, alesul penelist are in proprietate un apartament in Bacau si o casa de locuit in comuna Secuieni. Veniturile incasate de Birzu in ultimul an si consemnate in declaratia de avere par a nu fi in acord cu realitatea. Din postura de administrator si patron al Imadex SRL, membru in CL Bacau, in AGA de la CET, respectiv in AGA de la FCM Bacau SA, Birzu afirma ca a incasat doar 18.265 RON (180 de milioane lei vechi). Comparativ, Mircea Fechet, coleg de AGA la CET cu Birzu, a incasat aproape 15.000 RON (150 de milioane lei vechi) doar din prezenta la intrunirile AGA.

Clanul lucreaza pe bani publici

Apropiatii lui Ilie Birzu au profitat si ei de pe urma prezentei alesului local in CL. In doua rânduri, decembrie 2007 si noiembrie 2009, societatea Vamibcons, detinuta de varul lui Birzu, Vasile Birzu, s-a ales cu contracte publice in valoare totala de aproape 7 miliarde lei vechi. Contractele vizeaza prestarea de servicii de consultanta si supravegherea santierului de la Spitalul Municipal. Intr-o declaratie data cotidianului Desteptarea in decembrie 2009, Ilie Birzu recunostea ca patronul Vamibcons SRL este rubedenia sa. „Cred ca suntem veri de gradul 2. Bunicile au fost surori, sunt mai multi frati”, afirma – la acea data – alesul penelist.

Poama de pus pe rana

Odrasla consilierului Ilie Birzu s-a facut remarcata in ultimii ani prin amenzile si sanctiunile repetate primite din partea Politiei. Madalin Birzu figureaza, de altfel, in listele cu amenzi intocmite de Directia Impozite si Taxe Locale (DITL), primind nenumarate instiintari cu privire la amenzile pe care nu le-a achitat (nr. 582347/8 aprilie 2009; nr. 480321/11 august 2010 etc.). Bogdan Nestian, directorul DITL, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca marea majoritate a somatiilor de plata transmise catre contribuabili reprezinta amenzi neachitate. „Sunt acte administrative pe care noi suntem obligati sa le publicam. Am trimis scrisori de instiintare catre contribuabili, insa marea majoritate refuza sa plateasca amenzile. In general sunt amenzi date de Politie sau Jandarmerie. 99 la suta sunt la circulatie sau tulburarea ordinii publice”, a spus Nestian. Ca o ironie, Madalin Birzu apare asociat in firma Sport Extrem SRL, al carei obiect de activitate este „alte activitati recreative”. Firma este in lichidare si in ultimii 6 ani nu si-a depus bilantul la Registrul Comertului.
Lucian Bogdanel