Deficit enorm la bugetul pentru pensii

Baza de impozitare s-a extins, dar numarul contribuabililor este, in continuare, mai mic fata de acum doi ani. Atunci au fost numai salariati 124.000. Acum acestia numara 100.000 de persoane. Pe anul 2010 deficitul la bugetul asigurarilor sociale este de aproape 800 milioane lei. Pe primele doua luni din acest an este de 142 milioane lei.

In pofida extinderii bazei de impozitare pentru pensiile publice, veniturile la bugetul asigurarilor sociale de stat din care aceste drepturi se platesc nu au crescut semnificativ. Discrepanta intre cheltuielile care se fac cu pensiile si veniturile obtinute din contributiile pentru acestea este, in continuare, enorma. O demonstreaza situatia privind colectarea contributiei la asigurarile sociale si banii consumati pentru plata pensiilor atât pe anul trecut cât si pe primele doua luni din 2011. “Anul trecut cu plata pensiilor s-au cheltuit 1.263.000.000 de lei, ne-a spus Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP). In aceeasi perioada, insa, s-au colectat, potrivit datelor comunicate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), numai 464 milioane lei. Suma aceasta este mai mare, totusi, deoarece pe teritoriul judetului avem puncte de lucru care apartin unor societati cu sediul in Bucuresti ori in alta parte. Firmele respective vireaza contributia la directia finantelor de care apartin.” Chiar si asa diferenta in plus este neinsemnata, astfel ca deficitul la bugetul asigurarilor sociale ramâne urias. Din datele ANAF rezulta ca pentru anul 2010 deficitul este de peste 798 milioane lei. Acesta a fost acoperit din bugetul de stat. Si tot din bugetul de stat au fost alocate anul trecut 218.475.010 lei pentru plata altor drepturi de asigurari sociale decât pensiile. In acest an, in primele doua luni s-au adunat la bugetul asigurarilor sociale 76.979.797 lei si s-au cheltuit cu pensiile 219.039.344 lei. Asadar, o diferenta de peste 142 milioane lei care a trebuit alocata de la bugetul de stat, de unde s-au asigurat si 35,5 milioane lei pentru alte drepturi.

Numar mai mic de asigurati

In momentul de fata, in judetul Bacau sunt aproximativ 100.000 de salariati care platesc si pentru care angajatorul vireaza contributia de asigurari sociale. Acestora li se adauga vreo 8.700 de someri indemnizati pentru care contributia datorata la pensii se achita din bugetul asigurarilor de somaj, dar suma este mica pentru ca si ajutorul acordat lor este la fel. La sfârsitul anului 2008 numarul salariatilor depasea 124.000. Anul trecut, cel al somerilor indemnizati era de aproape 11.000, astfel ca si contributia aferenta era mai mare. La bugetul pentru pensiile publice se mai aduna sumele depuse de persoanele care au incheiat direct cu CJP declaratie nominala (obligatorie) ori contract individual de asigurare (benevol). Si numarul acestora a scazut. La sfârsitul lunii februarie 2011 erau 2.943 declaratii de asigurare (cei cu venituri, altele decât cele din drepturi de autor) si 4.214 contracte. La finele anului 2010 acestea numarau 3.095, respectiv 4.448. Dar si dintre persoanele asigurate direct, foarte multe nu-si platesc luna de luna contributia pentru care s-au angajat. Anul trecut, Casa Judeteana de Pensii a incasat de la persoanele asigurate individual 11.895.087 lei. Dintre cei 4.448 asigurati cu contract 1.605 aveau la sfârsitul anului 2010 un debit de 656.364 lei. Alti 1.683 dintre asiguratii cu declaratie aveau o restanta si mai mare, de 2.907.295 lei. Impotriva acestora a fost declansata procedura de executare silita, ei desfasurând activitati independente si având obligatia sa se asigure. La inceputul lunii ianuarie 2011, in evidenta Casei Judetene de Pensii erau si 1.807 persoane care s-au asigurat pe baza declaratiei pentru ca realizeaza venituri din activitati profesionale, cei mai multi din drepturi de autor. Aceste persoane s-au asigurat pentru un venit total de 1.813.407 lei. Contributia (10,5 la suta) la pensia publica, aferenta acestei sume, calculata de CJP, era de 190.403 lei. Pâna la 31 decembrie 2010 cei asigurati astfel au achitat din suma totala datorata 144.593 lei. Asadar, sume foarte mari datorate la bugetul asigurarilor sociale nu au fost virate la acesta. In acelasi timp, numarul asiguratilor a scazut fata de acum doi ani, desi ulterior au fost obligate la plata si alte categorii de persoane care obtin venituri. In total, la finele lunii februarie erau asigurate 117.664 persoane (salariati, someri, cei cu drepturi de autor, cei cu contract si cei cu declaratie pentru venituri de alta natura decât cele profesionale). Si, pe masura ce numarul contribuabililor a tot scazut, cel al pensionarilor a crescut. Anul acesta numarul lor a ajuns la 168.000. Rezulta 1,4 pensionari la un asigurat.
Elena Tintaru

Fondul de Sanatate, tot mai subtire

Somajul, scaderea salariilor, munca la negru si restantele la plata au redus incasarile la Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate (FNUASS). Daca in urma cu 7-8 ani judetul Bacau avea un excedent in acest domeniu, colectarea fiind peste nivelul cheltuielilor din sistemul sanitar, in ultimii ani situatia s-a inversat. Cea mai mare scadere la nivel national s-a inregistrat in ultimii 3 ani, prin reducerea cotei de contributie de la 12,5% la 11%. In 2010, veniturile reale ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) au fost cu 28% mai mici decât cele prognozate. Subventia de la bugetul de stat este tot mai redusa, iar efectul se vede in contractele cu furnizorii de servicii medicale, de la spitale pâna la ultimul cabinet medical intrat in contract cu casa de asigurari. Spitalele, de exemplu, au primit in primele doua luni un buget care le-a asigurat doar plata salariilor si achizitii de urgenta necesitate.

Colapsul bate la usa

In judetul Bacau, asistenta medicala acordata in sistemul asigurarilor sociale de sanatate costa in jur de 35 milioane lei pe luna. Incasarile la FNUASS sunt in medie de 15 milioane lei. Acesti bani nu ar ajunge nici macar pentru functionarea spitalelor, care “inghit” peste 50% din suma cheltuita lunar cu asistenta medicala. In ultimele luni, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a desfasurat o actiune intensa de recuperare a sumelor datorate la fondul de sanatate de persoanele care se asigura direct la Casa (cele care au profesii liberale, agricultori etc). Mai ramâne un mare semn de intrebare: contributia marilor angajatori. Aceasta se colecteaza la nivel central si nu este considerata aferenta judetului Bacau, ceea ce va constitui un mare dezavantaj pe plan local. La sfârsitul anului trecut a fost modificata Legea 95/2006, a asigurarilor sociale de sanatate. Noutatea este ca, din sumele colectate intr-un judet la FNUASS, 60% se repartizeaza de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate caselor de asigurari judetene, proportional cu veniturile realizate la nivel teritorial. Daca marii angajatori vor varsa in continuare contributia la ANAF, contribui tot la ANAF, sistemul sanitar bacauan va intra in colaps.
Doina Mincu

Pentru a compensa scaderea incasarilor la Sanatate, s-au introdus masuri in defavoarea pacientilor: taxarea pensionarilor cu pensii de peste 740 de lei; impunerea contributiei pentru co-asigurati; introducerea co-platii si a plafonului la medicamentele compensate.

Pe listele medicilor de familie, care se modifica de la o luna la alta, se gasesc in medie 550.000 de asigurati la care se adauga 100.000 de neasigurati care primesc servicii medicale minime. La FNUASS contribuie insa numai 130.000 de persoane. La nivel national, doar 5 milioane de persoane achita contributia la Sanatate.

Compania de Apa "remediaza" situatia

Locuitorii de pe strada Alecu Russo au sesizat de câteva zile faptul ca dintr-o gura de canal, din zona podului de pe Milcov, izvoraste apa rece. Desi au anuntat Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB), in zona nu si-au facut aparitia echipele de lucru. "M-am uitat si eu la apa asta care curge de trei zile. Eu am vorbit cu cineva de la companie inca de sâmbata dimineata, dar nu a venit nimeni in zona. Nu pot aprecia, dar cred ca s-au scurs zeci de metri cubi de apa. Probabil au un interes de o lasa sa curga asa. Ce spun, ca lumea plateste", ne-a spus Ion Dorobat, un bacauan care locuieste in zona. "Prea multa risipa de apa si cine o sa plateasca daca nu locatarii din zona? In ultimul timp apa este murdara, cea calda nici nu vine câteodata, dar pe noi ne pun la plata. Daca este murdara nu putem nici sa spalam, nici sa facem mâncare. Am cumparat un bidon de cinci litri de apa plata si am gatit", ne-a spus si Lidia Patrascu.
In timp ce unii bacauani inroseau firul reclamând situatia, Vasile Grigoras, un bacauan care locuieste in apropiere, a profitat de timpul frumos si a iesit ieri sa isi spele masina… cu apa care iesea din canal. "Stau aici in zona si am zis sa vin sa spal masina de sare si praf. Nu cred ca ma amendeaza, nu incalc nicio regula, mai ales ca apa asta curge de câteva zile", ne-a spus. Si locuitorii de pe strada Valea Alba ne-au sesizat ca apa de la robinete este neagra. Ba mai mult, "desi ziua curge apa neagra, noaptea este limpede. Nu este normal. Am ajuns sa fac baie noaptea. Am luat legatura la companie, dar mi-au vorbit destul de urât la telefon", ne-a spus Alois Pal.

Se curata reteaua

Reprezentantii companiei sustin insa ca fenomenul este supravegheat de echipele de interventie. "Stiti ca saptamâna trecuta apa a fost intrerupta pentru lucrarile de la pasajul rutier. Au aparut mai multe sesizari cu privire la apa murdara de la robinete, iar pentru a remedia situatia, am dispus executarea unor spalari pe conducte. Zonele Milcov si Bistrita Lac sunt ultimele pe lista, tocmai de aceea, apa care curge pe strada Alecu Russo reprezinta o golire a retelei. Aceasta apa nu se va regasi pe facturile cetatenilor, ci este pe costul companiei", a precizat Petrus Radulescu, director tehnic al CRAB.
Acesta a mai precizat ca in cursul zilei de luni toate problemele cu apa de la robinete ar trebui sa se rezolve pentru ca s-a facut golirea tuturor conductelor din oras.
Andreea Gavrila

Guvernul a hotarât in sedinta de miercurea trecuta sa inlesneasca procesul de adoptie a copiilor abandonati. Acestia ar urma sa fie declarati adoptabili la o perioada mai scurta de timp, astfel incât numarul abandonurilor sa fie mai mic. Deocamdata, proiectul de lege a fost trimis Parlamentului spre aprobare în procedura de urgenta.

Noile reglementari ofera solutii pentru ca anumite categorii de copii, cum este cazul celor abandonati (cu parinti necunoscuti), sa poata fi mai repede adoptati, adica la 30 de zile de la emiterea certificatului de nastere. Este reglementata, de asemenea, situatia copiilor aflati în sistemul de protectie sociala fata de care parintii manifesta dezinteres timp de un an. Daca in acest timp nu a existat nicio legatura intre copil si familia biologica, iar asistentii sociali constata ca nu exista posibilitati de reintegrare a lui, copilul va fi declarat adoptabil. In plus, o proba ADN devine obligatorie pentru copiii care provin din relatii extraconjugale ale sotilor. Aceasta va constitui proba in cadrul procedurii de incuviintare a adoptiilor. Pentru ca proiectul este deocamdata in dezbatere, reprezentantii Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau (DGASPC) sustin ca "va mai dura câteva luni pâna când vom putea analiza efectele noilor prevederi. Am contactat deja Oficiul Român pentru Adoptii, de unde ni s-a comunicat faptul ca, pâna la aprobarea proiectului, aplicam in continuare Legea 273", a declarat Alina Iftode, purtator de cuvânt al DGASPC.

Doar 29 de adoptii finale

In 2010, numarul copiilor care au devenit, legal, membri ai unei familii, adica poarta numele parintior adoptivi, a fost de 29. Tot anul trecut, a fost deschisa procedura de adoptie pentru 46 de copii, declarati adoptabili. Aceste cazuri se afla in diferite etape ale procedurii de adoptie. "26 de copii au fost incredintati in vederea adoptiei familiilor. Timp de 90 de zile, acestea au fost monitorizate de angajatii serviciului Adoptii, dar nu exista o sentinta finala de incredintare a lor", a mai spus Alina Iftode. Mai mult, 96 de familii sunt inca in monitorizarea prevazuta de lege post-adoptie, adica doi ani. 51 de familii au primit in 2010 un atestat care confirma ca sunt apte sa adopte. Reprezentantii Guvernului au anuntat si ca aceste modificari si completari aduse legii se aplica doar pentru cererile de adoptie interna si nu si la adoptiile internationale.
Andreea Gavrila

Nu mai sunt cazuri de abandon la nastere

Posibilitatea ca un copil sa fie abandonat in maternitate, imediat dupa nastere, a fost exclusa de mai multa vreme. Cel putin asa sustine reprezentantul Spitalului Judetean de Urgenta. "In 2010 si anul acesta nu s-a inregistrat niciun copil abandonat in maternitatea spitalului, a declarat Mirela Romanet, purtatorul de cuvânt al spitalului. Acum nicio mama nu mai poate pleca din maternitate, fara copil. Li se retin toate datele din buletin, inclusiv codul numeric personal, se ia legatura cu primaria de domiciliu. Avem un asistent social care face toate demersurile pentru ca mama sa nu-si abandoneze copilul". Asistent social are si Spitalul de Pediatrie. El procedeaza la fel, astfel ca nici in aceasta unitate nu se mai inregistreaza cazuri de abandon. (Elena Tintaru)

Salariile angajatilor din spitalele publice sunt in pericol. In conturile unitatilor sanitare nu au intrat inca banii pe care Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau ar fi trebuit sa-i vireze. “Problema este de la nivel central, ne-a declarat presedintele-director general al CJAS, Viorica Draganuta. Noi am facut toate documentele, dar asteptam sa intre banii de la Trezoreria Bucuresti, fiindca altfel nu ni se primesc ordinele de plata la Trezoreria Bacau. Aceste probleme au aparut din cauza colectarii tot mai scazute.” Liderul Sindicatului Sanitas, Filiala Bacau, atrage atentia ca intârzierile CJAS in respectarea prevederilor contractului cu furnizorii de servicii vor duce la acumularea de datorii ale acestora catre ceilalti parteneri contractuali ai lor. (D.M.)

Pentru a-si incepe activitatea in noile spatii, reabilitate conform normelor europene, sectia Chirurgie si Ortopedie Pediatrica a Spitalului de Pediatrie mai trebuie dotata cu diverse aparate performante. Perspectiva aceasta este aproape. "Am declansat deja procedura de achizitie a echipamentelor medicale de care mai avem nevoie, ne-a spus dr.Aurelia Taga, managerul spitalului. Sunt necesare pentru Blocul Operator si Anestezie-Terapie Intensiva (ATI-n.n.). Estimam ca demersurile pentru achizitionarea aparaturii vor dura vreo luna si jumatate. In primavara speram sa mutam sectia." De ani de zile sectia functioneaza in spatii ale Spitalului Judetean de Urgenta, acesta asigurându-i si medicii anestezisti. In 2008, insa, in Spitalul de Pediatrie au fost reabilitate spatiile de la etajul I si echipate cu aparatura medicala performanta, conform normelor europene, pentru ca sectia sa fie mutata aici. Modernizarea a fost finalizata in decembrie 2008. De atunci spatiile reabilitate stau incuiate pentru ca spitalul nu dispune de medici anestezisti, dar si deoarece mai trebuie completata aparatura pe care o are. Pentru aceasta Consiliul Judetean (CJ) va aloca suma necesara. In bugetul CJ pe anul 2011 pentru Spitalul de Pediatrie este prevazuta o suma de 240.000 lei. Din acesti bani, 20.000 lei vor fi alocati pentru amenajarea intrarii principale in spital iar 220.000 lei, pentru cumpararea aparaturii medicale. Pentru ATI vor fi achizitionate aparate de monitorizare a functiilor vitale simple si complexe, ventilator pentru respiratia controlata a nou-nascutului, injectomate si pompe de perfuzie peristaltica. Blocul Operator va avea in plus fata de ce are in prezent o unitate mobila de aspiratie in plaga, un aparat de ambalat pungi pentru sterilizare, unul de monitorizare a functiilor vitale complexe si altul, mobil, de radioscopie. Tot la Blocul Operator vor fi aduse un sistem de protectie impotriva expunerii la radiatii si o masa chirurgicala.
Elena Tintaru

Sfârsitul saptamânii trecute a fost unul greu pentru elevii care participa la olimpiadele scolare. Pe 12 martie, la nivelul Bacaului, s-au organizat nu mai putin de patru astfel de concursuri, aflate deja la fazele judetene. Astfel, La Colegiul National “V. Alecsandri” a avut loc Olimpiada judeteana de socio-umane, la care s-au inscris 186 de elevi, la Colegiul National “Ferdinand I” a fost Olimpiada judeteana de matematica (316 elevi inscrisi, din care doar 172 au participat), la Liceul de Arta “George Apostu” s-a organizat Olimpiada judeteana de limba franceza (120 de elevi inscrisi, 72 participanti), iar la Scoala cu clasele I-VIII "Ion Creanga" s-a desfasurat Concursul judetean de matematica pentru invatamântul rural, unde au participat 320 de elevi. In aceste zile, comisiile de examen evalueaza lucrarile, iar rezultatele finale, dupa contestatie, vor fi facute publice dupa data de 16 martie. Fazele nationale ale acestor olimpiade au loc in luna aprilie la Ploiesti (socio-umane), Oradea (matematica) si Alba Iulia (franceza). Concursul de matematica pentru elevii din rural nu are, in calendarul de organizare, si faza nationala.
Roxana Neagu

Alegerile judetene din PDL Bacau au atras si politicieni din alte partide. Un numar de 19 primari, in cea mai mare parte a lor din PNL, si-au pus la gat esarfa portocalie, declarandu-si astfel adeziunea simbolica la PDL. Penelistii acuza starea de anorma­litate din formatiunea condusa in Bacau de Romeo Stavarache. Edilii spun ca proiectele pe care le deruleaza au fost sustinute de politicienii democrat-liberali, astfel incat apropierea de PDL li se pare fireasca.

17 primari PNL, respectiv 2 din partea PC au participat duminica la Consiliul Judetean de Coordonare (CJC) a PDL, incheiat cu reconfirmarea in functia de presedinte al organizatiei a senatorului Gabriel Berca.
Edilii liberali fac partea din “contingentul” penelist adus in PDL de gruparea Berca – Banu. In cea mai mare parte a lor, primarii PNL afirma ca nu au incredere in Uniunea Social Liberala, formata de PSD si PNL, si ca au fost sprijiniti de PDL in derularea proiectelor comunale.
“Am venit pentru ca am fost invitat”, a declarat Constantin Mihaila, primarul comunei Hemeius. El a adaugat ca ramane un liberal prin convingere, insa se regaseste mai mult in liberalismul din PDL decat in cel din PNL. “Eu sunt liberal si liberalismul
se regaseste si in PDL. De fapt, cine conduce la ora actuala PDL Bacau sunt fostii mei colegi din PNL. Nu am ce sa reprosez PNL-ului, dar conjunctura actuala a facut ca unii dintre noi sa ramanem
pe dinafara”, a explicat edilul. Mihaila a recunoscut ca cele mai importante proiecte derulate de comuna pe care o conduce au fost sprijinite de parlamentarii PDL. “Am gasit intelegere la Gabriel Berca pentru proiectele cele mai importante ale comunei. Fara proiecte nu avem cu ce sa ne prezentam in fata alegatorilor”, a comentat primarul, apreciind ca “daca lucrurile se vor aseza in PNL este posibila o colaborare cu fostii colegi”.

“Sunt oaia neagra a partidului”

Valentin Flenchea (PNL), primarul comunei Garleni, a refuzat sa explice prezenta la alegerile democrat-liberalilor bacauani. Flenchea a declarat ca nu vrea sa-si ridice in cap PNL-ul. “No comment. Nu e treaba nimanui ce am facut, e treaba mea. Nu mai zic nimic, ca nu vreau sa-mi ridic in cap PNL-ul. Si-asa sunt oaia neagra a partidului”, a declarat, ironic, Flenchea, recunoscut pentru pozitiile anti-Stavarache adoptate in ultimii ani.
Printre primarii liberali prezenti la CJC al PDL s-au mai numarat Gheorghe Tilibasa (Glavanesti), Laurentiu Munteanu (Blagesti) sau Costel Baciu (Lipova).

PC, prezent la alegerile PDL

Partidul Conservator a fost reprezentat si el la alegerile din PDL prin doi primari: Cosmin Curelea (Casin), respectiv Gheorghe Balan (Berzunti). Este pentru prima data cand in anturajul PDL ajung primari de alta coloratura politica decat PNL, liberalii fiind rezervorul natural de selectie pentru pedelisti.

“Contingentul” din aprilie 2010

Pe 15 aprilie 2010, la Directia Agricola, Gheorghe Flutur il inscauna pe Berca presedinte interimar al PDL Bacau. La eveniment au asistat 15 primari liberal. Gabriel Berca declara cotidianului Desteptarea ca penelistii nu au fost fortati sa vina dupa el in PDL. “Oamenii acestia nu au fost fortati cu absolut nimic sa se alature demersului meu politic si nici bani nu li s-au promis. De altfel, trecem printr-o situatie financiara dificila. Va asigur, insa, ca nu voi face nicio diferenta intre primarii PD-L mai vechi si cei care au venit acum cu mine”, afirma Berca la acel moment.
Lucian Bogdanel

„Am participat la alegerile din PDL pentru ca in acest mod am vrut sa arat ca-l voi sustine pe Gabriel Berca la alegerile din 2012. Un alt motiv ar fi neintelegerile din USL si ca nu sunt de acord cu candidatura lui Emil Lemnaru la Onesti. Casinul se invecineaza cu Onestiul, iar Lemnaru ne face numai probleme cu vecinatatile. Daca el nu vrea ca eu sa ies din nou primar, eu de ce sa vreau sa iasa el primar? Localitatea mea face alianta cu proiectele ei, nu cu functiile care se tot impart in USL. In plus, domnul Dragos Benea a declarat ca nu are nevoie de votul din rural, pentru ca are toate cele 7 orase din judet de partea lui.” Cosmin Curelea (PC), primar Casin

Vandalizarea imobilului in care a functionat Gradinita Letea este anchetata de catre Inspectoratul Scolar Judetean. Florin Lazar, seful institutiei, a declarat ca intreaga conducere a Colegiului Letea va fi verificata cu privire la distrugeri. La sfarsitul sapta­ma­nii trecute, pro­prietarul cladirii, fabrica de hartie Letea, a recla­mat ca imobilul a su­ferit mai multe distrugeri, dupa ple­carea grupelor de copii in alta locatie.

Conducerea Inspectoratului Scolar a demarat o ancheta cu privire la vandalizarea imobilului in care a functionat, pana recent, gradinita Letea.
Cladirea apartine fabricii de hartie care a castigat-o in instanta dupa un proces maraton intins pe 5 ani. Cele 4 grupe de copii au fost mutate intr-un alt imobil, unde colegiul Letea a amenajat o alta gradinita. Florin Lazar, seful Inspectoratului Scolar, a declarat ca vandalizarea imobilului in care a functionat gradinita Letea este o pata pe obrazul educatiei bacauane. Lazar a multumit proprietarului ca nu a executat mai repede sentinta definitiva obtinuta in urma cu mai bine de un an.
“Multumesc conducerii colegiului ca a gasit o solutie, multumesc autoritatii locale ca s-a implicat financiar in amenajarea noului sediu in care functioneaza gradinita. Dar, in egala masura, trebuie sa multumesc proprietarului ca ne-a lasat mai bine de un an sa functionam in vechea locatie. Proprietatea trebuie respectata. Consider un fapt grav ca in loc sa-i multumim proprietarului pentru ca ne-a lasat un an sa functionam au existat aceste distrugeri”, a comentat Lazar.
La sfarsitul saptamanii trecute administratorii colegiului Letea afirmau ca la sugestia Primariei reprezentantii unitatii scolare au demontat instalatia termica si de utilitati a cladirii pentru a o muta in alt sediu, fapt contrazis, insa, de conducerea municipalitatii.
In 2005 municipalitatea a revendicat proprietatea imobilului, desi acesta apartinea – inca de la infiintare – fabricii de hartie Letea. Edilii au sustinut, timp de mai multi ani, ca imobilul in care a functionat gradinita ar fi, de fapt, al Primariei.
Dupa un proces maraton instantele au dat castig de cauza proprietarului de drept, fabrica de hartie Letea. Reprezentantii societatii au incercat sa negocieze cu municipa­litatea transferarea imobilului in proprietatea Primariei. Edilii au refuzat dialogul, preferand sa-i mute pe cei 100 de copii in alta locatie, pentru amenajarea careia municipalitatea a scos din buzunar peste 700 de milioane lei vechi.
Lucian Bogdanel

Aproximativ o suta de imobile din municipiul Bacau sunt marcate cu bulina rosie, ca urmare a expertizelor tehnice care arata ca la un cutremur acestea ar fi primele afectate. Doar unul din aceste blocuri a intrat in consolidare si reabilitare in acest an. Pentru celelalte 97 nu s-a gasit inca o solutie, pentru ca nu sunt nici bani.

Potrivit unei liste postate pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, 98 de cladiri din municipiul Bacau sunt in pericol in cazul unui cutremur mare. Acestea au fost expertizate in perioada 1993-2007 si incadrate in diferite categorii de urgenta sau clase de risc.
Cele mai expuse in cazul unui cutremur sunt blocurile de pe strada Marasesti, din centrul orasului. Marasesti 4, 7, 9 si 12 au fost expertizate in 1991 si „sunt cele mai vulnerabile prin constructie pentru ca parterul este flexibil iar etajele superioare – rigide. Armatura este prea slaba, iar structura de rezistenta poate fi afectata in cazul unui cutremur”, a declarat Constantin Grapa, expertul tehnic care a evaluat imobilele. Iar blocurile din municipiul Bacau nu sunt singurele cu aceasta problema. Alte 191 de imobile cu bulina rosie se afla in Onesti, trei in Moinesti si unul la Rachitoasa, potrivit datelor Inspectoratului Judetean in Constructii Bacau.

Lista ar putea fi mai mare

Constantin Grapa, sustine ca lista trebuie reactualizata, mai ales in conditiile in care „nu se stie ce lucrari si-a facut fiecare prin apartament. Lista este depasita, motiv pentru care o alta expertiza ar trebui facuta. Seismul se comporta diferit de la un caz la altul, asa ca nu putem sti ce se intampla cu anumite cladiri”.

Un singur bloc consolidat

Prioritate la consolidare ar trebuie sa aiba constructiile din beton armat ridicate inainte de 1941 si cladirile cu peste trei etaje, construite inainte de 1978 si care au la parter spatii publice sau alte nivele ale cladirii. In acest program de consolidare a intrat deocamdata doar blocul Marasesti 11, unde lucrarile se vor finaliza in aceasta luna, promit autoritatile „Valoarea investitiei se ridica la 580.000 de lei. Lucrarile constau in refacerea terasei, anvelopare, termoizolare atat a subsolului cat si a casei scarii, precum si montarea de tamplarie PVC cu geamuri termopan. Finantarea lucrarilor la blocul Marasesti 11 este realizata in proportie de 50 de procente de la bugetul de stat, 30% de la bugetul local, iar 20% de la asociatia de proprietari”, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant la Primaria Bacau. 47 de familii din acest mobil vor beneficia de pe urma lucrarilor de consolidare. Dintre acestea insa, doar 12 achita nota de plata, care variaza intre 15 si 22 de mii de lei, pentru fiecare apartament. Aceleasi costuri le suporta si proprietarii de spatii comerciale de la parterul imobilului.
Andreea Gavrila

Justitia bacauana tergiverseaza solutionarea dosarului „Mortii de la Real”. Au trecut de atunci trei ani si jumatate, au murit doi oameni si nu s-a gasit inca niciun vinovat. Mai mult, Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor Goian Liviu si SC Segama SRL Bacau. Asta dupa ce, anul trecut, s-a impus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor fata de aceiasi doi invinuiti, sub aspectul infractiunilor de ucidere din culpa si nerespectarea obligatiilor si masurilor stabilite privind sanatatea si securitatea in munca.

Accidentul de Real, in urma caruia doi muncitori ai firmei Segama au murit, ramane in conti­nuare ingropat in dosare. Ultimul act care a aparut in cauza este o rezolutie a Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau (din 3 ianuarie 2011) care dispune scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor Goian Liviu (administratorul societatii) si SC Segama SRL Bacau. Decizia a fost luata de procurorul Romica Dogar, care “examininand actele de urmarire penala efectuate in dosarul cu nr. 1803/P/2010” a constatat ca “numitul Goian Liviu nu a avut calitatea de coordonator de securitate pe durata executarii lucrarii, ci de lucrator desemnat SSM (securitate si sanatatea in munca – n.r.). Astfel, pentru ca numitul Goian Liviu nu a avut atributii in organizarea si condu­cerea procesului de munca, se va dispune scoaterea de sub ur­marire penala fata de acesta, (…) intrucat lipseste unul din elementele constitutive ale infrac­tiunii si anume calitatea de subiect calificat”. Asta dupa ce, anul trecut, in dosarul accidentului s-a dispus disjungerea cauzei. Se pare ca intre timp a aparut o declaratie prealabila emisa de o societate din Tg. Mures, din care, alaturi de Planul de SSM, rezulta ca “pe durata executarii lucrarilor pe santierul European Retail Park Bacau coordonatorul in materie de SSM pe durata realizarii lucrarii (executie) a fost desemnat numitul Corau Mihai Cornel, de la societatea din Tg. Mures.”

Rechizitoriul arata altceva

In rechizitoriul procurorilor de caz, care a ajuns in instanta, se precizeaza insa clar ca accidentul “s-a produs datorita organizarii necores­punzatoare a locului de munca impotriva pericolelor de surpare. (…) Din ansamblul probator admi­nistrat in cauza, rezulta ca, pe langa cei doi invinuiti, exista si o a treia persoana care a avut atributii in material securitatii si sanatatii in munca pe durata executarii lucrarilor in santierul «European Retail Park» (acum Real, n.r). Numitul Goian Liviu a avut, potrivit planului de securitate si sanatate in munca, calitatea de coordanator de securitate de pe santier. In aceasta calitate, acesta avea obligatia sa coordoneze aplicarea principiilor securitatii si sanatatii in munca, in fazele de executie, conform legis­latiei in vigoare si planului propriu de securitate si sanatate in munca.”

Societatea, disculpata si ea

Disjungerea cauzei a fost facuta si fata de SC Segama SRL. Insa, in aceeasi rezolutie a procurorului Romica Dogar se dispune aceeasi decizie: “scoaterea de sub urmarire penala fata de SC Segama SRL Bacau pentru ca, din probele administrate, nu a rezultat vreo culpa a organelor de conducere, in legatura de cauzalitate concreta cu producerea accidentului de munca.” Cei doi invinuiti (Goian si firma pe care o admi­nistreaza) au fost cercetati timp de un an sub aspectul infractiunilor de ucidere din culpa si nerespectarea obligatiilor si masurilor stabilite privind sanatatea si securitatea in munca, fapte prevazute si pedepsite de art. 178 alin 1, 2, 5 C.p. si art. 38 alin 1 din Legea 319/2004 si cu aplicarea art. 33 lit. b C.p.

Un martor angajat acum o luna a „povestit” ce s-a intamplat in urma cu trei ani

Cornelia Mereuta, sotia lui Ioan Mereuta (care a murit in timpul accidentului de munca), s-a aratat contrariata de toate aceste decizii. “Eu nu mai inteleg nimic. De patru ani aproape sunt prin instante si acum inteleg ca nimeni nu e vinovat de moartea sotului meu. A iesit din culpa si societatea la care lucra, SC Segama. Poate ca sotul meu lucra la «Desteptarea», atunci, in 2007, si eu nu stiam”, ne-a declarat ironic femeia. Tot ea ne-a mai spus ca a primit rezolutia Parchetului doar pe numele fiilor ei (parti civile in dosar), desi a anuntat instanta ca ea ii reprezinta, prin procura, pentru ca ei au plecat din tara. “Eu de ce nu sunt informata? Cat trebuie sa mai astept sa vad si eu ca cineva raspunde de moartea sotului meu? L-am ingropat din luna august 2007. Sunt doi morti, a fost un accident de munca, ce trebuie mai mult de demonstrat? Ne-am trezit in instanta cu un martor din partea firmei, care era angajat de o luna. Ce martor e acela? De unde stia el sa explice ce s-a intamplat pe santier acum trei ani?”, a mai precizat Cornelia Mereuta, singura care mai este parte civila in dosar. Celelalte doua familii si-au retras plangerea. Urmatorul termen in dosar este 17 martie 2011.

Background

Pe 27 august 2007, cand Complexul Comercial “European Retail Park” – acum Real – era inca in constructie, trei muncitori, care executau lucrari de sapaturi pentru instalarea unei conducte de apa menajera, au fost inghititi de pamant, dupa ce malul s-a surpat peste ei. Doi dintre ei controlau dimensiunile de adancime ale canalului, iar al treilea coordona activitatea. Pe marginea santului era oprit un camion in care se incarca pamantul escavat si, de cealalta parte, se afla in lucru un escavator. Peretii nisiposi ai zonei de lucru nu au rezistat sub greutatea celor doua masini astfel incat, la un moment dat, bucata de sol pe care se afla camionul s-a surpat, iar pamantul i-a acoperit pe cei trei. Ioan Mereuta (atunci de 52 de ani) si Octavian Vieru (atunci de 54 de ani) au murit asfixiati mecanic, prin comprimare. Al treilea muncitor, Dumitru Lazar, a scapat cu viata, dar a suferit, dupa cum reiese din scrisoarea medicala si foaia de observatie din spital, un traumatism de bazin si coloana lombara.

Din patru, au mai ramas doar doi

In dosar mai sunt acum cercetati doar inginerul sef Petrea Gheorghe si seful punctului de lucru, inginer Neculai Marca, pentru organizarea necorespunzatoare a locului de munca. Asta dupa ce, cu ocazia cercetarii evenimentului de catre ITM Bacau, s-a mai constatat si ca: SC Segama NU a obtinut autorizatie de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca pentru activitatea prestata, NU a asigurat prin reprezentantii sai din santier coordonarea actiunilor in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in considerare natura activitatii, NU a informat prin reprezentantii sai din santier (inginerul sef si seful punctului de lucru) pe cei trei lucratori, care au fost expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile si masurile ce trebuie luate pentru protectia lor.

Date din dosarul aflat pe rolul Judecatoriei Bacau

08/04/2010 Incheiere: solutie: amana judecarea cauzei fata de lipsa partilor.
20/05/2010 Incheiere: solutie: amana judecarea cauzei in vederea pregatirii apararii.
24/06/2010 Incheiere: solutie: amana judecarea cauzei fata de cererea de amanare depusa de avocat Cioineag Adina.
09/09/2010 Incheiere: solutie: amana judecarea cauzei pentru lipsa aparatorului partilor civile.
30/09/2010 Incheiere: solutie: amana judecarea cauzei pentru nelegala indeplinire a procedurii de citare cu partea civila Vieru Maria.
04/11/2010 Incheiere: solutie: amana judecarea cauzei pentru administrarea probatoriilor.
09/12/2010 Incheiere: solutie: amana judecarea cauzei pentru lipsa aparatorului partilor civile.
20/01/2011 Amana cauza: solutie: amana cauza pentru continuarea cercetarii judecatoresti.
17/02/2011 Amana cauza: solutie: amana judecarea cauzei pentru audierea martorului acuzarii.
Urmatorul termen: 17 martie 2011

Informatii detaliate despre dosar

Numar unic dosar: 2801/180/2010 inreg. 23.02.2010
Obiect dosar: ucidere din culpa (art.178 C.p.)
Materia juridica: penal
Stadiu procesual: fond
Parti: Petrea Gheorghe: inculpat, Marca Neculai: inculpat, Mereuta Cornelia: parte civila, Mereuta Ciprian – Ioan: parte civila, Mereuta Diana Maria: parte civila, Mereuta Andrei Nicolae: parte civila, Vieru Maria: parte civila, Vieru Vasilica Bogdan: parte civila, Spitalul Judetean de Urgenta Bacau: parte civila, SC Segama Bacau: parte responsabila civilmente, Lazar Dumitru: parte vatamata, Polgar Gheorghe: martor, Stanciu Teodor: martor, Apavaloaie Elena: martor.

Cine este Liviu Goian?

In ultimii ani, Liviu Goian s-a impus drept unul dintre cei mai controversati afaceristi aflati in anturajul personal al prima­rului Romeo Stava­rache. Alaturi de consilierul local Ion Rotaru, Goian de­tine societatea Li­gone International, proprietara televiziunii de casa a PNL Bacau, 1 TV. Cei doi afaceristi au pus bazele societatii Ecobeton, prin care au vrut sa puna mana pe zgura depozitata in halda de la CET Bacau si s-o valorifice in realizarea de asfalt pentru drumuri. Cariera politica a lui Goian a cunoscut o ascensiune fulminanta, in prezent acesta indeplinind functia de vicepresedinte al organizatiei municipale a PNL. Goian este fondatorul asociatiei Sport Club Bacau, pe care functioneaza echipa cu acelasi nume. In 2011, Primaria va directiona 20 de miliarde lei vechi catre echipa lui Goian prin intermediul societatii FCM Bacau SA, detinuta de municipalitatea bacauana.
Roxana Neagu

Presedintele PNL Crin Antonescu si-a avertizat, astazi, colegii care nu vor sa incheie protocolul local cu PSD ca vor fi dati afara din partid. Romeo Stavarache, primar al Bacaului si vicepresedinte la nivel national, a refuzat in ultimele saptamani sa bata palma cu "oamenii lui Viorel Hrebenciuc", pe care ii numeste "mafioti".
"La rigoare, desi asta nu se va intampla, acea filiala, acea persoana – e valabil si pentru noi si pentru PSD – inseamna ca ies in afara partidului, care a luat o decizie si care o respecta", a explicat Antonescu, intrebat, in conferinta de presa dupa sedinta USL, ce se va intampla cu organizatiile judetene ale PNL care nu vor reusi sa ajunga la o intelegere cu PSD.
Citeste mai mult