Administrare defectuoasa

Noua platforma ecologica de colectare a deseurilor din municipiul Bacau “este un adevarat focar de infectie”. Asta declara nemultumit prefectul judetului, Constantin Scripat. Acesta a convocat o intalnire cu reprezentantii autoritatilor locale si a responsabililor pentru a vedea modul de depozitare al deseurilor in noua locatie a carei valoare se ridica la peste 20 de milioane de euro. Ce a gasit aici il nemultumeste insa total.

Platforma ecologica de depozitarea a deseurilor din Bacau, deschisa de aproape o luna si jumatate, nu arata nici pe departe a ceea ce se vrea a fi: un proiect care sa respecte normele de mediu impuse de Uniunea Europeana. Prefectul judetului, Constantin Scripat, s-a intalnit luni la noua locatie cu reprezentantii autoritatilor locale pentru a vedea in ce stadiu se afla investitia in valoare de peste 20 de milioane de euro. Obiectivul a fost realizat prin finantare ISPA, care a alocat 15 milioane de euro, iar diferenta este suportata de Primaria Municipiului Bacau, printr-o cofinantare de 5 milioane de euro. Invitati la discutii au fost reprezentanti ai Primariei Bacau, ai Garzii de Mediu, ai Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare (ADIS).

Un adevarat focar de infectii

Constantin Scripat s-a declarat total dezamagit de ceea ce a gasit la fata locului. “Am dorit sa fac aceasta vizita plecand de la niste sesizari venite din teritoriu, de la comunele care fac parte din acest ADIS, deoarece suntem intr-o perioada in care fiecare comunitate, printr-o hotarare de Consiliu Local, trebuie sa aprobe niste preturi de salubritate, iar acum sunt interesati de felul cum este colectat si depozitat gunoiul. Am ramas uimit de ceea ce am gasit. Sunt nemultumit de felul cum este gospodarita rampa. In urma depozitarii deseurilor pe platforma, acestea trebuiau acoperite cu pamant vegetal, lucru care nu se intampla”, a declarat Scripat. Groapa de gunoi nu este nici pe departe atat de ecologica pe cat ar fi trebuit sa fie. Modul in care este manipulat si depozitat gunoiul lasa mult de dorit. Deseurile sunt luate de vant si imprastiate peste tot. Cainii comunitari si oamenii care rascolesc prin gunoaie s-au mutat de la vechea groapa de gunoi a orasului, la cea ecologica. Reprezentantii Primariei vin cu explicatii. “In acest moment nu s-a facut receptia finala a lucrarii. S-a hotarat din partea consultantului si a executantului sa depozitam pe noua rampa o anumita cantitate de deseuri pentru a strange levigatul necesar statiei de tratare a acestuia, sa se poata face receptia echipamentelor necesare pentru exploatarea pe rampa a acestor gunoaie. Problema o reprezinta faptul ca initial aceasta platforma a fost proiectata astfel incat sa deserveasca municipiul Bacau si alte 22 de localitati din judet. Acum insa, peste 80 la suta din localitatile judetului Bacau depoziteaza aici deseurile. Intr-adevar nu exista in acest moment un operator care sa administreze noua locatie”, a declarat Viorica Marcu, sefa Directiei de Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau. In urma unei licitatii, care din nefericire este in intarziere, va fi desemnat un castigator privind concesionarea serviciului de administrare a noii gropi de gunoi.

Au dat din lac in put

Mai mult, desi confirma faptul ca sunt depasiti de situatie, reprezentantii primariei se declara mandri de acest obiectiv, chiar daca nu prea stiu ce sa faca acum cu el. “Eu apreciez totusi ca investitia este un plus pentru autoritatea locala, ca a reusit sa faca acest obiectiv, chiar daca astazi nu este exploatata in parametri normali. Activitatea se desfasoara cu statut de proba”, a precizat Roxana Mironescu, viceprimar al municipiului Bacau. Practic, platforma ecologica a fost data in folosinta desi proiectul nu este finalizat, iar colectarea deseurilor nu se face conform normelor. Astfel, diferenta dintre groapa veche de gunoi si cea ecologica aproape ca nu exista. Pentru a rezolva situatia, prefectul Scripat a avansat o solutie. Pana se va gasi un operator care sa administreze noua platforma de gunoi, cu ajutorul unor voluntari, institutiile locale si judetene sa inceapa o actiune de strangere a deseurilor imprastiate acum pe mii de metri. Aceasta sugestie i-a deranjat insa pe participantii la discutii. Mircea Fechet, director adjunct al ADIS, l-a ironizat pe Scripat, acuzandu-l de faptul ca vine la platforma si numara gunoaiele, in loc sa se ocupe de altceva. Mai mult, reprezentantii primariei nu sunt de acord sa stranga in urma bacauanilor. La randul sau, Scripat i-a raspuns reprezentantului ADIS ca are un program incarcat, dar asta nu-l impiedica sa se implice in rezolvarea problemelor care afecteaza municipiul Bacau, avand in vedere ca rampa ecologica este amplasata la marginea orasului.

Gunoaie la gramada

Si reprezentantii Garzii de Mediu sunt de parere ca exista niste hibe in acest moment in modul de depozitare al deseurilor. “Problema cea mare o reprezinta faptul ca unitatile administrativ-teritoriale nu colecteaza selectiv deseurile. Practic nu se atinge acea tinta de cel putin 15 la suta, cum este stipulat in lege. Noi ii putem sanctiona pentru acest lucru, dar Agentia Fondului de Mediu este cea care percepe taxe pentru nerealizarea acestei tinte”, a explicat Iuliana Romaniuc, prim-comisar la Garda de Mediu Bacau.
Acum, "sortarea" deseurilor este realizata de miile de ciori care-si duc veacul in platforma de gunoi ecologica.
Sinziana Filimon

„Zeci de hectare de pamant de langa rampa sunt pline de gunoaie. Eu nu mi-as dori sa am un teren in vecinatatea acestui depozit de deseuri, impropriu numit ecologic. Este o rusine in primul rand pentru municipalitate, cea care administreaza platforma.”
Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau

"Bine ati venit in Bacau!"

Desi fiecare poarta de intrare ar trebui sa fie un simbol al Bacaului, in realitate, monumentele menite sa ne indice ca am intrat in municipiu sunt depasite sau chiar lipsesc. O trecere in revista a acestor monumente ne dovedeste ca nu sunt nici pe departe cartile de vizita care ar trebui sa reprezinte Bacaul.

Intrarile in orasul Bacau pot fi caracterizate in acest moment in cateva cuvinte simple: invechite, depasite, neingrijite si, mai nou, invizibile.
Din orice parte a Moldovei am sosi, la intrarea in municipiu ne asteapta un monument pe cat de inalt pe atat de inexpresiv. Forme abstracte pe care sunt aruncate tablii vechi cu inscriptii ruginite "Municipiul Bacau" ne lasa o impresie neplacuta despre cei care se ocupa de soarta acestui oras. "Cam prost arata. Se mai poate aranja. Degeaba propunem noi simboluri, depinde de primarie. Daca aceasta nu se intereseaza…", ne-a spus in cateva cuvinte Vasile Ioan, pe care l-am intalnit in dreptul semnului de intrare in municipiu dinspre comuna Nicolae Balcescu. "Asta arata a intrare in Bacau? Nu cred. Nu stiu ce ar trebui sa fie in loc. Primarul trebuie sa se gandeasca, sa decida, nu eu", ne-a spus si Laurentiu Dancianu.

"A cazut de cat era de veche"

In topul monumentelor plasate la intrarea in municipiu conduce detasat cel situat la limita cu localitatea Margineni. Strainii care vin din aceasta directie trebuie sa ghiceasca unde se afla intrarea in municipiu, intrucat monumentul a ramas fara inscriptia "Municipiul Bacau", ca sa nu mai spunem ca a disparut si indicatorul rutier "Claxonatul interzis". Lesne de inteles, nimeni nu a venit pana acum in zona sa remedieze situatia. "Era odata inscriptia, dar a cazut. Era veche si de veche ce era nici nu a fost prinsa bine in suruburi. Putea oricand sa cada. Atunci cand a cazut, buna cazuta a ramas", ne-a spus Mihai Enasoaie, care locuieste in zona. "Cu democratia asta, strica tot, nu ii mai intereseaza. Nu a venit nimeni sa remedieze, primarul are alta treaba. Ar trebui sa fie ceva frumos, sa iti dai seama cand intri in oras", ne-a spus Tatiana Goroi.

Solutia? Un concurs de idei?!

La ultima sedinta de Consiliu Local, consilierii au votat un proiect de hotarare prin care arhitectii bacauani sunt invitati sa propuna simboluri care sa fie amplasate la cele sase intrari in municipiu. Concursul este intitulat "Semnale de intrare in municipiul Bacau" si pune la bataie si un premiu de 3.500 de lei pentru castigator. Arhitectii trebuie sa respecte trei reguli: fiecare obiectiv sa beneficieze de acelasi finisaj exterior, sa contina inscrisul "Municipiul Bacau" si totodata stema municipiului. Pana la sfarsitul lunii ar trebui sa avem un simbol, insa, in dulcele stil romanesc, pana se face proiectarea si se instaleaza noile monumente, debuteaza si campania electorala, astfel ca o situatia care trebuia remediata de mult va deveni motiv de lauda pe un pliant electoral.
Andreea Gavrila

Intre 2007 si 2010, Primaria a cheltuit peste 6 milioane de euro pe turnarea – la rece – de „covoare asfaltice foarte subtiri”

Conform siturilor de licitatii publice, in ultimii 3 ani municipalitatea bacauana a cheltuit peste 25,6 milioane RON (256 miliarde lei vechi) pe asfaltarea de strazi. Edilii au „intins” pe arterele Bacaului covoare asfaltice foarte subtiri, mixturi asfaltice, respectiv amestecuri bituminoase. Odata cu trecerea iernii, majoritatea strazilor care au beneficiat de „tratamentul” pe baza de asfaltari la rece sunt „praf”. Si la propriu si la figurat. Cu cele peste 6 milioane de euro risipite pe asfaltari de unica folosinta, municipalitatea bacauana ar fi putut finanta – de exemplu – finalizarea constructiei Teatrului de Vara, proiect care, desi inaugurat in octombrie 2009, este inca nefunctional. Lucrarile de asfaltare au fost incredintate, in cea mai mare parte a lor, unor clienti politici ai administratiei Stavarache, fara a se organiza, in prealabil, licitatii, procedura aleasa fiind cea de negociere fara anunt de participare.

Intre 2007 si 2011, municipalitatea bacauana a cheltuit peste 250 de mi­liarde lei vechi pentru asfaltarea de strazi prin procedeul de „intindere” de covoare asfaltice foarte subtiri, mixturi asfaltice sau amestecuri bituminoase. In intervalul amintit, Primaria a incredintat mai bine de 20 de contracte, unor societati „client”, apropiate cercurilor de interese libe­rale. Contractele au fost „dirijate” catre societati pe doua cai: programul parcari si alei intre blocuri, in care edilii au dispus distrugerea mai multor spatii verzi in cartiere de blo­curi pentru amenajarea de locuri de parcare, respectiv faimoasele asfal­tari electorale, demarate in 2008, in timpul campaniei electorale pentru alegerile locale si continuate in 2009, ca preambul al campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale.

Casuneanu, marele beneficiar

Topul celor mai grase contracte de asfaltare „la rece” obtinute in municipiul Bacau este dominat de societatea Pa&Co ce apartine aface­ris- tului Costel Casuneanu. Pe parcursul lui 2009, firma acestuia a realizat asfaltari pe aproape toate arterele importante din municipiu, valoarea „covoarelor asfaltice foarte subtiri” intinse de Pa&Co ridicandu-se la peste 80 de miliarde lei vechi. Potrivit siturilor de licitatii publice firma Pa&Co a obtinut de la Pri­maria Bacau un contract in valoare totala de 8.018.744 RON. Curios, desi valoarea contractului a depasit – la acea data – suma de 2 milioane de euro, municipalitatea nu a organizat licitatie electronica, multu­mindu-se – in schimb – cu o licitatie deschisa. In total, firma lui Casu­neanu a pus „covoare asfaltice foarte subtiri” pe 40 de hectare de strazi din municipiul Bacau (402.952 de metri patrati). Strazile asfaltate de Pa&Co in urma cu 2 ani au beneficiat de o noua „toaletare” in 2010, cand municipalitatea a incredintat un nou contract de asfaltare.

Bitunova „reinnoieste” covoarele puse de Pa&Co

In vara lui 2010, municipalitatea a demarat o noua campanie de asfaltare la rece a principalelor artere rutiere din Bacau. Dupa o iarna dificila, care a distrus asfaltul intins pe strazi in 2009 contra unor sume apreciabile, edilii au incredintat un nou contract, de aceasta data societatii Bitunova Romania SRL. In suma de 4.769.716 euro, contractul prevedea executarea mai multor lucrari de „reinnoire a imbraca­mintei rutiere”. Primaria a atribuit lucrarea fara organizarea unei licitatii electronice, dupa principiul aplicat si la contractul oferit in 2009 societatii Pa&Co. Contractul pus pe tava societatii Bitunova a beneficiat de lucrari suplimentare in suma de 906.278 RON, atribuite prin „negociere fara anunt de participare” unei societati din Galati, Luconsa BM SRL. In doi ani, 2009 si 2010, municipalitatea a cheltuit aproximativ 13.000.000 RON pentru aplicarea de „covoare asfaltice foarte subtiri”. Banii nu se mai regasesc in strazile reabilitate pentru ca dupa mai putin de doi ani acestea sunt praf si necesita o noua „toaletare”.

Aleile dintre blocuri, indestularea clientelei

Incepand cu 2007, Primaria a a demarat un vast program de asfaltare a cartierelor de blocuri din Bacau. Suprafete intregi de spatiu verde au fost distruse, fiind transformate in parcari. Investitiile in „alei intre blocuri” s-au ridicat la peste 11,3 milioane RON (113 miliarde lei vechi), majortatea contractelor fiind atribuite societatilor Comnef, Roman Impex Prest, Eurostrade respectiv Electronus Piaf. Asfaltarile, derulate in cartiere precum Milcov, Letea, Tache, Republicii – Aviatori, Cornisa, arata, in marea lor majoritate, jalnic, covoarele de mixturi asfaltice fiind mult prea subtiri pentru a face fata traficului auto din zona. Cel mai important contract in programul „alei intre blocuri” a fost atribuit, in noiembrie 2009, unei societati din comuna Magura, Eurostrade SRL. Valoare acestuia a fost de 3.147.148 RON, contractul constand in reparatii de strazi si alei in zona Nord a municipiului, precum si in cartierul Miorita. Lucrarea a fost atribuita fara organizarea unei licitatii electronice, edilii optand pentru licitatie deschisa.

Promisiuni de 36 milioane RON

Potrivit bugetului pe 2011, municipalitatea si-a propus sa reabiliteze sau sa construiasca mai multe strazi din Bacau, suma totala pusa in joc de municipalitate fiind de aproximativ 36 milioane RON (360 de miliarde lei vechi). Cu acesti bani, Primaria vrea sa amenajeze cai de acces, sa largeasca anumite artere rutiere si sa semaforizeze o parte din intersectiile nesemaforizate din Bacau. Cea mai mare parte din suma planificata pe 2011 va fi suportata din bugetul local, aproximativ 27 de milioane RON, adica 270 de miliarde lei vechi. In ultima scrisoare transmisa bacauanilor, in martie 2010, primarul Romeo Stavarache promitea ca intre 2010 si 2012, an cu alegeri electorale, institutia pe care o conduce va construi 30 de strazi, cu canalizare, utilitati si asfalt.

24 de kilometri de strazi lasati in plata Domnului

Potrivit Planului Integrat de Dezvoltare Urbanistica (PIDU) al municipiului Bacau, peste 24 de kilometri de strazi din oras sunt in stare deteriorata, in timp ce 12,7 kilometri sunt in stare satisfacatoare. 59 de strazi din municipiu au fost complet neglijate de diriguitori – conform informatiilor centralizate in PIDU – in timp ce 87 de artere rutiere au fost reabilitate. Acelasi document precizeaza ca in ultimii ani municipalitatea a „uitat” de trotuarele din oras, acestea fiind degradate in proportie de 60 la suta. PIDU este o analiza SWOT (puncte tari/puncte slabe) de 222 de pagini contractata de Primarie la firma Intergroup Engineering din Bucuresti, pe baza careia edilii vor sa dezvolte infrastructura orasului. Documentul arata ca doar jumatate din infrastructura rutiera a Bacaului ar fi in stare buna (115 kilometri din peste 200) si ca semaforizarea principalelor interesectii nu mai reuseste sa fluidizeze traficul supraaglomerat, municipiul fiind drastic penalizat de absenta unei sosele de centura.

Zeci de dosare pe rolul instantelor

Starea precara a strazilor din municipiu produce victime colaterale si este decontata, in final, tot din buzunarele bacauanilor. Concret, municipalitatea se razboieste in instanta, in 20 de dosare, cu o societate de asigurari de calibru. Obiectul dosarelor il reprezinta pretentiile invocate de asigurator, acesta fiind pus sa deconteze daunele provocate autoturismelor bacauanilor de catre drumurile foarte proaste din oras. Dupa ce a suportat pagubele, asiguratorul s-a indreptat in instanta impotriva municipalitatii, socotind-o vinovata de starea drumurilor din Bacau. Surprinzator, in cateva dosare din cele 20, instantele bacauane au dat castig de cauza Primariei, scutind institutia edilitara de la plata unor daune semnificative.
Lucian Bogdanel

Inca de cand s-a aflat despre proiectul iPhone 5, au luat nastere atat de multe zvonuri incat cu siguranta unele au trecut ca si neobservate. Francezii de la Nowhere Else, citati de Mashable, au facut o lista cu toate previziunile aparute pana acum despre viitorul gadget al Apple, dar si rata de probabilitate ca acestea sa fie adevarate.
1. Camera digitala mai buna (8 MP). Probabilitate: 50%.
2. Fara butonul Home. Probabilitate: 20%.
3. Ecran mai mare (4 sau 5 inch). Probabilitate: 80%.
4. Rezolutie mai buna. Probabilitate: 40%.
5. Acelasi design ca iPhone 4 + carcasa metalica pe spate. Probabilitate: 60%.
6. Design nou (asemanator cu cel al iPad 2). Probabilitate: 40%.
7. Model iPhone 5 alb. Probabilitate: 100%.
8. Tastatura fizica. Probabilitate: 0%.
9. Modele de 64 Gb. Probabilitate: 50%.
10. Inregistrari Video Full HD. Probabilitate: 30%.
11. Modele low cost. Probabilitate: 30%.
12. Fara memorie interna. Probabilitate: 50%.
13. Display 3D. Probabilitate: 10%.
14. Baterie mai performanta. Probabilitate: 20%.
15. Model CDMA. Probabilitate: 100%.
16. Compatibilitate cu microcarduri R-UIM. Probabilitate: 20%.
17. Doua sloturi Card SIM. Probabilitate: 0%.
18. Tehnologia NFC. Probabilitate: 80%.
19. Procesor A5. Probabilitate: 100%.
20. RAM mai mare (1GB). Probabilitate: 60%.
21. Iesire HDMI. Probabilitate: 60%.
22. 4G. Probabilitate: 50%.
23. Disponibil din aceasta vara. Probabilitate: 20%.
24. Disponibil din septembrie. Probabilitate: 80%.

Societatea de termoficare se clatina din toti „cumnatii”

Gabriela Mazilu a demisionat din functia de director economic al CET Bacau. Ea si-a anuntat decizia printr-un comunicat remis presei in cursul zilei de ieri. Mazilu a invocat motive personale si a precizat ca nu se mai regaseste in conceptia ma­nageriala promovata de conducerea societatii de termoficare. “Am demisionat din motive perso­nale pe care nu vreau sa le discut. In principiu e vorba de stilurile diferite de management: eu am promovat un stil participativ, in timp ce directorul general are un alt stil, unul dictatorial”, a declarat Mazilu, care a mai spus ca asocie­rea cu CET i-a daunat in cariera. “Eu am o meserie liberala. Sunt expert contabil. Asocie­rea asta cu CET si cu ce se intampla la CET va dati seama ca nu mi-a facut bine”, a mai spus Mazilu. Ea si-a anuntat demisia si din PNL, partid in care era un simplu membru, dar al carui reprezentant a fost in Biroul Electoral Judetean la diferitele alegeri care au avut loc in ultimii ani. Demisia directorului economic al CET Bacau survine pe fondul unei situatii sensibile in care se afla finantele societatii de termoficare. Conducerea acesteia a prognozat pentru 2011 pierderi de peste 108 miliarde lei vechi, in contextul in care in ultima iarna aproximativ 8000 de clienti ai sistemului public de termoficare au fost scutiti de la plata intretinerii de catre municipalitate, unicul actionar al CET Bacau.
Lucian Bogdanel

De luni, 4 aprilie, a inceput redistribuirea personalului medical din unitatile care vor fi reprofilate in camine de batrani. Dupa ce pana la sfarsitul saptamanii trecute pacientii si-au facut bagajele si, care au fost internati in alte spitale, care au plecat acasa, de astazi a venit randul personalului medical.
Pana pe 4 aprilie, managerii de spital trebuiau sa trimita la Ministerul Sanatatii lista cu personalul medical si punctajul aferent fiecarui cadru medical, punctaj care se stabileste in functie de vechimea si de experienta acestuia. Prima etapa a redistribuirii are loc pe 4-5 aprilie. Personalul medical va lucra in spitale din acelasi judet cu spitalul care este reprofilat in camin de batrani. Cei care nu au loc in spitalele din judet vor fi incadrati in cea de-a doua etapa de redistribuire, care va avea loc in 14-15 aprilie. De aceasta data, medicii si asistentii vor fi repartizati in unitatile sanitare din judetele limitrofe. Cei care raman pe dinafara vor fi repartizati in a treia etapa, din 28-29 aprilie, dar vor lucra in spitale din alte jude?e, acolo unde vor fi posturi libere.
In momentul de fata, inaintea primei etape de distribuire, 700 de medici si peste 2000 de asistenti medicali inca nu stiu unde vor lucra.
In judetul Bacau, Spitalul Orasenesc "Ioan Lascar" din Comanesti va fi transformat in camin de batrani. Incepand cu 1 aprilie, aceasta unitate nu mai primeste finantare de la CJAS Bacau.

Ministrul adjunct de Externe libian, Abdelati Obeidi, a zburat la Atena pentru a transmite un mesaj de la liderul Muammar Gaddafi. Obeibi i-a declarat primului ministru grec George Papandreou ca Libia doreste ca razboiul sa ia sfarsit, potrivit Reuters.
Vizita sa vine dupa ce Papandreou a purtat o convorbire telefonica cu primul-ministru libian Al-Baghdadi Ali Al-Mahmudi sambata, cu privire la evolutiile din Libia. "Se pare ca autoritatile libiene cauta solutii", a declarat Ministrul de Externe grec Dimitris Droutsas, dupa intalnirea dintre Papandreou si Obeidi. Acesta a mai declarat ca Obeidi are in plan sa calatoreasca in Malta si in Turcia.
Foto: genzpad.com
Sursa: adevarul.ro

Incepand din 2009 si pana in prezent, DNA a depistat, instrumentat si trimis in judecata sute de acte de coruptie. Iata care sunt cele mai importante 100 de cazuri, in functie de suma incasata drept mita. Contrar parerii generale, politicienii nu sunt cel mai bine reprezentati in Topul 100 al mitei. Sunt ei mai curati decat credem? Cel mai probabil, doar stiu sa se ascunda mai bine. Datele oficiale mai sugereaza ca demnitarii nu se "injosesc" pentru sume mici: patru din primele sapte pozitii ale clasamentului sunt ocupate de primari, parlamentari si ministri.
Astfel, potrivit Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), fostul premier Adrian Nastase (locul intai) ar fi primit, in perioada mandatului sau, 630.000 de euro de la Irina Jianu, sefa Inspectoratului de Stat in Constructii, si de la Ion Paun, consulul general al Romaniei la Hong Kong, direct sau prin intermediul unor firme. Banii ar fi fost platiti sub forma unor diverse bunuri importate din China si a unor lucrari de constructii la casele primului-ministru din Bucuresti si Cornu.
Citeste mai mult