La ultima sedinta de Consiliu Judetean s-a stabilit componenta Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Bacau. Presedintele acesteia va fi medicul Costel Salbaticu, din partea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau (DGASPC), iar membri: Nicolae Draghin, medic primar din partea Directiei de Sanatate Publica, psihologul Elena Munteanu, Daniela Tataru, asistent social si Dorina Poenaru, ca reprezentant ONG. Comisia are ca obiect de activitate incadrarea persoanelor adulte in grad si tip de handicap. (A. Gavrila)
„Busuiocul” invita bacauanii la spectacol
Bacauanii iubitori de spiritualitate si de folclor autentic sunt invitati astazi la spectacol. In a treia zi de Paste, de la ora 16, in sala mare a Teatrului Municipal „Bacovia” are loc un eveniment artistic plin de incarcatura spirituala al Ansamblului Folcloric „Busuiocul”, intitulat „Veniti de luati lumina”.
Gratarele au sfarait de Paste
O iesire la iarba verde in a doua zi de Paste este numai buna dupa munca dinaintea sarbatorii si mesele copioase de duminica. Bacauanii au putine locuri de agrement la indemana, asa ca Parcul Gheraiesti si dealul Magura raman destinatiile preferate. Cu mic, cu mare, cu gratar, carbuni si cutii pline cu bunatati, amatorii de distractie in aer liber si-au facut aparitia incercand sa gaseasca cel mai bun loc de petrecere. Taberele s-au instalat in timp record, fiindca fumul de la vecini este numai bun sa starneasca pofta de mancare. Bucatile de miel care nu au mai incaput in tava cuptorului, micii preferati de cei mici si pieptul de pui comandat de doamne au umplut gratarele. In timp ce barbatii si-au demonstrat maiestria la scormonit in carbuni si intors fripturile, consoartele au pregatit salatele si platourile cu dulciuri. „In fiecare an, daca e vreme frumoasa, iesim in a doua zi de Paste cu familia si prietenii la iarba verde. Dupa atata post si pregatiri pentru sarbatori ne simtim mai bine in natura, mai facem putina miscare, ca destul am stat inchisi in case. Copiii sunt cei mai bucurosi de aceasta iesire”, ne-a marturisit Vasile Ifrim, din mijlocul grupului sau de prieteni cu care venise la Gheraiesti. Dupa o masa gustoasa, stropita cu vin si bere, siesta este obligatorie. Prin urmare, domnii au incins zarurile, iar doamnele s-au asternut la mica barfa nevinovata care da farmec oricarei intalniri cu rudele sau cu amicii. Iar cum vremea a tinut si in a doua zi de Paste cu bacauanii, petrecerea s-a prelungit cu jocuri de fotbal si plimbari cu bicicleta pana spre seara. (D. Mincu)
Tot confectionerii de imbracaminte au mai multe sanse de angajare
Si de Paste oferta de locuri de munca saptamanala este extrem de saraca, precum a fost in perioada anterioara. Pentru saptamana care vine angajatori din judet i-au comunicat Agentiei Locale de Forta de Munca Bacau ca au disponibile numai 251 de posturi. Dar si mai dezolant este faptul ca, in continuare, aproape jumatate din aceasta oferta o reprezinta locurile de munca de la firmele de confectii imbracaminte. La aceste firme se gasesc 118 locuri de confectioner imbracaminte, 5 de cusator piese din piele si inlocuitori, 1 de muncitor necalificat si 2 de mecanici. Sfera serviciilor pune la dispozitia somerilor 21 de posturi de agent vanzari, 5 de controlor bilete, 2 de controlor de calitate, 30 de operator vanzari prin telefon, 12 de tamplar si 5 de muncitor necalificat in tamplarie. Cat priveste constructiile, aici sunt libere 6 posturi de dulgher, 6 de faiantar, 4 de parchetar, 2 de rigipsar, 2 de zidar, 6 de zugrav si 1 loc de inginer constructor. In alte sectoare de activitate mai sunt 3 posturi de fierar si 2 de lacatus mecanic confectii metalice. In afara de postul de inginer constructor, pentru somerii cu studii superioare mai este doar unul de medic generalist. (E. Tintaru)
S-a saturat de viata
Un barbat de 30 de ani, din Targu Ocna, a ales sa-si incheie socotelile cu viata in a doua zi de Paste. Acesta si-a pus streangul de gat si a fost gasit prea tarziu pentru a mai putea fi salvat. Rudele acestuia au cerut ajutor la numarul de urgenta 112, insa echipajul de pe ambulanta de la Substatia de Salvare din Tirgu Ocna a constatat ca barbatul era deja decedat de 2 ore. (D. Mincu)
Invazia romana, varianta paine/sare si spectacole pentru stramosi
Timp de trei zile – 13-15 mai – targul bacauan va fi frumos ravasit de tintele unui proiect intercultural de exceptie: „«Roma-Romania», doua popoare, o cultura”. Asociatia „Impreuna construim viitorul” Bacau, coordonata de prof. Dana Elena Sturzu, presedinte, si Asociatia culturala „Gruppo Storico Romano” Roma sunt artizanii manifestarii. Prof. Dana Elena Sturzu, care a fost de cateva ori si la Roma pentru a stabilii detaliile proiectului, ne-a spus: „Ne propunem sa incurajam cunoasterea trecutului si promovarea elementelor de civilizatie antica dacica si romana din sec. I. d.H, familiarizarea comunitatii bacauane cu valorile dacice si romane”. Impresionantul proiect are si co-organizatori : Prefectura Bacau, I.S.J. Bacau, Consiliul Local si Primaria Bacau. Printre parteneri/beneficiari directi se numara scolile „George Bacovia”, „Alecu Russo”, „Nicu Enea” „Constantin Platon”, Nr. 10 Bacau, dar si liceenii de la „Ferdinand I”, „Vasile Alecsandri”, Gh. Vranceanu”, „N.V. Karpen” Bacau si „Ion Borcea” Buhusi. Desfasurarea de forte „daco-romane”, pasnice de asta data, cu zambetul istoric pe buze, va fi impresionanta, daca avem in vedere ca numai numarul elevilor implicati in proiect este de peste doua sute.
in prima zi, oaspetii – „profesionisti desavarsiti in tot ceea ce intreprind”, dupa cum ne-a spus prof. Dana Elena Sturzu – vor fi primiti de gazde, dupa datina strabuna, cu paine si sare. A doua zi, dupa deschiderea festiva de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, la pranz, gimnazistii implicati in proiect se vor intalni pentru „o lectie de istorie pe viu”. O alta lectie de acest gen va fi gazduita, dupa-amiaza, de Colegiul „Ferdinand I”, unde vom asista la cursuri de gladiatura si dans antic, vom vedea tipuri de arme/unelte ale Romei antice, dar vom asista si la o parada a costumelor romane (militare si civile). Dansul antic, ritual, Dea Vesta, va cuceri prin virtutile sale estetice si istorice. in ultima zi, la vreme de seara, comunitatea bacauana va beneficia de un veritabil regal istoric. in piata din fata Prefecturii va avea loc un spectacol de exceptie. Un cortegiu istoric daco-roman va realiza un emotionat remember. Luptele dintre gladiatori vor fi, pentru multi, cireasa de pe tortul acestei manifestari, dar o mare surpriza va veni si din partea altor invitati de exceptie ai manifestarii: nimfele dacice din Zalau, care au evoluat si la Circo Massimo din Roma. Vor urma alte spectacole in… spectacol. Legionarii, pretorienii, gladiatorii, sclavii, matroanele, senatorii, consulii, nimfele, soldatii daci vor arunca noi punti intre comunitatile stramosilor lor de astazi. Detaliile acestui proiect au fost finisate cu maiestrie de artizan de profesorii Dana Elena Sturzu, Carmen Raduinea (manager de proiect), Nicoleta Zarnescu, Constantin Juncu, Roxana Draghin, Mariana Cozma, Ana Maria Dolgos. Dana Elena Sturzu m-a convins de faptul ca acest proiect va cuceri inimile bacauanilor si buhusenilor.
Ion Fercu
Noi indicatori tehnico-economici la Urgentele Spitalului Moinesti
Proiectul de „Extindere a Compartimentului de Primire Urgente la Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti” a fost suspendat inca de anul trecut pentru ca proiectantul nu si-a respectat obligatiile din contract. Intrucat Primaria Moinesti doreste sa continue implementarea sa, a solicitat Consiliului Judetean, in sedinta de saptamana trecuta, sa aprobe indicatorii tehnico-economici revizuiti, propusi de o noua firma de proiectare. Potrivit noului proiect, costul investitiei a crescut cu peste 700.000 de lei.
Semnat in anul 2009, un proiect care a debutat promitator, de extindere a Compartimentului de primire urgente la Spitalul Municipal Moinesti, s-a impotmolit din cauza unui litigiu in instanta. Consiliul Local Moinesti incearca sa recupereze banii pe care i-a dat firmei de proiectare care a castigat licitatia, nefiind multumit de modul cum s-a achitat de obligatiile contractuale. „Dupa luni de incercare de a determina proiectantul sa se achite de obligatiile asumate prin contract, am ajuns la concluzia ca aceasta colaborare nu mai poate continua. Din dorinta de a finaliza acest proiect, noi am acceptat termene pe care probabil nu trebuia sa le acceptam. Proiectul nu a fost insa viabil”, a declarat in fata consilierilor judeteni, primarul Viorel Ilie (PC). In paralel cu actiunea in instanta, Primaria a recurs la un nou proiectant, care a elaborat un alt set de indicatori tehnico-economici, iar in noiembrie trecut, printr-un act aditional la contract s-a suspendat executarea lucrarilor pana la solutionarea litigiului.
Legislatie „precara”
„Pentru ce am ajuns in aceasta situatie?”, a intrebat consilierul Mihai Ichim (PNL), inainte de apelul voturilor. „Legislatia precara in achizitiile publice a permis ca licitatia pentru proiectare sa fie castigata de un snapan. Ne pomenim cu ei din cauza legislatiei si tragem cu totii. Nu cred ca este primarie care sa nu se fi izbit vreodata de astfel de ofertanti are vin cu preturi de dumping si pe care nu potii sa-i elimini din procedura”, a explicat presedintele CJ, Dagos Benea (PSD). Primarul Moinestiului a adaugat chiar ca a facut propuneri ca firmele care se prezinta la licitatiile electronice sa primeasca un certificat care sa ateste calitatea lucrarilor executate anterior, iar sistemul electronic sa stabileasca un barem, astfel incat cei care nu ating un anumit punctaj sa nu mai fie acceptati la aceste achizitii. Contactati telefonic, reprezentantii firmei acuzate nu au raspuns.
Noi preturi
Potrivit calculelor initiale, proiectul avea o valoare estimata de 3 milioane de lei. Cresterea TVA-ului fata de anul 2009, cand s-a facut studiul de fezabilitate, si modificarile de proiect (schimbarea solutiei privind accesul in cladire, recompartimentarea CPU, modificarea sistemului de incalzire prin montarea unei centrale proprii, reamenajarea spatiului tehnic, crearea accesului de la etajul noii constructii in cladirea existenta) au facut ca valoarea investitiei estimata initial sa fie mai mare cu 700.000 de lei. Contributia Consiliului Judetean la proiect este de 2 milioane si jumatate de lei, in timp ce Consiliul Local Moinesti va achita 500.000 de lei. Durata de implementare este de 18 luni de la semnarea contractului. Gradul de executare a lucrarilor este la acest moment de 35 la suta.
Andreea Gavrila
Crestinii bacauani au luat lumina
In municipiul Bacau, startul ceremoniilor pascale a fost dat de credinciosii romano-catolici care au fost prezenti intr-un numar impresionant, incepand cu ora 21:00, la bisericile din cartierele bacauane. La Catedrala Sfintii Petru si Paul, ceremonia a fost prezidata de episcopul auxiliar de Iasi, Aurel Perca. Slujba din Noaptea Sfanta a inceput cu sfintirea focului. Dupa binecuvantarea focului a fost aprinsa Lumanarea Pascala de la care, la randul lor, toti cei prezenti si-au aprins lumanarile. Dupa ce biserica s-a umplut de lumina, s-a intonat Vestirea Solemna a invierii. Copii, tineri dar si adulti, au cuprins in mainile lor lumanarile si au inaltat catre cer rugaciuni si cantari. Cei prezenti au ascultat lecturile din Vechiul Testament; intre lecturi, asemenea regelui David, l-au preamarit pe Dumnezeu pentru lucrarile sale minunate prin cantarea Psalmilor. A urmat citirea epistolei dupa care s-a intonat Aleluia, cantarea care nu s-a mai auzit timp de 40 de zile la celebrarile liturgice din Biserica Catolica. Dupa Sfanta Liturghie, cu lumanarile aprinse, au pornit cu totii pe str?zile din cartier pentru a canta si a vesti bucuria ca Isus Cristos, Domnul si Mantuitorul nostru, a inviat.
Si crestinii ortodocsi au mers in numar mare la bisericile din Bacau. La miezul noptii, acestea au devenit neincapatoare. In majoritatea lacaselor de cult, slujba a inceput la miezul noptii. Preotii au iesit din altar cu Lumina Sfanta, iar apoi, credinciosii au inconjurat de trei ori biserica si au cantat impreuna “Hristos a Inviat!”. Slujba a tinut pana tarziu in noapte si nu putini au fost cei care au ramas pana la finalul acesteia. Apoi, fiecare s-a intors la casa sa pentru a fi martor al Invierii lui Hristos printre semenii sai si pentru a impar?i tuturor bucuria luminii pascale. (S. Filimon)
La sat, vesnicia inca mai palpaie tulburator de frumos
La Valea lui Ion, cu o ora inainte de miezul noptii, dealul care urca spre centenara biserica a satului, una dintre cele mai interesante bijuterii arhitectonice moldave, este luat cu asalt. Sute, sute, sute de credinciosi, veniti si din alte localitati, se indreapta catre biserica „Sf. Gheorghe” si spre cimitirul acesteia. E o atmosfera arhaica. Bun simt, tacere, smerenie, respect. Oamenii au uitat, macar pentru seara de inviere, de dusmaniile si necazurile cotidiene. La Valea lui Ion, sat istoric, vesnicia inca mai palpaie tulburator de frumos. Pana sa inceapa slujba preotului paroh Ioan Lupan, credinciosii se risipesc pe la crucile mortilor. Cimitirul, cu morminte pregatite de sarbatoare, arata ca o oaza de dragoste inundata de mii de lumini. E o scena de basm. O lectie pentru eternitate: de dragoste, de respect, de credinta. Se inalta admirabil, ca o veste sosita de la Ierusalim, vocea preotului paroh: „Veniti de luati Lumina!” in cateva clipe, biserica devine o frumoasa/mitica izbanda a Luminii. Iesim in curte. „Hristos a inviat din morti!…” Canta preotii. Canta dascalul. Canta insa si satul. Nu e show mediatic. Nu e decat spectacolul arhaic al unei simplitati care vine sincera din genele unei lumi care mai are inca repere autentice. Sunt si multi tineri. si copii. Sobri; si ei. in curtea bisericii, luminile, sutele de lumini, se cauta unele pe altele. Se gasesc. Se imbratiseaza rudele. Se imbratiseaza prietenii. isi zambesc oameni care nu s-au vazut niciodata. Se inconjoara biserica. Se intra iar in biserica. Liturghii, slujba. Tare frumos si sincer mai slujeste preotul Ioan Lupan. Pe rand, enoriasii se risipesc din nou prin cimitir. Duc Lumina sfanta la capataiul celor trecuti in eternitate. Se intorc in biserica. Canta impreuna cu preotul. Sau tac. E o tacere sublima. Mai ca-ti vine sa iei cu tine o felie de vesnicie din aceasta atmosfera sacra si sa pleci cu ea aiurea prin lume. Spre dimineata, fara sa li se citeasca oboseala pe chip, oamenii coboara dealul. Satul, parca satul intreg coboara dealul. E o Golgota inversa. Un deal inundat de Lumina. E un spectacol tulburator. Batrani, multi batrani. Figuri rupte, parca, din universul sculptorului Vida Geza. Figuri de mitologie tinute de mana. Copiii, nepotii… Solidaritate a inimilor. Macar pentru o noapte, am devenit mai buni, mai toleranti, mai aproape de primul, de nepervertitul Om. ii leaga pe toti o minune: „Hristos a inviat!” Cand zorii incearca sa cucereasca din nou satul, oamenii adorm cu inca o speranta in suflet. O speranta zamislita de izbanda unei mari bucurii; probabil cea mai mare bucurie a istoriei omenirii: „Hristos a inviat!” intr-o tara jefuita de multe bucurii exista totusi o bucurie eterna care n-a putut fi confiscata. De-aici si eterna noastra Speranta. O speranta care traieste grozav in inima unei vesnicii care, din fericire, inca mai palpaie tulburator de frumos la sat…
Ion Fercu
Start la reclasificarea spitalelor
Spitalele vor fi impartite in cinci categorii, in functie de competenta. In termen de 15 zile fiecare spital, cu exceptia celor de urgenta, va trebui sa-si faca reevaluarea si pe baza acesteia sa ceara incadrarea in una din cele cinci categorii. Ele vor fi finantate in raport de categoria aprobata de catre Ministerul Sanatatii.
La mijlocul acestei saptamani, Cseke Attila, ministrul Sanatatii, a dispus demararea evaluarii spitalelor in vederea reclasificarii lor, in una din cele cinci categorii prevazute de noua legislatie. Categoria a V-a este cea mai joasa si are in vedere faptul ca spitalul respectiv este la un nivel de competenta limitat. El asigura ingrijirea bolnavilor cronic, ofera servicii medicale intr-o singura specialitate sau servicii paliative (pentru cei aflati in faza terminala a bolii). Categoria a IV-a inseamna un nivel de competenta bazal, adica spitalul deserveste populatia dintr-o zona limitata, pentru afectiuni cu grad mic de complexitate. Spitalul de categoria a III-a acopera nevoia de servicii medicale a populatiei judetului unde isi are sediul, pentru afectiuni cu grad mediu de complexitate. Cele de categoria a II-a (cu subcategoria II M pentru monoprofil) deservesc populatia si din judetele limitrofe, pentru boli de complexitate mare. Categoria I se refera la spitalele care acorda asistenta medicala, cu grad de complexitate foarte ridicat, populatiei dintr-o regiune si au cel mai inalt nivel de dotare si incadrare cu resurse umane.
Unele spitale sunt in ceata
Unitatile sanitare cu paturi au la dispozitie 15 zile, incepand din data de 20 aprilie, sa ceara in scris Directiei de Sanatate Publica (DSP) sa le incadreze in una din cele cinci categorii, in functie de competenta pe care o au. Cererea spitalului va fi insotita de o fisa de autoevaluare de a carei corectitudine si veridicitate a datelor va raspunde managerul unitatii. La randul ei DSP va avea un termen de 5 zile pentru a analiza cererea si a incadra spitalul in una din cele 5 categorii. Propunerea de clasificare a fiecarui spital va fi supusa aprobarii de catre Ministerul Sanatatii. Singurul care nu va trebui sa faca fisa de autoevaluare si cerere de clasificare este Spitalul Judetean de Urgenta. Si aceasta deoarece spitalele de urgenta vor fi clasificate in continuare dupa standardele prevazute de Ordinul ministrului Sanatatii nr.1764/2006. Pentru unele din celelalte spitale noile reglementari nu sunt clare. "Nu stim exact incotro sa o luam, ne-a spus dr.Aurelia Taga, managerul Spitalului de Pediatrie. Noi suntem spital monoprofil. Ca nivel de competenta ne incadram in categoria a III-a, dar la aceasta nu sunt incluse si spitalele cu monospecialitate. Pe de alta parte Spitalul Judetean de Urgenta nu are sectie de pediatrie. Probabil se doreste comasarea, ceea ce inseamna ca spitalul nostru sa devina sectie a celui judetean. Oricum, sa facem noi fisa de autoevaluare si cererea de clasificare inseamna sa ne semnam sentinta."
Finantare pe nivele de competenta
Potrivit ministrului Sanatatii, noua clasificare va duce la cresterea eficientei functionarii spitalelor prin evitarea suprapunerilor si paralelismelor cu alte unitati spitalicesti, la asigurarea accesului echitabil al populatiei la serviciile medicale continue si la modelarea finantarii pe nivele de competenta si de performanta, pastrandu-se, totusi, tariful pe caz ponderat, unic la nivel national. Totodata, vor fi diminuate costurile de tratament prin evitarea internarii la nivele inferioare de asistenta spitaliceasca a pacientilor cu patologie complexa, care trebuie tratate si pana la urma ajung tot intr-un spital de rang mediu sau inalt. In baza metodologiei de clasificare, vor fi stabilite protocoale de transfer intraspitalicesc pentru cazurile care nu sunt critice si va fi planificata dezvoltarea retelei spitalicesti in concordanta cu necesitatile populatiei. In fine, ea va constitui fundamentul propunerilor de modelare a finantarii suplimentare a spitalelor, pe nivele de competenta si performanta, pentru achizitionarea de aparatura medicala.
Criteriile care stau la baza acestei clasificari sunt structura organizatorica a spitalului, tipul serviciilor medicale furnizate de el, personalul medico-sanitar de care dispune, continuitatea asigurarii asistentei spitalicesti, dotarea cu echipamente si aparatura, dar si cele de performanta. Printre acestea se numara proportia bolnavilor internati din alte judete, a celor externati care se reintorc pentru patologie de acelasi tip ori sunt transferati la alte spitale, in 48 de ore. Spitalele care nu indeplinesc criteriile necesare vor putea folosi o clasificare provizorie pana la 31 decembrie 2011, cand vor trebui sa se conformeze cerintelor.
Elena Tintaru
Depozitul VASION, facut scrum de la un calorifer nesupravegheat
Aparat electric de incalzire lasat sub tensiune nesupravegheat. Acesta este verdictul dat de catre comisia mixta de expertiza care s-a constituit in cazul incendiului produs vineri, 22 aprilie, la un depozit de materiale de constructii, mase plastice si bunuri de larg consum de pe strada Republicii, din municipiul Bacau.
In ziua de 22 aprilie, in jurul orei 20:00, chiar in Vinerea Mare, lucratorii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau au fost anuntati telefonic prin 112 despre producerea unui incendiu la un depozit cu materiale de constructii, amplasat pe Calea Republicii, din municipiul Bacau. Peste 30 de pompieri, cu cinci autospeciale si o ambulanta SMURD s-au deplasat la fata locului. Incendiul se manifesta pe o suprafata de 800 de metri patrati in interiorul depozitului. Din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu victime. In jurul orei 22:45, incendiul a fost lichidat. Pentru a elucida cauzale care au dus la producerea evenimentului a fost constituita o echipa mixta de expertiza, formata din reprezentanti ai al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si ai Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. „Cercetarea desfasurata de comisia mixta a condus la faptul ca incendiul a avut drept cauza probabila efectul termic al curentului electric al unui aparat electric de incalzire lasat sub tensiune nesupravegheat. in urma incendiul au ars bunurile materiale depozitate in standurile comerciale din interiorul depozitului, acoperisul s-a prabusit si peretii cladirii au fost deteriorati”, a declarat locotenent Andrei Grecu, purtator de cuvant al ISU Bacau. In total, sase societati comerciale functionau in incinta depozitului. Paza depozitului era asigurata de un agent, angajat al societatii de care apartine depozitul de materiale. In mometul producerii incendiului, acesta isi facea rondul in exteriorul cladirii. „Pentru lasarea in functiune a aparatelor electrice de incalzire fara supraveghere si neasigurarea masurilor corespunzatoare de aparare impotriva incendiilor in timpul in care activitatea normala este intrerupta, in conformitate cu art. 1, din HGR 537/ 2007, numitul B. B., in calitate de asociat la societatea comerciala de care apartine depozitul de materiale a fost sanctionat cu amenda in cuantum de 3.000 lei”, a mai precizat locotenent Andrei Grecu.
Sinziana Filimon
Saracia nu are sarbatoare
Au plecat de acasa pentru cativa leuti
“Cand nevoile si saracia ti-au intrat in casa nu poti scapa de ele decat plecand la munca”. Sunt vorbele unei femei amarate care incerca ieri, in a doua zi de Paste, sa faca un ban cinstit in Piata Centrala. Vecinii ei mai instariti au petrecut aceasta zi asa cum este inca traditia, mergand in vizita sau primind musafiri. Ea si-a lasat acasa copiii mai mari si nepotii, a umplut o galeata cu narcise, l-a luat de manuta pe mezin si a pornit la oras. Credea ca va fi singura in piata, dar a vazut ca necazurile nu s-au instalat doar in casa ei din Bijghir.
S-au rasfirat prin toata Piata Centrala, fiindca tarabe au fost, in a doua zi de Paste, la discretie. Au uitat de sarbatoare, de mese intinse, de musafiri si vizite. Unii nu au avut niciodata parte de asa ceva, fiindca lupta cu saracia de o viata. Pe altii i-au ajuns necazurile mai tarziu si au renuntat la sarbatori si traditii. “Cui ii arde de sarbatoare cand nu mai ai ce pune pe masa?” Maria Florea, din Bijghir, pune intrebarea cu zambetul pe buze, dar ochii ii sunt tristi, cu toate ca are in fata o galeata plina cu narcise. Pentru ea, florile nu sunt o delicata minune a naturii si nici nu le simte parfumul. Sunt doar „11 la 2 lei”, iar daca le vinde pe toate inseamna paine si oase pentru ciorba. Are 10 copii si nepoti. Doi au plecat in Italia, printre care si Relu, care a vandut in piata flori de gradina si de camp inca de cand avea cativa anisori. Acum are 18 si a zburat departe. I-a luat locul mezinul familiei, pe care mama il urmareste peste capetele tuturor cum indeamna trecatorii din parcare sa-i cumpere narcisele. “Acum suntem 13 la masa. Am facut de Paste si cozonac, si pasca, dar s-au terminat. O oala de bors de 15 litri se mananca la o masa.”
Marfa de saptamana trecuta
Legumele si verdeata de pe tarabe sunt aproape ofilite. Putinii clienti le invart in maini nehotarati. S-au abatut prin piata pentru verdeata si legume proaspete, dar gasesc marfa ramasa de saptamana trecuta. Vanzatorii nici macar nu incearca sa nege acest lucru. “Am venit fiindca mi se strica recolta, ne-a marturisit Maria Grigoras, din Filipesti. Am pregatit mai multa joia trecuta, dar mi-a murit o cumnata, am fost sambata la inmormantare si am ramas cu marfa. E sarbatoare, dar nu pot lasa toate astea sa se strice.” Lucian Voitanovici, tot din Filipesti, stropeste de zor verdeata obosita, dar clientii nu se apropie. In cateva ore a vandut doar doua kilograme de ridichi si 5 de cartofi.
Si 10 lei ar fi buni
Georgeta Rebegea, din Letea Veche, are tot marfa ramasa. Sambata a dat si 3 legaturi de verdeata la leu si tot nu a scapat de ea. Acum leaga 10-11 cepe in legatura de un leu, dar cumparatorii cam stramba din nas cand vad cozile ingalbenite. “Asta e! E greu. Stam aici, in curentul din piata, cu clienti putini si cu taxa pe care trebuie sa o platesti ori vinzi, ori nu. Daca raman cu 10 lei cand trag linie seara sub cheltuieli sunt multumita. Au fost zile cand abia am platit taxa si nu mi-au ramas bani sa-mi iau ceva de mancare. Am stat toata ziua cu ce-am inghitit dimineata, pe fuga, acasa.” Langa ea, Ana Peter, din Luizi Calugara, aranjeaza un brat de liliac intr-o galeata. Ii pare rau ca l-a taiat, “e cam inainte de vreme”, dar a impins-o durerea. “Am crezut ca mor de la masele. Am fost la Urgenta, mi-au dat o reteta cu antibiotice, dar imi trebuie bani pentru ele. Daca vand liliacul, imi cumpar pastilele. Daca nu…”
Doina Mincu
„Cum sa stau acasa linistita de sarbatoare cand am 13 guri la masa si traim din alocatia celor 4 copii mai mici? De luni de zile nu am primit ajutor social, nu ai unde munci in sat, ce sa faci? Norocul nostru ca se fac flori, urzici si altele.”
Maria Florea, Bijghir
„Cu piata mai reusesc sa o scot la capat de la o luna la alta. Nu am pensie, dar nici loc de munca. Vand ce mai iese in gradina, mai strang leurda, grausor, urzici si ce mai da padurea. Sarbatorile sunt pentru cei cu bani. Pentru restul, sunt doar alte zile de chin.”
Ana Grigore
Olimpicii de la socio-umane, pe podiumul national
In perioada 17-21 aprilie, la Ploiesti s-a desfasurat Olimpiada Nationala de Stiinte Socio-Umane. Iata echipa bacauanilor (foto, de la stanga la dreapta: prof.dr. Oana Maria Cucu, C.N. „V. Alecsandri” Bacau, Iuliana Iga, C.N. „D. Cantemir” Onesti, Oana Madalina Mitrea, C.N. „V. Alecsandri” Bacau, Denisia Mariana Susanu, C.N. Catolic „Sf. Iosif” Bacau, Ianina Bejan, Colegiul Economic „I. Ghica” Bacau, Ana Maria Nechifor, C.N. „Ferdinand I” Bacau, Ligia Augustina Iftimoae si George Taranu, Scoala Nr. 7 Comanesti, prof. Maria Irina Dromereschi, C.T. „A. Saligny” Bacau, membru in comisia centrala la disciplina Economie. In concurs a mai participat si lucrarea echipajului de la disciplina Educatie civica – Nicoleta Eliana Baisanu si Irina Angela Melinte, de la scoala „Al.I. Cuza” Bacau. Atmosfera de concursului este descrisa chiar de catre participanti… Iuliana Iga (mentiune, la Economie): „Ar fi fost perfect daca la cantina luam masa impreuna; din pacate, organizatorii ne-au «obligat» sa stam la masa… Bacau”. Oana Madalina (Psihologie): „A fost pentru mine o experienta din care am invatat ca teoria are valoare nu atat prin volumul informational, cat prin aplicabilitatea ei in viata cotidiana”. Denisia Mariana Susanu (mentiune, Sociologie): „Sa petreci cinci zile printre tineri care sunt in acelasi loc cu tine, din acelasi motiv, e o experienta fantastica! Simti energia lor uimitoare vibrand in tine si iti doresti sa faci ceva mai mult, sa iesi in fata prin ceea ce esti. O olimpiada nationala este o poarta catre viitor!” Ianina Bejan (Logica): „A fost primul pas in lumea socio-umanelor. Cu siguranta, nu ma voi opri aici!”. Ana Maria Nechifor (mentiune, Filosofie): „Olimpiada a pus in lumina filosofia nietzscheana si faptul ca nici chiar olimpicii nu desconsidera viata”. Ligia Augustina (Cultura civica): „Daca toti castiga, nu mai are cine sa piarda! Din aceasta olimpiada am invatat sa am incredere in mine. Am cunoscut persoane din alte judete. Experienta conteaza cel mai mult!” George Taranu (Cultura civica): „A fost o adevarata experienta prin care toti participantii au invatat sa socializeze”. Olimpicii ne-au sugerat sa-i nominalizam pe cei aflati in spatele „bataliilor” purtate de ei: prof. Ion Pricope, Oana Maria Cucu, Mirela Sandu, Anca Dabija, Mihai Chelaru, Cristina Maria Biagini, Maria Magdalena Sim. „Subiectele au fost dificile, solicitand in egala masura informatia de specialitate, efortul creativ si abordarea originala din partea participantilor. Inspirati de evolutia lor, merita sa facem toti – profesori, parinti, factori de decizie locali sau nationali – «ceva mai mult» pentru tinerii care ne reprezinta”, ne-a spus prof. Irina Maria Dromereschi.
Ion Fercu
Mama si tata pentru patru copii
Venirea pe lume a copiilor este, poate, cea mai mare minune si bucurie venita de la Dumnezeu. Responsabilitatile sunt insa imense. Respiri, traiesti pentru a face din pruncul tau „cineva”. Ce se intampla insa daca ramai un parinte singur, fara casa, fara un loc de munca stabil, cu patru suflete in grija?
Liviu Valther Ciasnog. El este eroul nostru. Un barbat de 33 de ani din comuna Magura. Este acum si mama si tata pentru patru micuti, dupa ce sotia sa a fost rapusa de o boala crunta, neiertatoare. De la moartea femeii, ghinionul pare sa-l urmareasca pe tanarul tata. In august se implinesc doi ani de cand Liviu se chinuie in fiecare zi sa se ingrijeasca de micutii ramasi doar in grija sa. Ionela Catalina are 14 ani si este cea mai mare dintre copii. Este urmata de Liviu Vasilica, de 7 ani, Livia Maria de 6 ani si de mezina familiei, in varsta de 5 ani, Lorena Elena. I-am gasit in curte, la umbra unui copac. Intreaga familie era asezata in jurul unei mese de lemn. Tatal, in brate cu cea mica, se chinuia sa dea de capat unui joc. Ne-a primit cu bucurie. Nu se intampla des ca cineva sa-i calce pragul. Nu a durat mult si a inceput sa ne impartaseasca din experienta lui. O experienta mult prea crunta pentru un barbat atat de tanar. „Este greu pentru noi. Mult prea greu. Responsabilitatea cea mai mare este sa am grija de ei, sa merg la munca, sa fac mancare, sa ii spal, sa le calc. Merg la munca pentru a le da ceva de mancare. Imi doresc sa faca o scoala, sa aiba o educatie”, a marturisit Liviu Ciasnog.
Putea sa-si piarda copiii
Se descurca greu pentru ca banii sunt putini. Ajutorul de la stat nu depaseste 500 de lei pe luna. Pana acum ceva timp, Liviu a avut un serviciu stabil. A lucrat la o firma de constructii, insa aceasta s-a inchis. Acum lucreaza cu ziua si spune ca nu-si mai permite un serviciu de 12 ore. Nu vrea sa-i lase singuri pe copii. Tanarul tata a fost insa la un pas sa-si piarda familia, din cauza greutatilor si neajunsurilor. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cum spune el, a reusit sa se adune si sa realizeze ca cei mici sunt tot ce i-a mai ramas de pret. „Acum doi ani, cand a murit sotia, am trecut prin momente grele. Am avut o cadere nervoasa si pentru ca ne descurcam greu am vrut sa-i dau pe cei mici in plasament. Cu ajutorul asistentilor sociali si al unui psiholog am reusit sa-mi revin. Mi-am dat seama ca ar fi cea mai mare greseala si acum nu-mi pare rau. Ma bucur de ei chiar daca este dificil”, a spus tatal.
Le este ca o mama
Liviu isi imparte responsabilitatile cu fiica cea mare, Ionela, sau Ioana, cum ii spune el. E mana lui dreapta, cea in care-si pune toata baza. Cu schimbul fac curatenie, de mancare, spala si au grija de cei mai mici. Desi preocupata de scoala, fata nu se plange. Cateodata isi doreste mai mult timp liber pentru ea, dar isi da seama ca tatal este coplesit. „Cateodata e greu sa am grija de fratii mei. Ma striga «mama», pentru ca eu i-am crescut cu ajutorul tatalui meu. Sunt cuminti. Cand am treaba in casa ei se joaca si apoi, impreuna, desenam”, povesteste Ionela. Liviu se mandreste cu cei mici. Invata bine, iar Ioana este premianta. Temele sunt la zi. Le face dimineata, cand cei mici sunt la gradinita si este mai multa liniste. „Scriu temele acasa, dar sa invat nu mai am timp. Din aceasta cauza sunt atenta la ore si invat cand predau profesorii. Dupa scoala vin imediat acasa si le fac de mancare fratilor”, a spus fata. De prieteni nu are timp. Rolul de „mama” ii ocupa toata ziua. In aceasta toamna insa, Vasilica va merge la scoala. Pentru ca nu au bani, tatal se gandeste sa mai amane plata chiriei, pentru a-i lua fiului sau rechizite, un ghiozdan si haine bune. „Pentru ca sunt copii care invata bine trebuie sa fac sacrificii si sa-i dau pe toti la scoala. Nu stiu cum ma voi descurca, dar trebuie sa-i cumpar baiatului tot ce-i trebuie pentru clasa I”, marturiseste Liviu.
Viseaza la o cariera
Chiar daca traiesc mai mult decat modest, cei mici nu inceteaza sa viseze. Saracia si nevoile nu-i impiedica sa spere la o viata mai buna. Fiecare dintre copii isi doreste sa ajunga „un om mare”. Pentru ca Ionela iubeste copiii si invatatura, vrea sa ajunga profesoara. Nu s-a gandit inca ce materie vrea sa predea, dar este sigura ca acesta este drumul ei. Liviu Vasilica, la cei 7 ani ai sai, vrea sa ajunga pompier, sa salveze vieti, in timp ce Livia Maria cu siguranta va fi medic „de consult”, cum spune ea. Isi exerseaza abilitatile pe papusile capatate de prin vecini. Pe chipul celui mai mic dintre copii se vede insa un gol, un gol pe care nimeni nu i l-a putut umple: dorul de mama. De aceea, Lorena isi doreste sa fie mama cand va fi mare. Niciunul dintre cei mici nu constientizeaza ce s-a intamplat cu mama lor. Ei cred ca „e plecata la ingeri” si se vor intalni candva cu ea. Doar cea mare, Ionela, stie ce s-a intamplat. Nu vorbeste despre nenorocirea care a lovit-o. Sta cu ochii in pamant, tacuta, cu frica parca sa nu fie intrebata.
Nu au casa
Animale nu au. Tatal nu s-a incumetat sa cumpere. In primul rand, nu are posibilitati, iar in al doilea rand nu ar avea unde sa le tina. Locuiesc cu chirie intr-o casa cu o camera si o bucatarie. Traiesc acum cu frica in suflet sa nu fie dati afara intr-o zi. Nu ar avea unde sa se duca. Parintii lui Liviu traiesc in Bacau, intr-un apartament cu doua camere si o duc la fel de greu ca si el, iar socrii… l-au renegat de mult. De nepoti nici nu mai intreaba. Au ramas doar ei cinci. Bunica de la Bacau vine cand poate si incearca se la mai aduca celor mici cate ceva. Sunt zile cand tatal nu munceste. Se roaga in fiecare seara, ca dimineata sa aiba incotro s-o ia pentru ca grija lui este sa aiba ce le da de mancare copiilor. Nu-si doresc multe. Vor doar sa scape de grija care-i macina. Am intrebat-o pe Ionela ce-i lipseste. Ne-a spus ca „o masina de spalat rufe”. Mainile ei nu-i arata varsta. Palmele s-au asprit pentru ca spala in fiecare zi. Si Liviu are o dorinta: sa aiba o casa doar a lor. Pentru asta insa ar avea nevoie de un petic de pamant. „Daca am avea un teren m-as chinui sa ridic o casa. Nu mare, dar nu am posibilitati. Parintii mei au spus ca ma ajuta. Daca o sa avem o bucata de pamant ei vand apartamentul si cu banii obtinuti ridicam casa si ne mutam impreuna”, a explicat Liviu. Va mai trece insa mult pana atunci. Sperante nu sunt deocamdata, pentru ca familia Ciasnog traieste de azi pe maine.
Sinziana Filimon
Primaria si politicienii Bacaului au cheltuit zeci de mii de euro pe felicitari electorale de Paste
Sarbatoarea Pascala, politizata de alesi
Si in acest an politicienii Bacaului s-au intrecut in a trimite votantilor cele mai „frumoase” felicitari pascale. Cu un an inainte de alegerile locale, acestia au cheltuit sume de ordinul zecilor de mii de euro pentru tiparirea si distributia felicitarilor. Municipalitatea bacauana, de exemplu, a dat 60.000 RON (600 de milioane lei vechi) pe 60.000 de plicuri si felicitari tiparite de Inter Print, societate controlata din umbra de sotia consilierului local Lucian Ciubotariu (PNL). Penelistii au mai punctat prin deputatul Ionel Palar (PNL). Acesta a lansat in circulatie in judet zeci de mii de felicitari pascale in care se prezinta drept candidat la presedintia Consiliului Judetean Bacau. Felicitarile lui Palar au fost insotite de o scrisoare semnata de primarul Romeo Stavarache in care acesta ataca, de o maniera aluziva, PSD si conducerea social-democrata care se afla la timona judetului inca din 1990.
Politicienii Bacaului s-au gandit sa fie piosi pe bani publici. In plina Sarbatoare Pascala, acestia au tiparit zeci de mii de felicitari si scrisori in speranta ca vor sensibiliza un electorat caruia ii vor cere votul cu prilejul alegerilor locale din 2012. Cu mic cu mare, de la sefi de organizatie municipala si parlamentari, pana la presedintele CJ sau primarul municipiului de resedinta, politicienii Bacaului s-au intrecut in a face urari votantilor. Pe bani publici.
Palar, campanie electorala ilegala
Deputatul Ionel Palar (PNL) a fost cel dintai politician care a impanzit judetul cu felicitari pascale. Aproximativ 50.000 la numar – sute de mii dupa unele voci din mediul politic -, acestea au fost insotite de o scrisoare semnata de Romeo Stavarache, seful PNL Bacau. Felicitarea lui Palar a fructificat intr-o maniera grosolana perioada Sarbatorii Pascale, deputatul penelist alegand sa se prezinte “destinatarilor” drept “Candidat Presedinte Consiliul Judetean Bacau” din partea PNL.
Campania electorala demarata de Palar are legatura cu competitia iscata in Uniunea Social Liberala, cu privire la nominalizarea candidatului pentru sefia CJ la localele din 2012. De altfel, scrisoarea semnata de Stavarache contine o sumedenie de acuze formulate, intr-un limbaj aluziv, la adresa colegilor pesedisti din USL.
“Vreme de peste 20 de ani, Romania a fost condusa de oameni care au creat adevarate sisteme mafiote prin care, sistematic, an de an, au jefuit aceasta tara. Pusi la adapost de imunitatile parlamentare, de pilele si relatiile pe care si le-au facut, au crezut ca nu vor fi niciodata pedepsiti (…) Dar s-au inselat! Astazi, mai mult ca oricand, trebuie sa castigam judetul Bacau, trebuie sa-i trimitem acasa pe cei care, ani de-a randul, s-au gandit numai la ei, fara sa ia in seama necazurile oamenilor”, se arata in epistola lui Stavarache.
„Jignim ideea de Sarbatoare Pascala”
Atacul la adresa PSD nu a ramas fara ecou, social-democratii apreciind ca modul in care deputatul Palar isi face campanie electorala reprezinta o jignire adusa Sarbatorii Pascale. Dragos Benea, presedintele CJ, a opinat ca demersul penelistilor denota “inconsistenta USL” in judetul Bacau. “Domnul Stavarache uita sa mentioneze de campaniile si alegerile pierdute exemplar. In 2007 europarlamentare, in 2008 parlamentarele si Consiliul Judetean, in 2009 europarlamentarele si prezidentialele, cand ne spunea ca domnul Crin Antonescu va ajunge in turul 2. Despre aceste infrangeri, domnia sa nu spune nimic”, a comentat Benea. El a mai spus ca PSD nu va intra intr-o competitie cu PNL privind tiparirea de felicitari pascale. “Jignim ideea de Sarbatoare de Paste. PSD nu va intra in lupta pentru CJ impanzind cu hartie judetul in timpul Pastelui si nici cu atacuri la adresa colegilor din USL. Reactia PSD nu va fi o reactie de a-i arata lui Stavarache ca stim si noi sa facem 50.000 de pliante si scrisori”, a mai declarat seful CJ.
In mod simptomatic, presedintele CJ a distribuit la randul felicitari cu ocazia Pastelui. Spre deosebire de grosolana abordare electorala a lui Palar, felicitarea lui Benea este mai sobra si fara niciun insemn politic.
600 de milioane lei vechi pentru propteaua Ciubotariu
Dupa ce a semnat epistola care a insotit felicitarile electorale ale lui Ionel Palar, Romeo Stavarache a comandat, el insusi, alte 60.000 de felicitari. Pe 11 aprilie, Primaria a cumparat de la societatea Inter Print 60.000 de felicitari si plicuri contra sumei de 60.000 RON (600 de milioane lei vechi). Procedura de incredintare a contractului a fost cumpararea directa, edilii evitand sa scoata la licitatie achizitia serviciului sau sa faca cerere de oferta.
Banii au intrat in conturile unei societati client, controlata de Gabriela Ciubotariu, sotia consilierului local Lucian Ciubotariu (PNL). In acte, societatea este detinuta de o oarecare Irina Rusu, insa directorul general al Inter Print este nimeni alta decat sotia consilierului penelist. Mai mult, in aceeasi firma figureaza drept angajat in functia de tipograf fratele acesteia, Cornel Busuioc.
Inter Print, de la maturi la buletine de vot
Firma amintita a evoluat spectaculos odata cu accederea in functia de primar a lui Romeo Stavarache. In 2007, tipografia a castigat un contract de furnizare de tipizate si imprimate Primariei in valoare de 231.255 RON, adica 2,31 miliarde lei vechi. Un an mai tarziu, Inter Print s-a ocupat de tiparirea buletinelor de vot pentru alegerile locale. Contractul obtinut s-a ridicat la peste 391.000 RON, adica 3,91 miliarde lei vechi. Buletinele tiparite la societatea controlata de Gabriela Ciubotariu au fost gazduite intr-o hala apartinand firmei Vinalcool, detinuta de sotul Lucian. In 2008, aceasta declara unui cotidian local ca tipografia nu-i apartine si ca este doar o specialista in domeniu. “Tipografia nu este a mea. Eu sunt doar specialista in domeniu. Am 18 ani de experienta”, afirma Gabriela Ciubotariu.
Tot de numele Inter Print este legata si tiparirea oficiosului Primariei Bacau, Mesagerul, publicatie devenita in ultimii ani o platforma electorala personala a primarului Stavarache. Aceeasi societate se ocupa de productia de maturi de sorg. Ultima comanda facuta de Primaria Bacau dateaza chiar din 11 aprilie, cand edilii au cumparat 286 de astfel de maturi contra sumei de 7 lei bucata.
„Felicitarile n-au treaba cu cele ale lui Palar”
Desi corpul si tipul de litera folosite in felicitarea lui Ionel Palar sunt identice cu cele din felicitarea lui Romeo Stavarache, conducerea Primariei afirma ca nu exista o legatura intre cele doua. Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca felicitarile lui Stavarache nu contin mesaje politice.
“Nu e un mesaj politic. Felicitarile pe care le-am comandat noi sunt simple si n-au nicio treaba cu cele trimise de Palar. E treaba lui ce a trimis deputatul”, a comentat viceprimarul. Am incercat sa luam legatura cu deputatul Ionel Palar insa acesta nu a fost de gasit.
„Eu nu am bani publici de cheltuit”
In randul politicienilor care au trimis felicitari de Paste s-a numarat si Cristi Manolache, seful organizatiei municipale a PC. Acesta a marturisit ca a tiparit 51.000 de felicitari, din fonduri proprii. “Eu am tiparit pe banii mei. Cristi Manolache nu are bani publici de cheltuit. Am tiparit felicitarea in 51.000 de exemplare si am distribuit doar in municipiul Bacau. Repet, am facut-o pe banii mei”, a afirmat Manolache.
El a recunoscut ca principalul sau proiect politic vizeaza candidatura la functia de primar al municipiului Bacau la alegerile de anul viitor. Manolache s-a prezentat in felicitare cu apelativul “Legionarul”, aluzie la cei 8 ani petrecuti sub “culorile” Legiunii Franceze. “Eu mi-am continuat proiectul meu, acela vizand posibila candidatura la Primarie in 2012. Atat timp cat numele meu se afla intre cele care vor intra in sondajul USL din mai-iunie imi voi continua proiectul”, a dezvaluit Manolache.
PDL, felicitare apolitica
Gabriel Berca, liderul PDL Bacau, a remis la randul sau o felicitare pascala alegatorilor. Spre deosebire de cele ale PNL, Berca a ales sa “depolitizeze” continutul felicitarii, axandu-se pe latura utila a acesteia. Astfel, in felicitarea transmisa de parlamentarul democrat-liberal nu exista nicio referinta la partidul din care face parte. De asemenea, aceasta contine o lista cu toate sarbatorile legale si religioase consemnate in calendar.
Cariera epistolara
In ultimii ani, transmiterea de scrisori si felicitari a devenit o traditie in cazul primarului Stavarache. Ea a debutat in 2004, continuand an de an pana in 2011. In 2010, pe fondul acutizarii criticilor lansate de opozitia din Consiliul Local (CL) la adresa gafelor si neregulilor infaptuite de administratia sa, Stavarache a lansat in circulatie 50.000 de scrisori in care afirma ca alesii locali ai PSD si PDL (n.r. – opozitia din CL) fac parte dintr-un obscur grup mafiot. “Nu spun ca sunt perfect, dar niciodata nu am facut si nu voi face rau cuiva, pentru ca stiu ca acum, sau mai tarziu, acest rau se va intoarce”, preciza Stavarache in finalul scrisorii amintite.
Lucian Bogdanel
Cercetatorii de la CERN ar fi descoperit „particula lui Dumnezeu”
Isterie în lumea ?tiin?ific? dup? ce Daily Mail a dezv?luit o nota intern? a fizicienilor de la Acceleratorul de particule de la Geneva conform c?reia a?a-numita "particul? a lui Dumnezeu" ar fi fost descoperit? la LHC. Primele informa?ii au ap?rut pe blogul lui Petre Woit de la Columbia University. Mai mul?i fizicieni s-au declarat deja sceptici în ceea ce prive?te uria?a descoperire, al?ii au r?mas rezerva?i pân? la apari?ia unor informa?ii oficiale. Specula?ia se bazeaz? pe o not? intern? anonim?. Potrivit notei, informa?ia ar proveni de la fizicienii de la Large Hadron Collider (LHC), acceleratorul de particule construit de CERN în apropierea Genevei.
În timp ce unii fizicieni sus?in c? nota este o fars?, al?ii spun c? ar putea fi o mare descoperire în fizica particulelor care ar ajuta la în?elegerea felului în care func?ioneaz? universul. Fizicianul Sheldon Stone de la Universitatea Syracuse spune c? "dac? este adev?rat, ar fi extraordinar". Potrivit teoriei Modelului Standard din fizica particulelor, bosonul Higgs confer? mas? tuturor celorlalte particule ?i este crucial pentru a în?elege cum s-a format universul dup? Big Bang.
Nota intern? sugereaz? c? detectorul de particule multifunc?ional Atlas de la LHC ar fi citit o semn?tur? care ar putea fi a bosonului Higgs. Potrivit notei, acest semnal este în concordan??, în ceea ce prive?te masa ?i alte caracteristici, cu ceea ce se a?teapt? de la bosonul Higgs. Pe de alt? parte, alte aspecte ale semnalului nu se potrivesc previziunilor. "Rata de producere este mult prea mare decât s-ar fi a?teptat la bosonul Higgs, potrivit teoriei Modelului Standard", a declarat fizicianul Sheldon Stone. Semnalul ar putea fi dovada unei altfel de particule, "ceea ce ar fi chiar mai interesant, sau ar putea fi rezultatul unor fenomene din fizica de dincolo de Modelul Standard", potrivit lui Stone.
NOTA INTERN? DE LA CERN
Internal Note
Report number ATL-COM-PHYS-2011-415
Title Observation of a γγ resonance at a mass in the vicinity of 115 GeV/c2 at ATLAS and its Higgs interpretation
Author(s) Fang, Y (-) ; Flores Castillo, L R (-) ; Wang, H (-) ; Wu, S L (University of Wisconsin-Madison)
Imprint 21 Apr 2011. – mult. p.
Subject category Detectors and Experimental Techniques
Accelerator/Facility, Experiment CERN LHC ; ATLAS
Free keywords Diphoton ; Resonance ; EWEAK ; HIGGS ; SUSY ; EXOTICS ; EGAMMA
Abstract Motivated by the result of the Higgs boson candidates at LEP with a mass of about 115~GeV/c2, the observation given in ATLAS note ATL-COM-PHYS-2010-935 (November 18, 2010) and the publication “Production of isolated Higgs particle at the Large Hadron Collider Physics” (Letters B 683 2010 354-357), we studied the γγ invariant mass distribution over the range of 80 to 150 GeV/c2. With 37.5~pb−1 data from 2010 and 26.0~pb−1 from 2011, we observe a γγ resonance around 115~GeV/c2 with a significance of 4σ. The event rate for this resonance is about thirty times larger than the expectation from Higgs to γγ in the standard model. This channel H→γγ is of great importance because the presence of new heavy particles can enhance strongly both the Higgs production cross section and the decay branching ratio. This large enhancement over the standard model rate implies that the present result is the first definitive observation of physics beyond the standard model. Exciting new physics, including new particles, may be expected to be found in the very near future.
Sursa: Realitatea.net
Hosni Mubarak a fost transferat la un spital militar
Procurorul general al Egiptului a dispus transferul fostului presedinte Hosni Mubarak la un spital militar, inainte ca acesta sa fie mutat la un centru de detentie din Cairo. Intr-un comunicat dat publicitatii, preluat de France Presse, se arata ca starea de sanatate a fostului lider egiptean este "suficient de stabila" pentru a se executa aceasta manevra. Deocamdata, nu au fost date publicitatii informatii privind spitalul la care va fi transferat Mubarak, dar surse apropiate serviciilor de securitate au anuntat ca fostul presedinte ar putea fi internat la Centrul medical international, situat la periferia capitalei Cairo.
Sursa: HotNews.ro
„Vedeta” pe INTERNET: Un bebelus este ingrozit de rasul mamei sale – VIDEO
Un filmulet cu un bebelus care se sperie de rasul mamei sale face deliciul internautilor. Oricum, groaza care se citeste pe chipul micutului e de inteles: un asemenea ras e numai bun pentru filmele horror. Pentru binele bebelusului, sper ca hilara mamica isi va schimba "tonul" colorat al rasului, nu de alta dar ar putea afecta iremediabil dezvoltarea armonioasa a copilasului.
Romania s-a calificat la turneul final al Campionatului European under 19 la handbal
Na?ionala de handbal feminin a României s-a calificat, duminic?, la turneul final al Campionatului European under 19, dup? ce a învins în derby-ul grupei a 6-a preliminare, reprezentativa Portugaliei, scor 32-22 (15-8). În primele dou? meciuri din grupa a 6-a, România a învins echipa Turciei, cu 24-23 (13-13) ?i pe cea a Bulgariei, cu 29-18 (15-12). Turneul final al CE under 19 va avea loc, între 4 ?i 14 august, în Olanda. Cinci echipe sunt calificate direct: Olanda (na?iune organizatoare), Danemarca, Rusia, Norvegia ?i Fran?a (primele patru clasate, la CE under 17, din 2009). Acestora li se vor al?tura cele ?ase câ?tig?toare ale grupelor preliminare, plus forma?iile de pe locul secund, în grupele 1-5. Din grupa a 6-a s-a calificat doar prima clasat?, adic? România.
Sursa: Mediafax.ro
Romanii au talent si peste hotare – VIDEO
Supranumit "Matrix", un român plecat in Marea Britanie si stabilit in Manchester face senzatie la varianta britanica a emisiunii "Got Talent". Razy Gogonea, un român stabilit in Manchester, a uimit publicul si juriul emisiunii "Britanicii au talent" cu un numar spectaculos de dans inspirat din filmul Matrix, scrie The Daily Mail. Tanarul in varsta de 28 de ani s-a costumat in personajul Neo, interpretat in film de Keanu Reeves. Numarul de dans si contorsionism prezentat de Razy i-a impresionat pe membrii juriului care i-au laudat repezentatia si l-au trimis in etapa urmatoare a concursului. "Nu am vazut niciodata oameni capabili s? faca lucrurile pe care le-ai reusit tu", i-a spus Michael McIntyre, unul dintre membrii juriului.
Sursa: Gandul.info
Agentia Spatiala Europeana a recunoscut ca un hacker roman i-a spart serverele
Agentia Spatiala Europeana (ESA) a recunoscut ca mare parte dintre serverele sale au fost atacate de un hacker "priceput" din Romania. Saptamana trecuta, hackerul roman TinKode a postat pe blogul sau o lista de adrese de e-mail care par a apartine angajatilor de la agentie, plus parolele de logare pe serverele FTP. Hackerul nu si-a dezvaluit metodele prin care a intrat in posesia informatiilor. Atacul a fost confirmat de ESA. Purtatorul de cuvant al agentiei, intr-un interviu, a declarat ca atacul a afectat in principal servere de e-mail, care erau dedicate transmiterii de informatii intre Agentie si partenerii sai. Astfel ca atacul nu a afectat structura intreaga sau site-ul principal. Acesta a adaugat ca in general atacul a compromis numai securitatea serverelor publice, insa acesta nu este un indicator al sigurantei pentru viitor si a promis o imbunatatire a nivelului de securitate. Lucrarile si datele stiintifice nu au fost afectate.
Sursa: HotNews.ro






