La mai bine de o luna de la desfasurarea bursei locurilor de munca pentru absolventi, bilantul acesteia este modest. Dintre cei 450 de someri selectati de catre angajatorii prezenti la bursa, 123 au fost angajati cu contract individual de munca. "Este o situatie buna, totusi, considera Octavian Ticau, sef birou in cadrul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM). Acest randament, de 25 la suta, a fost cam de fiecare data cand s-au desfasurat asemenea burse." La aceasta actiune care a avut loc in data de 23 septembrie s-au prezentat pentru a se interesa de un loc de munca 820 de someri, dintre care 670 sunt absolventi. A fost o prezenta mai numeroasa fata de anul trecut, dar chiar si asa numarul absolventilor participanti reprezinta mai putin de jumatate din cel aflat in evidenta AJOFM. Mai mult decat atat, de aceasta data oferta a intrecut cererea. La bursa au venit 80 de agenti economici cu 840 de locuri de munca. Pana la final au fost selectati in vederea angajarii 450 absolventi. (Elena T.)
Peste 100 de politisti au fost sanctionati
Au gresit si au platit. Vorbim de politistii din cadrul Inspectoratului Judetean Bacau care au fost sanctionati de superiori dupa ce au savarsit abateri disciplinare. In primele noua luni ale acestui an, peste 100 de lucratori au dat cu subsemnatul pentru greselile mai mici sau mai mari pe care le-au facut.
Sanctiuni pentru politistii care nu si-au respectat sarcinile de serviciu. In primele noua luni ale acestui an, zeci de agenti si cativa ofiteri au trebuit sa explice in fata superiorilor de ce nu au inregistrat o plangere la timp ori nu au finalizat cercetarea intr-un dosar, in termenul prevazut de lege. Zece dintre ei au savarsit abateri disciplinare care s-au soldat cu mustrari scrise, diminuarea salariului sau avertisment scris. „Am avut zece abateri disciplinare, iar alti 114 au fost atentionati pentru abateri ceva mai marunte, neindeplinirea sarcinilor de serviciu conform fisei postului. S-au dat pentru a preveni faza urmatoare de a nu fi sanctionati disciplinar”, a spus cms. sef. Vasile Oprisan, inspectorul sef al IPJ Bacau. In acelasi timp, au fost instrumentate si 57 de dosare de cercetare prealabila, din care 36 inregistrate in 2011, fata de 96 de politisti, din care 12 cu functii de conducere. In cele noua luni s-au solutionat 34 de dosare. Tot prin comisia de disciplina si mai apoi la pensie au trecut si patru politisti care au calcat pe bec. Superiorii acestora spun ca au preferat sa plece din sistem decat sa fie dati afara. „Un politist din Orbeni a fost implicat intr-un accident rutier si era cercetat, iar un altul, din Zemes, de asemenea a facut un accident dar mai avea si ceva probleme legate de niste imprumuturi de bani de la diverse persoane”, a mai spus Oprisan. (Geta P.)
Taxa de prima inmatriculare, modificata, din nou
Senatorii au adoptat proiectul de lege privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prin care se modifica taxa de prima inmatriculare. Initial, modul de calcul a fost criticat de Curtea de Justitie a Uniunii Europene. In noua forma, taxe pentru emisiile poluante este calculata pe baza unor criterii obiective. Astfel, se iau in calcul capacitatea cilindrica, tipul monitorizarii, emisia de dioxid de carbon si norma de poluare. Un alt factor care va cantari in formula de calcul este deprecierea autoturismului. Proiectul mai prevede reducerea taxei pana la 25 la suta in anumite conditii, dar si plata acesteia pentru autoturismele inmatriculate inainte de 2007, daca nu au fost achitate pentru acestea darile la stat. Taxa de inmatriculare va trebui achitata o singura data, indiferent daca masina este produsa in tara sau in strainatate. La nivelul judetului Bacau, potrivit datelor Serviciului de Inmatriculari, in primele zece luni din acest an au fost inmatriculate 15.391 de autovehicule noi. Numarul lor este cu 5 procente mai mic decat in aceeasi perioada a anului trecut, cand 16.181 de bacauani au devenit proprietari cu acte in regula a unor autoturisme. (A. Gavrila)
Spulberata pe trecerea de pietoni
O tanara din Bacau a ajuns la spital in stare grava dupa ce a fost spulberata de un autoturism chiar de pe trecerea pentru pietoni. Lenuta T. (19 ani) pasise pe o zebra de pe Calea Moinesti cand a fost izbita in plin de un sofer care a uitat sa mai reduca din viteza in apropiere de marcajul pietonal. In urma impactului, victima s-a ales cu multiple fracturi si a ramas internata in Sectia de Ortopedie. Costel P. (35 de ani) este cercetat penal pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa. (Geta P.)
RACACIUNI: O batrana acuza un minor de 14 ani ca a violat-o
Femeia a facut, miercuri dimineata, o plangere la politia din localitate. Le-a spus agentilor ca pe timpul noptii un individ a intrat peste ea in casa, a siluit-o si i-a furat si banii. Intamplarea vine la numai trei luni dupa ce a reclamat ca a fost victima aceleiasi infractiuni. Atunci, un tanar de 16 ani, vecin cu batrana, a fost arestat pentru viol. Acum, principalul suspect este fratele acestuia, un minor de 14 ani. „A zis ca a intrat iar unul peste ea in casa si a violat-o. A pus-o sa faca cafea si la plecare cica i-a furat si banii”, povesteste Maria Manea, o vecina. Politistii au ridicat probe din locuinta femeii de 75 de ani si au demarat cercetarile pentru infractiunile de talharie si viol. „S-a conturat un cerc de suspecti si se fac verificari pentru identificarea autorului”, a declarat Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Mama celor doi baieti acuzati de viol nu crede ca fiul ei a facut asa ceva. „Are ceva cu familia noastra. El se mai ducea sa-i faca treaba si nu cred ca s-a legat de ea. O sa vada politia ce s-a intamplat”, a spus Lucretia Costin. Minorul va fi supus si unei expertize psihiatrice, iar femeia va fi examinata de medicii legisti. (Geta P.)
In memoriam – Voluptatea intoarcerii in trecut
E greu de stabilit un relief de prima marime în cazul preocuparilor lui Ioan Murariu (1937-2011) pe taram istoric, pentru ca a trait cu aceeasi pasiune toate domeniile abordate. Daca luam în seama în cate editii si variante au aparut dictionarele lui de termeni istorici si de arhaisme (numai în anul 2000 a tiparit doua astfel de lucrari, la editurile „Plumb“ si „Grigore Tabacaru“), trebuie sa-l consideram unul dintre lexicografii importanti; daca judecam ultima sa carte, „Monografia comunei Cristinesti din judetul Botosani“ (2011), scrisa împreuna cu doctorul în etnografie Angela Paveliuc-Olariu, dupa „Istoria comunei Cristinesti“ (2005) si, mai înainte, „Istoria satelor Cristinesti, Damileni si Dragalina (judetul Botosani)“, ambele de Ioan Murariu, suntem datori sa-l asezam între monografii localitatii natale si ai satelor din jur; daca citim atent „Ghidul de oras – Bacau“ (coautor, dr. Nicu I. Aur; 1992), descoperim un foarte bun cunoscator al urbei care l-a adoptat din 1967. Sirul performantelor nu s-a încheiat: teza de doctorat (1979) despre comertul intern al Moldovei în secolele XVIII-XIX îl plaseaza printre specialistii redutabili într-un domeniu care cere migala si putere de sinteza, iar cele „100 de marturii istorice din documente si cronici“ (2007) ne îndeamna sa-i fim recunoscatori pentru apropierea de trecut nu prin verbiaj ori tirade, ci prin forta argumentului scris. De altfel aceasta colectie a fundamentat penultima sa lucrare, „Paleografie chirilica romaneasca (cu un album de documente)“ (2010), care ne întoarce spre primii sai pasi în cariera didactica: între 1967 si 1974, la Institutul Pedagogic de 3 Ani din Bacau, i-a initiat pe studenti în „Stiintele auxiliare ale istoriei“.
Am lasat intentionat la sfarsit „Istoria Tinutului Herta pana în 1940“ (1997; 2010), pentru ca s-au spus despre aceasta lucrare vorbe dintre cele mai frumoase si, desigur, meritate.
Din tot ceea ce a scris Ioan Murariu, razbate constant filonul romanismului autentic, concept pe care l-a promovat cu consecventa si curaj. Tenace, împrumutand ceva din sobrietatea si nobletea documentului, istoricul bacauan si-a construit, fara sa stie, aura majora a specialistului. I-am ramas dator cu un interviu despre „Paleografie…“ si cu o întampinare pentru ca Spitalul Judetean Bacau sa revina la numele de „Pavel si Ana Cristea“. Oricum, generatia sa îl numara printre reprezentantii de seama. Tinerii ar trebui sa învete de la ei voluptatea întoarcerii în trecut, adica bucuria întalnirii cu documentul arhivat într-un manuscris, o tiparitura sau chiar într-un cuvant.
Ioan Danila
P.S.: Duminica, 6 nov., la ora 9,30, si joi, 10 nov., la ora 9,45, TV Bacau va difuza în reluare interviul cu Ioan Murariu, înregistrat la 21 nov. 2010.
Poezia lemnului
Un muzeu pentru mos Vasilas
Suntem in Izvorul Berheciului, aproape de marginea satului, in fata unei porti de lemn cu inflorituri si ne minunam de talentul si gustul artistului care a lucrat-o: e vopsita in verde si visiniu, impodobita cu motive vegetale si geometrice si, cu toate astea, nu pare incarcata, dimpotriva, are frumusetea fireasca a unei gradini de tara, in care au crescut de-a valma craite, gura-leului, cavaleri si dalii. Poarta a ramas marturie a talentului unui mester care nu mai este: “mos Vasilas“ sau “mos Mitica”, asa cum ii spun apropiatii. Strigam pe stapana casei, ca sa ne primeasca in mica imparatie a florilor de lemn. Batrana apare zambind, ne deschide cu sfiala si se bucura, mai ales ca suntem insotiti de “dom’ primar”, care vrea sa-i transforme casa in muzeu. “Poftiti, poftiti, intrati!”, iar noi ascultam, caci poftim a vedea bastoanele lui Dumitru Vasilas si jucariile de lemn, care au mai ramas, pentru ca multe au ajuns fie la cunostinte, fie la nepoti, “suveniruri” de la tataia. Ne trezim in curtea interioara pe care o formeaza o casa si o sura, in dreapta fiind un cotet si o magazie, toate cu dantelarii din lemn: gardutul cerdacului, stalpii, streasina, usile au flori – lalele, mai ales, dar si crini -, romburi, cercuri, sculptate sau decupate in scanduri. Pana si gaurile de aerisire ale podulului, care e inalt ca o mansarda, sunt elemente decorative.
Cand statea cu oile, cioplea!
Ma mira curatenia exemplara, stiind ca gazda noastra, Elena Vasilas, sotia mesterului pe care il evocam, are 82 de ani. In capatul aleii care duce spre casa se afla o portita din fier, fireste, tot cu flori si acolade: “E facuta cu nituri, ca pe vremuri, nimic nu e sudat”, ne explica Ion Ciuche, primarul din Iz. Berheciului. Sus, deasupra scarilor, mos Vasilas a montat un ceas de turn. Usa principala are un grilaj cu porumbei, crengute, frunze si flori. “Cum gasea un lemn mai uscat, scotea cutitul si cioplea, povesteste tusa Elena. Trebuia sa-l ajute si vremea!” Nu avea, intodeauna, timp sa sculpteze, sa taie, sa imbine. “Cand statea cu oile si cu vacile pe camp, lucra. In celelalte zile, aveam de cosit, de secerat! Si acum mai avem grau de cand era el… E sanatos, nu are gargarite”, spune Elena Vasilas. Vorbind despre cel care i-a fost tovaras de viata sase decenii, glasul ii tremura, iar bucuria si tristetea se amesteca intr-o emotie luminoasa, aproape mistica. In casa, totul e atins de talentul lui: ramele fotografiilor, ale oglinzilor, suporturile pentru flori, usile. “Si soba de teracota, tot de el e facuta, ne spune Magdalena Bostina, fiica stabilita in Bucuresti si venita sa-si vada mama. Era foarte priceput.”
Mos Vasilas desena cu ambele maini
Casa e construita de Dumitru Vasilas inainte de a se insura. Cand a terminat-o, a petit-o pe Elena si a adus-o aici. “Din tinerete era pasionat sa ciopleasca, afirma batrana. Ii placea mult sa migaleasca lemnul cu briceagul, cu barda, cu ce avea la indemana”, povesteste batrana, aratandu-ne casa si obiectele pe care le mai pastreaza. Ne aduce un baston de lemn a carui maciulie are forma unui cap de barbat. A facut zeci de bastoane, in viata lui. Mos Vasilas nu a fost doar un mester talentat, a fost si “un tata nemaipomenit, spune Magdalena. Ne invata de toate, cum sa vorbim, sa mancam, cum sa ne purtam! Cand prindea un pic de timp, cioplea in lemn sau desena. Ii placea foarte mult sa deseneze. Stateam, seara, in jurul lui si il priveam cum deseneaza cu ambele maini. Peste cateva zile ne trezeam ca a mai facut ceva. Orice mesterea: calesti, saniute, leagane sau alte jucarii din lemn!” Din pacate, multe s-au imprastiat. Ca sa nu se piarda toate, iar talentul sa treaca in uitare, primarul Ion Ciuche a luat o hotarare: “Cu sprijinul familiei, vom incerca sa adunam toate obiectele pe care le-a facut si sa infiintam un muzeu. Intai ne-am gandit sa le expunem in primarie, dar acum am vrea sa infiintam muzeul chiar in locul in care a trait si a lucrat mesterul popular Dumitru Vasilas.” Poate asa, poarta visinie si stalpii cu flori vor fi descoperite de alti vizitatori, peste vreo 20 de ani, cu la fel de mare incantare.
Silvia Patrascanu
Agrement cu purici si gunoaie
Parc de joaca in paragina
Intre Calea Republicii si str. Bicaz, in spatele Asociatiei de proprietari nr. 79, exista un teren viran de vreo 2.000 de metri patrati, care a fost candva "loc de agrement", cu banci, iarba si leagane pentru copii. Acum, zona arata de-a dreptul dezolant, fiind intruchiparea saraciei si a mizeriei. In loc de iarba, sunt gropi cu apa si noroi, mormane de crengi uscate, carpe, hartii si butelii de plastic imprastiate pe zeci de metri. Scranciobele sunt scorojite, indoite, rupte. Doar toboganele par sigure, chiar daca sunt la fel de vechi si de urate. Locul de joaca se invecineaza cu pubelele, motiv pentru care adultii sustin ca pustii alearga printre gunoaie si risca sa se imbolnaveasca. "Sa se joace niste copii, langa ghena asta de gunoi, nu se poate! Ar trebui un pic amenajat. Am vazut ca pe Bicaz, mai la vale, au facut un parc, dar aici, nimic!" arata Steliana Ladaru. O tanara ne da detalii: parculetul nou "e langa circa, probabil ca au intervenit medicii, dar e departe. In plus, acolo se dau consultatii, iar copiii fac zgomot." Locatarii sustin ca in cartier sunt foarte multi copii, iar spatiul de joaca de langa dispensar e mic. Aici e loc destul, "sunt peste 2000 de metri patrati", dar nu se face nimic. "Sunt vreo 4000", spune altcineva. Ana Pogonici sustine ca o mare problema sunt canii maidanezi, care umplu zona de excremente si de purici. "E urat, dar ce sa facem? intreaba Maria Panaite. Ar trebui si pentru copii niste jocuri moderne." Cat priveste autoritatile, atata stiu, "sa dam bani multi", sustine batrana. E mereu acasa si nu a venit nimeni, de la alegeri incoace, nici consilierii locali, nici angajatii primariei, sa-i intrebe de sanatate. Au fost in campania din 2008, cand le-au descris ce frumos va arata acest teren spre care dau ferestrele a cinci blocuri. Ce vad, acum, cand deschid geamul? Un maidan cu gunoaie, scranciobe ruginite si caini jigariti. Unii locatari se plang ca leaganele "sunt antice" si scartaie, altii ca reprezinta un pericol pentru viata copiilor. Oamenii au vazut la televizor ca "pana si la tara se construiesc parcuri", ceea ce ii face sa creada ca nu cer prea mult: doar niste locuri de parcare betonate, straturi cu flori si cateva banci, pentru batrani, iar familiile tinere si-ar dori leagane noi pentru copii. Pana cand autoritatile isi vor aminti de ei, locatarii improvizeaza. Adultii au gasit pe undeva o banca dezafectata si au adus-o aici cu tot cu fundatia de beton, iar adolescentii au agatat de un plop o janta de motocicleta, folosind-o drept cos de baschet.
Silvia Patrascanu
Sute de angajati, lasati pe drumuri
"Cadou" trist de sarbatori
In luna noiembrie si-au pierdut ori urmeaza sa-si piarda locul de munca peste 500 de salariati. Cei mai multi vor pleca de la firme de constructii. Dar si una din primarii a renuntat la toti asistentii personali. Indemnizatia de somaj pe care o vor primi va fi mult mai mica decat salariul avut.
Odata cu venirea sezonului rece, vantul concedierilor a inceput sa bata si mai tare prin mai multe firme. Peste 500 de salariati au ramas ori urmeaza sa ramana fara loc de munca in aceasta luna sau in decembrie. La Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau sase agenti economici privati, precum si Primaria Tirgu Trotus au depus pe parcursul lunii octombrie proiecte de concediere colectiva. Primaria Tirgu Trotus a renuntat la toti cei 31 de asistenti personali ai persoanelor cu handicap grav. De la o firma de protectie si paza au plecat deja in somaj 56 de angajati dintre cei 159. O societate comerciala din domeniul constructiilor va disponibiliza la 15 noiembrie 140 de salariati dintre cei 198 pe care ii are, in prezent. O alta unitate, tot de constructii, renunta din data de 10 noiembrie la 160 de angajati dintre cei 779. Si inca un agent economic cu acelasi profil va concedia 11 salariati din 27, incepand cu 21 noiembrie. La randul ei o societate comerciala din domeniul industriei alimentare va concedia in data de 17 noiembrie 112 angajati dintre cei 1.812. Dar disponibilizari vor fi si la unul dintre agentii economici nationali, care are puncte de lucru si in judetul nostru. De la compania respectiva vor fi dati in somaj 349 de salariati, printre care, cu siguranta, se vor afla si unii care lucreaza la punctele de lucru din judetul nostru. Cauzele care au dus la luarea deciziei de concediere de catre conducerile unitatilor respective nu sunt greu de ghicit. "Toate isi justifica masura prin motive economice, ne-a spus Dan Buftea, purtatorul de cuvant al ITM Bacau. Cele din domeniul constructiilor adauga si faptul ca in sezonul rece trebuie sa-si reduca activitatea."
Ajutor de somaj simbolic
Ioan Anton, primarul comunei Tg. Trotus, arata ca toti asistentii personali carora le-a incetat contractul de munca vor beneficia de ajutor de somaj. "Nu suntem singurii care am procedat asa, afirma el. La fel au facut si alti primari din judet, motivul fiind identic: nu sunt fonduri pentru salarii. Daca aveam bani, in niciun caz nu-i trimiteam acasa. Nu ne-a facut placere sa le comunicam asemenea veste. Daca vom primi bani, fara discutie ca ii vom reangaja!" Toti cei disponibilizati vor beneficia de ajutor de somaj. Acesta, insa, este mult mai mic decat salariul pe care il aveau sau inca il mai au. Indemnizatia de somaj reprezinta 75 la suta din valoarea indicatorului social de referinta (500 lei), adica 375 lei. La aceasta suma se adauga un anumit procent din media salariului de baza brut pe ultimele 12 luni pe care l-a avut fiecare. Astfel, pe langa 375 lei se vor mai acorda 3 la suta din media salariului pentru o vechime in munca de pana in 3 ani, 5 la suta, la peste 5 ani, 7 la suta la mai mult de 10 ani sau 10 la suta, la cel putin 20 de ani lucrati cu contract individual.
Elena Tintaru
Silvia Patrascanu
Hotii si talharii castiga teren in Bacau
Peste 15.000 de infractiuni comise in primele noua luni
Dupa primele noua luni ale acestui an, politistii au iesit pe plus la capitolul furturi din locuinte, furturi din auto si talharii. Cifrele de bilant sunt mai degraba in avantajul infractorilor, iar unii bacauani recunosc ca le este teama sa mai iasa pe strada dupa lasarea intunericului.
La ultima analiza a activitatii oamenilor legii, realizata pentru perioada ianuarie – septembrie, oficialii de la Inspectoratul Judetean de Politie Bacau au afirmat ca in aceasta perioada au fost sesizate, la nivel de judet, peste 15.000 de infractiuni, mai multe decat in acelasi interval de timp de anul trecut, dar ca numai 42% au fost constatate in urma verificarilor. Astfel, au fost inregistrate aproape 6.500 de dosare penale. Bacauanii au sesizat, asadar, 73 de fapte pe zi. "Raportul dintre volumul de munca, respectiv numarul de fapte sesizate si volumul real al criminalitatii, adica infractiunile constatate, a fost mai putin de jumatate, ceea ce inseamna ca doar in aceste cazuri s-a inceput urmarirea penala", a spus la prezentarea bilantului, cms. sef. Vasile Oprisan, seful IPJ Bacau.
Sute de infractiuni stradale
Asa cum era de asteptat, o mare parte dintre infractiunile sesizate la nivelul oraselor au fost cele savarsite in strada si majoritatea au fost pe raza de competenta a Politiei Municipiului Bacau. "In mediul urban au fost sesizate 506 infractiuni stradale, reprezentand 83,7% din total. Dintre acestea, 81,4% s-au produs pe raza de competenta a Politiei Bacau", se arata in materialul de bilant realizat de IPJ Bacau. Adica 410 fapte au fost reclamate numai in municipiul de resedinta, aproape doua in fiecare zi. Aici intra si furturile din auto, iar in primele noua luni, au fost sesizate 213 fapte, insa urmarirea penala s-a inceput doar in 135 de cazuri.
Politistii scapa de dosare cu ajutorul unei legi
De unde diferenta mare intre furturile reclamate si ceea ce numesc politistii fapte constatate? De la o lege aparuta anul trecut si in baza careia se pare ca agentii si procurorii pot da NUP acelor furturi marunte. "Mie mi s-au furat capacele de la rotile masinii si pentru ca nu era primul furt am facut plangere. Recent am primit in posta rezolutia procurorului de NUP pe motiv ca prejudiciul este prea mic. Am ramas fara cuvinte", a spus un bacauan care a preferat sa nu-si decline identitatea. Actul normativ care-i salveaza pe politisti de AN-urile din fisete este Legea 202/2010, privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor.
Aproape 100 de societati au fost sparte
Scaderi s-au inregistrat la furturile din societati. La nivelul judetului Bacau au fost sesizate 142 de spargeri de firme, mai putine decat in perioada similiara a anului anterior, mare parte dintre dosare fiind incheiate cu trimiterea in judecata a autorilor. Si la acest capitol, peste 90 de fapte au fost sesizate numai la Politia din Bacau si la posturile arondate. Dupa un minus, vine un alt plus la furturile din locuinte. 316 infractiuni au fost inregistrate la posturile arondate Bacaului si Politia Municipiului, cu 26 mai multe fata de anul trecut, si in doar 242 de cazuri s-a dispus inceperea urmaririi penale.
"S-a scos din birouri tot ce se putea scoate"
Seful Politiei Municipiului Bacau, cms. sef Vasile Puscasu, recunoaste ca unele infractiuni au inregistrat cresteri, dar mai spune ca situatia este valabila la nivelul intregii tari."Pe fondul situatiei economice a crescut numarul faptelor penale in toata tara. Si noi avem mai multe infractiuni, era de asetaptat sa fie asa, dar urmarim sa fim macar in media pe tara si chiar sub medie acolo unde se poate. Am demarat o serie de activitati de prevenire si actionam cu insistenta pe segmentele cu problema. In ceea ce priveste patrularea, s-a scos din birouri tot ce se putea scoate", a spus Puscasu.
"Sincer va spun, sunt barbat, dar seara imi este frica sa ies din casa. Stau in zona Garii si pe acolo se petrec tot felul de lucruri. Acum vreo doua seri l-a injunghiat pe unul. Nu vezi urma de patrula. Eu inteleg ca este criza si ca se face economie, insa nici asa nu se poate".
Dumitru Cristea – pensionar
"Eu mi-am cumparat caine sa ma apere. In urma cu cativa ani mi-a intrat in casa un hot, ca stau la parter, si m-am speriat prea tare. De atunci n-am mai avut probleme, dar am auzit la vecini. La cineva a intrat ziua in amiaza mare. A venit politistul si le-a spus ca ala are peste douazeci de dosare".
Ligia Stanciu – administrator
"Eu una nu ies din casa seara. Imi este teama, mai ales ca locuim aici, in zona asta care nu este tocmai circulata dupa ce se insereaza. Sunt atatia fara serviciu si in stare de orice".
Ana Nepivschi – pensionara
Talharii au revenit in municipiul Bacau
Dupa un 2010 in care numarul furturilor comise cu violenta a scazut, atat la nivel de judet, cat si de municipiu, in acest an talharii au revenit in oras. Politistii vorbesc de 116 fapte in primele trei trimestre din an, ceea ce inseamna ca o data la doua zile un bacauan a fost atacat pe strada si deposedat de bunuri. Oamenii legii au inceput urmarirea penala doar in 95 de cazuri, restul cauzelor fiind ramase cu autor necunoscut. Talharii isi aleg victimele din randul elevilor, iar un parinte povesteste prin ce a trecut fiul sau in timp ce se intorcea de la cursuri. "Era in jur de ora 18.00. Copilul meu, de 14 ani, venea de la scoala, impreuna cu un prieten mai mic. La Parcul Catedralei le-a iesit un individ in fata – initial ei nu s-au speriat ca era cam de varsta lor -, care le-a cerut scurt sa-i dea telefoanele. L-a luat pe al prietenului sau, i-a scos cartela si i-a dat-o si cand sa-l ia si pe al fiului meu a sunat telefonul. S-a speriat, i l-a dat si a fugit. De atunci il astept in fiecare seara cand iese de la scoala si mergem impreuna spre casa", ne-a spus Ana Paraschiv, o bacauanca.
Atacul de la schimbul valutar, fara autor
Dupa zece zile de la atacul de la casa de schimb valutar, din zona Narcisa, municipiul Bacau, unde un tanar a intrat si a tras doua focuri catre operator, autorul nu a fost prins. Actiunea sa a fost inregistrata pas cu pas de camerele de supraveghere. "Pana la aceasta data nu s-a reusit prinderea suspectului", a spus Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Individul nu a solicitat bani, ci s-a facut nevazut imediat dupa ce a apasat pe tragaci. Din fericire, a fost vorba de un pistol cu bile de cauciuc si in urma evenimentului nimeni nu a fost ranit.
Geta Panaite
Primaria Bacau, parte in aproape 500 de procese
Trasa la raspundere pentru actele sale
Primaria Bacau va intra, cel mai probabil, in anul 2012, cu peste 400 de procese pe rol in instantele bacauane si nu numai. Pentru ca a promovat proiecte de hotarare la limita legalitatii, nu a platit drepturile salariale cuvenite ale cadrelor didactice sau nu a administrat corespunzator drumurile publice, juristii si avocatii sunt acum purtati prin instante.
Potrivit ultimei informari prezentate in fata Consiliului Local, administratia bacauana este parte in nu mai putin de 438 de procese. Cele mai vechi dateaza din 2006 si 2007, dar s-au inmultit in 2009 si 2010.
Bani pentru profesorii bacauani
Cele mai multe procese deschise impotriva Primariei Bacau apartin Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Bacau sau cadrelor didactice din municipiu. Mare parte din ele dateaza din 2010 cand, spun sindicalistii, profesorilor li s-au taiat 25 de procente din leafa pe concediu, desi legea taierilor nu intrase inca in vigoare. “In acest moment, avem 58 de dosare pe rol pentru recuperarea platii aferente concediului de odihna din 2010 si alte 22 de dosare care vizeaza Legea 221/2008 privind drepturile salariale restante”, a spus Manole Chiriac, liderul SLI Bacau. Acesta a explicat ca in 2010, cadrele didactice din municipiu au fost private de plata integrala a concediilor. Practic, potrivit Codului Muncii, salariatii din invatamant trebuiau sa intre in posesia banilor, integral, pe 25 iunie, cu 5 zile inainte de intrarea in concediu, „ori, taierile salariale au intrat in vigoare de la 3 iulie, asadar nu se aplicau si pentru indemnizatiile de concediu”, mai spune Chiriac. In Bacau, insa, taierile de 25 la suta s-au aplicat si la acest capitol. Municipalitatea a motivat la acel moment ca Directia Finantelor Publice a cerut diminuarea acestor plati. „Daca nu respectam legea, riscam sanctiuni”, spunea, in iulie 2010, edilul Bacaului, Romeo Stavarache. Profesorii incearca, prin instanta, si sa ii determine pe alesi sa respecte promisiunea de crestere a salariilor cu 50 la suta, potrivit Legii 221/2008. Actiunile se indreapta tot spre primar, ordonatorul principal de credite. 40 de cadre didactice au iesit victorioase din astfel de procese, dar „nimeni nu a intrat efectiv in posesia banilor. Cu patru ordonante de urgenta care prevad reesalonarea platilor, este greu de spus cand se vor recupera aceste drepturi”, a mai spus liderul SLI Bacau.
Procese pentru anularea unor acte administrative
Consiliul Local a promovat in ultimii doi ani proiecte de hotarare controversate: schimburi de terenuri, instrainari de terenuri, majorari inexplicabile la pretul gunoiului, Prefectura Bacau a atacat in contencios-administrativ o parte din aceste decizii care contravin intereselor bacauanilor. In luna iunie, Prefectura Bacau a decis sa conteste in instanta legalitatea HCL nr. 161 din 12 mai, prin care CL Bacau a scumpit cu 400 la suta pretul de depozitare a tonei de gunoi. Masura afecta aproape o treime din populatia judetului, primarii comunelor arondate proiectului declarand, la acel moment, ca nu au fost intrebati cu privire la oportunitatea majorarii de pret. Tot Prefectura a contestat, in primavara, HCL nr.2/2011 prin care CL a aprobat un schimb de terenuri intre Primarie si societatea Fiald Imobiliare. Primaria a oferit societatii un teren de 620 de metri patrati pentru care nu detinea acte de proprietate si care ar fi insemnat blocarea iesirilor din Autogara. La inceputul acestui an, Institutia Prefectului a obtinut si anularea HCL 272 si 273/16 august 2010, prin care consilierii locali isi dadeau acordul ca Asociatia „Sport Club” sa intre in actionariarul FCM Bacau SA si sa primeasca in administrare, pe 5 ani, Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti. „Am contestat toate deciziile pentru ca s-a incalcat vadit legea. Am solicitat de fiecare data documente suplimentare, alte puncte de vedere, dar pentru ca nu s-au corectat hotararile, le-am atacat. Chiar daca primarii incearca sa duca demersul meu in sfera electorala, legea este lege si trebuie respectata”, a precizat prefectul Constantin Scripat.
Andreea Gavrila
Despagubiri pentru starea proasta a drumurilor
Primaria plateste si pentru ca nu isi administreaza corespunzator drumurile publice. Pentru ca sunt pline de gropi sau au fost prost executate, municipalitatea a fost chemata in instanta sa returneze banii cheltuiti de firmele de asigurare pentru reparatiile autovehiculelor. 25 astfel de actiuni in instanta au fost deschise numai de BCR Asigurari. „Este vorba de recuperarea contravalorii despagubirilor achitate de catre asigurator ca urmare a conditiilor de drum. Am avut numeroase dosare in 2009 si 2010 si am decis sa recuperam aceste sume de la administratorul drumului”, a explicat Vasilica Spataru, consilier juridic la BCR Asigurari Bacau. Cele mai multe procese sunt inca pe rol, dar au fost si cateva incheiate cu executare. „In general, sumele pe care incercam sa le recuperam variaza intre 1.000 si 6.000 de lei, in functie de cat de mare a fost dauna. Avem insa si situatii care pot merge pana la o dauna de 15.000 de lei”, a mai spus juristul firmei de asigurari. Daca judecatorii dau castig de cauza asiguratorului, Primaria este buna de plata, evident, tot din banii nostri.
Tertipurile Primariei, incriminate de platitorii de taxe: Bacauanii sunt scarbiti de mismasurile cu conventiile CET
Editia de marti a emisiunii Desteptarea de seara, difuzata de postul TV Bacau, a prilejuit un val de critici aduse de bacauani conducerii CET si municipalitatii bacauane. Telespectatorii care au intervenit in direct s-au plans de mismasurile cu conventiile individuale. Acestia au dezvaluit ca reprezentantii CET conditioneaza acordarea subventiilor la incalzire, stabilite prin hotarare de Guvern, de semnarea mult blamatelor conventii. Tot marti, in cadrul unei conferinte de presa, prefectul Constantin Scripat a acuzat conducerea Primariei ca-i santajeaza pe clientii CET prin conditionarea acordarii subventiei la caldura.
Bacauanii s-au saturat de ordinariile marca CET Bacau. Dupa ce prefectul a semnalat ca lucratorii Primariei, precum si cei ai CET, fac mismasuri cu conventiile individuale, in editia de marti a emisiunii Desteptarea de Seara bacauanii au pus degetul in rana. In mai multe interventii telefonice in direct, acestia au incriminat practicile murdare ale societatii de termoficare, dar si ale lucratorilor municipalitatii. In aceeasi zi, in cadrul unei conferinte de presa, prefectul Scripat atragea atentia ca reprezentantii CET si ai Primariei conditioneaza acordarea subventiilor la caldura, oferite de Guvern, de semnarea conventiilor individuale cu societatea de termoficare. Acuzele prefectului au fost respinse de oficialii municipalitatii bacauane, insa au fost confirmate chiar de bacauanii care au fost supusi santajului cu conventiile amintite. "Eu anul trecut n-am facut conventii cu CET-ul, n-am vrut. Anul asta, nu mi-o primit niciun fel de hartiuta pana cand nu a trebuit sa inchei conventia cu CET. Am facut-o, cred ca regret. Nu stiu daca mai pot sa fac ceva ca sa retrag. M-au conditionat n-au vrut sa-mi dea hartiutele sa le completez cu venitul pe familie, pana cand n-am semnat conventia cu CET. Au spus ca nu primesc nici 5 bani de la Guvern daca nu semnez conventia. Nu sunt singura", a declarat – sub protectia anonimatului – un angajat al Primariei. In cadrul aceleiasi emisiuni, un pensionar de pe strada Stefan cel Mare (bloc nr. 27) a atras atentia ca in conventii nu sunt prevazute si obligatiile pe care CET Bacau le are in calitate de furnizor al agentului termic.
“Vreau si eu o lamurire. Intrucat eu am facut anul trecut conventie cu CET-ul, CET-ul mie mi-o pus niste conditii ca daca eu sunt restant, daca nu platesc, nu ma conformez in conventie pot sa ajung si penal. Ei, acuma ne intoarcem invers. CET-ul ce-mi da mie acuma, ca eu stau in frig, sotia adusa din spital de la Iasi si-o tiu in 7 paturi, ma chinui in frig? Ce sa-i fac eu la conventia asta? Acuma noi ne chinuim, suntem la 76 de ani, oare noi la batranetea asta trebuie sa ne chinuim chiar asa?", a declarat domnul Patrasc (76 de ani).
Magaria cu conventiile, dezvaluita de Scripat
Prefectura a reactionat dur la santajul efectuat asupra bacauanilor de lucratorii CET si ai Primariei. Intr-o conferinta de presa sustinuta marti, prefectul Constantin Scripat a apreciat drept ilegala practica edililor bacauani. El a atras atentia ca ajutoarele Guvernului nu pot fi oferite discretionar sau conditionat.
“Acest ajutor pentru incalzirea locuintei vine de la Guvernul Romaniei si se adreseaza pentru toata populatia tarii. Spre mine au venit mai multe sesizari, fapt ce m-a determinat sa verific situatia de la SPAS, dar si de la unul din cele 7 centre, sa vad daca sesizarile se confirma. Am constatat ca sesizarile sunt fondate. Aceasta cerere de ajutor de caldura de la Guvern este conditionata de semnarea unei conventii intre locuitorul bacauan racordat la CET si CET”, a spus Scripat. Afirmatiile prefectului au fost contrazise de viceprimarul Roxana Mironescu. Aceasta a negat ca ar exista practici de conditionarea a acordarii subventiilor la caldura. Mironescu a precizat ca facturarea caldurii furnizate de CET si semnarea conventiilor individuale au fost introduse printr-o hotarare a Consiliului Local.
“Suntem insa in fata unei hotarari de consiliu local din septembrie 2011, hotarare care a urmat toti pasii legali. Aceasta hotarare a trecut in sedinta consiliului local cu majoritate de voturi si in aceasta hotarare se spune foarte clar ca abonatii de la CET SA trebuie sa-si faca conventie individuala de plata”, a declarat viceprimarul.
Conventiile te fac sclavul CET
Modelul de conventie aprobat de Consiliul Local Bacau pe 30 septembrie il transforma pe semnatar intr-un adevarat sclav pe plantatia CET Bacau. Astfel, conventia contine o suita de obligatii pe care trebuie sa le respecte clientii sistemului public de termoficare. Documentul nu precizeaza, insa, cum poate fi tras la raspundere furnizorul de agent termic pentru proasta calitate a serviciilor livrate. Si asta pentru ca aceste prevederi se regasesc, potrivit afirmatiilor viceprimarului Mironescu, in contractul cadru de furnizare incheiat de CET si asociatiile de locatari. Practic, bacauanii bransati la CET care aleg sa semneze conventiile individuale habar nu au care le sunt drepturile si cum pot actiona impotriva furnizorului, atunci cand sunt nemultumiti de serviciile oferite.
Mai mult, la capitolul durata conventiei, edilii au inserat o prevedere care frizeaza abuzul in serviciu. Astfel, in cazul cumpararii unui apartament bransat la sistemul public de termoficare, noul proprietar “preia drepturile si obligatiile stipulate in prezenta conventie”.
70 la suta din bacauani au centrale. Ce facem cu ei?
Daca pentru clientii sistemului public de termoficare edilii au un sac de pomeni, pentru bacauanii care folosesc surse independente de incalzire sefii Primariei n-au nici macar promisiuni. In municipiul Bacau, aproape 70 la suta din populatie a renuntat la serviciile CET, in timp ce sistemul public de termoficare mai inglobeaza doar 19.000 de apartamente (din 55.000), adica 30 la suta din populatia Bacaului. Daca pentru clientii CET municipalitatea acorda ajutoare la incalzire, separate de subventiile oferite de Guvern, bacauanii cu centrale de apartament nu vor primi niciun ajutor din partea edililor.
Un proprietar de apartament incalzit cu centrala a postat un comentariu pe situl internet al cotidianului Desteptarea (www.desteptarea.ro) in care a acuzat autoritatile ca nu fac nimic pentru locuitorii care au renuntat la serviciile CET. “Este o mare nedreptate fata de cei care au centrale de apartament, care au facut sacrificii financiare sa le monteze pentru un minim de confort in case. Si noi contribuim la buget. Ar trebui sa ne fie si noua (subventionat) consumul de gaz metan pentru incalzire. Asa ar fi corect”, a comentat, pe situl Desteptarii, “cetateanul bacauan”.
Lucian Bogdanel
Giurgiuoana – Istorie si sarbatoare!
Duminica, 6 noiembrie, locuitorii satului Giurgiuoana, comuna Podul Turcului, dar si rudele, invitatii si o serie de personalitati marcante ale culturii noastre se vor bucura de o dubla sarbatoare. Un numeros sobor de preoti va oficia pe langa slujba de duminica si o slujba cu un caracter special ocazionata de o alta adevarata sarbatoare: Biserica din sat va sarbatori 150 de ani de existenta!
Cu aceasta frumoasa ocazie, cei prezenti (organizatorii apoximeaza un numar de 400, daca va fi vreme buna si 200 daca va fi vreme mai putin buna) vor participa la un program ce cuprinde: Dezvelirea placii memoriale din marmora, lansarea monografiei satului, intitulata „Giurgioana – Bacau, Sat – Biserica – Oameni”, volum scris de prof.dr. Dumitru V. Marin, organizatorul principal al evenimentului, un spectacol artistic memorabil, un moment poetic adecvat sarbatorii si cuvenitele momente pentru suflet, cu amintiri, imbratisari si lacrimi inerente. Orele de petrecere cu amintiri (si nu numai!), cu muzica si multe, multe vorbe se vor desfasura in locatia gospodarului Gica Diaconu. La Giurgiuoana de Bacau se vor intalni „consateni” dupa 50 de ani si mai mult, unii se vor recunoste cu sufletul si cu lacrimi sincere. Pentru multi dintre fiii satului cartea ce va fi lansata va aduce elemente inedite despre locurile si satul in care au copilarit, despre istoria mai indepartata si cea prezenta si despre o seama de personalitati locale, oameni care au scris aceasta istorie si au marcat timpul si spatiul satului Giurgiuoana. Pentru multi din cei prezenti va fi, vai! ultima intalnire cu duhul locului. Dincolo de eveniment si de momentele sale importante, cei prezenti se vor indumnezei de adevarul cuprins in cunoscuta si celebra spusa blagiana: Vesnicia s-a nascut la sat!
Val Andreescu
Bugetul comunei Plopana, dat peste cap de o prostituata
Bugetul local al comunei Plopana este "afectat" in proportie de 20 la suta, pe partea de incasari, de o prostituata. Chiar daca isi face "veacul" pe soseaua de centura de la Magura, tanara, Daniela C., a acumulat o amenda la primaria de domiciliu de peste 200 de milioane de lei, in numai trei ani de "activitate". Fata are 30 de ani si este pe primul loc in topul datornicilor la bugetul local. "Avem in total amenzi de 5 miliarde de lei, explica Gheorghe Dorneanu (foto), secretarul comunei. Ea figureaza cu cea mai mare datorie. Daca ceilalti, care au sanctiuni de 4-5 milioane, maximum, pentru incalcarea regulilor de circulatie, pentru furt sau pentru tulburarea linistii publice, mai platesc sau fac munca in folosul comunitatii, cu aceasta fata nu mai gasim solutii ce sa facem. Asa ca an de an, bugetul nostru e mereu afectat de amenzile pe care ea le tot acumuleaza si care vin la noi, la primarie, pentru a fi incasate". Tanara a fost casatorita in alta localitate, in urma cu doi ani. Dosarul ei cu amenzi a fost trimis acolo, asa cum prevede legea, "insa cand sotul a aflat de ce este ea datoare, a lasat-o imediat. Nu-i stia istoria. A revenit in comuna si tot acumuleaza amenzi. Nu are copii, dar are parintii aici, la noi. O mai putem prinde cand vine sa-si schimbe buletinul", mai spune secretarul. Incasarile la bugetul local al Primariei Plopana sunt in jur de un miliard/an. In afara de aceste amenzi. Pentru a recupera banii, autoritatile locale au trecut la executare silita. "Pe luna facem in jur de 40-50 de somatii. Unele chiar au dat roade. Daca nu reusim asa, mergem pe popriri la venituri si daca nu sunt podibilitati de plata din partea debitorilor, ajungem in instanta", a mai spus Dorneanu. In cazul fetei care practica "cea mai veche meserie din lume", dosarul a fost deja inaintat magistratilor, insa recuperarea banilor este aproape imposibila deoarece fata nu au nici locuinta si nici alte bunuri ce pot fi executate silit. In aceste conditii, procentul de colectare a taxelor locale in bugetul comunei Plopana este compromis. Si asta pentru ca, toate aceste amenzi, inclusiv cele date protituatei cu "buletin de Plopana", sunt trecute in bilant la capitolul "venituri", dar care nu se incaseaza niciodata suta la suta. "In functie de procentul de colectare a taxelor locale se primesc si banii de la Finante. Or, daca noi avem acest procent mic si banii pe care ii primim sunt putini", a mai explicat secretarul. Solutia? E greu de gasit. Si oricum, nu sta in puterea edililor comunei.
Roxana Neagu
Elastic PHONE: Nokia vrea sa REVOLUTIONEZE piata cu telefonul flexibil – VIDEO
Telefoanele Windows Phone Mango anun?ate de finlandezi la Nokia World sunt banale pe lâng? prototipul de telefon flexibil dezv?luit în cadrul aceluia?i grandios eveniment! Denumit generic "Nokia kinetic device", ineditul dispozitiv este gândit spre a fi utilizat ?i prin flexarea lui ?i a ecranului curbat, nu doar prin touch-control. Acest mod de utilizare este gândit în special pentru parcurgerea playlist-urilor ?i galeriilor foto, în condi?iile în care controlul tactil este îngreunat de condi?iile meteo nefavorabile spre exemplu.
Dac? Apple a uimit cu iPhone în 2007, Nokia ar putea revolu?iona pia?a de dispozitive mobile transformând acest prototip în produs de serie. Nu este exclus îns? ca telefonul flexibil s? fie prezentat doar pentru a stârni discu?ii printre entuzia?tii care a?teapt? ca Nokia s?-?i revin? într-un mod impresionant.
Noile telefoanele cu Windows din seria Lumia (Nokia 800 ?i Nokia 710), de?i atractive prin design ?i cu dot?ri excelente, au o misiune aproape imposibil? de a se impune pe o pia?? dominat? de iOS ?i Android. Poate c? un astfel de dispozitiv e solu?ia. Pân? una alta, oficialii Nokia au dat de în?eles c? va mai trece mult timp pân? când vor lansa un telefon flexibil.
Sursa: go4it.ro
Pensia anticipata, un vis tot mai indepartat
Anul acesta numarul pensiilor anticipate si al celor anticipate partiale nu a crescut semnificativ. Si aceasta deoarece tot mai putine persoane indeplinesc conditiile pentru a solicita o astfel de pensie. La inceputul lunii octombrie doar 153 persoane aveau pensie anticipata, cu numai 14 mai mult decat au fost in decembrie 2010. Cat despre pensiile anticipate partiale, acestea numara acum 2.791 fata de 2.771, in decembrie anul trecut. Pentru a iesi la pensie anticipata, o persoana trebuie sa fi realizat un stagiu de cotizare de cel putin 8 ani peste cel complet, prevazut de lege. Pensia anticipata partiala se acorda daca solicitantul are stagiul complet de cotizare sau pana in 8 ani peste acesta. Dar pentru fiecare luna de anticipare el va fi penalizat prin diminuarea cuantumului pensiei cu 0,75 la suta. Daca sunt indeplinite conditiile de mai sus, o persoana poate cere iesirea la pensie cu maximum 5 ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare. Astfel, cei care vor cere pensionarea mai devreme cu cinci ani si au dreptul la pensie anticipata partiala vor pierde aproximativ 40 la suta. In prezent, in judetul Bacau pensia medie anticipata este de 951 lei iar cea partiala, de 647 lei. (E. Tintaru)
Judetul Bacau, mai bogat cu 320 de hectare de padure
Directia Silvica avea de impadurit, in 2011, 303 hectare, insa a depasit planul inca din primavara, realizand 306. Cu toate astea, in noiembrie, va sadi puieti pe alte 14 hectare: 9,6 ha pe raza Ocolului Silvic Traian, 1,8 ha in OS Caiuti si 2,6 ha in OS Bacau. Vor fi, in total, 320 de hectare cu paduri noi. Speciile alese pentru Ocolul Traian sunt plopul euroamerican si stejarul pedunculat. Impadurirea presupune, intai, o reconstructie a terenului deoarece acolo a existat o rachitarie. In Ocoalele Bacau si Caiuti vor fi plantati goruni si fagi. In acelasi timp, va fi creat materialul saditor pentru anul viitor, fiind semanate cu paltin, cires, brad, molid, frasin si fag loturi intre 5 si 67 ari. "Toamna asta, la inventariere, s-a constatat ca Directia Silvica are 5,8 milioane de puieti, cultivati pe 10 ha, din care 2,2 milioane sunt apti de plantat, arata Gheorghe Manaila, directorul DS Bacau. Avem puieti pentru 440 de hectare, prin urmare putem da si altora." DS Bacau nu are la vanzare decat molid, brad si larice, la 565 lei/1000 de bucati, pin, la 484, gorun, la 444 lei, si salcam, la 242 lei/1000 bucati. Arbusti ornamentali se gasesc doar la Parcul Dendrologic, care apartine ICAS. (Silvia P.)
Computerul tomograf asteapta un aviz „nuclear”
Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau are un computer tomograf nou, insa acesta nu functioneaza. „Aparatul a fost instalat, dar asteptam sa primim avizul de la Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvant al SJU. Nu cred ca va fi o problema obtinerea avizului, deoarece aparatul este nou si performant.” Pana atunci, pacientii vor fi trimisi pentru aceasta investigatie la unul din cei 4 furnizori de servicii medicale privati cu care SJU a incheiat contract. Computerul tomograf de la SJU are 16 slice-uri, ceea ce inseamna ca genereaza 16 imagini pe secunda, in timp ce aparatul vechi avea un singur slice. Costul investitiei este de 1,3 milioane de lei. Cea mai mare parte, 500.000 de lei, a fost suportata de Consiliul Judetean Bacau. Ministerul Sanatatii a contribuit cu 485.000 de lei. Restul banilor vor fi achitati de spital in rate. (D.M.)
A treia mobilitate: 10 profesori bacauani in Spania
Experiente inedite pe linia educatiei incluzive, participarea la diferite grupuri de lucru, sustinerea de lectii deschise in limba engleza, chiar si o masa rotunda in studioul radio al scolii. De toate acestea au avut parte 10 cadre didactice de la Colegiul National "Gheorghe Vranceanu" din Bacau, care au participat la o mobilitate in Spania, in orasul Cordoba, in baza proiectului Leonardo da Vinci, “Metode de predare in limba engleza”, accesat de intitutia de invatamant bacauana anul trecut si care are o finantare europeana de 25.000 de euro. Celelalte tari participante in amplul proiect sunt Slovacia, Norvegia si Germania. Echipa bacauana a fost formata din profesorii Gabriel Andrei – director, Doina Marinov – director adjunct, Claudia Merticaru, Marian Popa, Anca Martinescu, Cristian Merticaru, Anca Rafiroiu, Doina Leonte, Maria Ghelba si Doru Leonte. Tema intalnirii a fost educatia incluziva, in care fiecare echipa a prezentat aspecte specifice despre "adapted education" din sistemul propriu de invatamant. Aceasta este a treia mobilitate din proiectul european, coordonat la nivelul colegiului bacauan de profesorul de Limba engleza Diana Popa. In cadrul aceleeasi intalniri s-au fixat si reperele pentru urmatoarele mobilitati, respectiv Bacau – in luna februarie 2012 si Germania – ultima intalnire, in luna aprilie 2012. Proiectul de parteneriat multilateral isi propune sa ofere profesorilor colegiului bacauan oportunitatile, metodele si sprijinul de care au nevoie pentru a urma o cariera de succes. Colegiul National “Gh. Vranceanu” mai are in derulare un alt proiect cu finantare europeana, Comenius, intitulat “Idei de afaceri pentru viitor”, de 24.000 de euro, in care sunt implicati atat elevi, cat si cadre didactice. (R. Neagu)
Schimb de experienta inedit la Colegiul Economic „Ion Ghica”
Parteneriat international intre elevi si profesori
Oaspeti de seama, veniti tocmai Elvetia, la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacau. Printr-un parteneriat international, noua elevi elvetieni, insotiti de trei profesori, sunt in aceasta perioada intr-o vizita inedita in orasul nostru. Acestia vor participa, sub coordonarea cadrelor didactice din Colegiul Economic, la diferite stagii de pregatire practica in intitutii bancare si de asigurari din Bacau. Proiectul va continua si anul viitor, cand elevi bacauani vor beneficia de servicii similare in Elvetia, tot in domeniul financiar-bancar.
Colegiul Economic "Ion Ghica" Bacau gazduieste in aceste zile o delegatie formata din noua elevi si trei profesori veniti tocmai din Elvetia, in baza unui parteneriat international intitulat "Mobilitatea profesionala pe piata europeana a muncii". "Este un proiect derulat cu o scoala elvetiana. Se urmareste astfel incurajarea cooperarii europene si a schimbului de informatii in domeniul financiar-bancar, in vederea dezvoltarii competentelor profesionale ale elevilor pe piata europeana a muncii. Copiii din Elvetia vor face stagii de pregatire practica in doua banci din Bacau si intr-o institutie de asigurari", a explicat coordonatorul proiectului, prof. Mioara Pruteanu, director adjunct la Colegiul Economic "I. Ghica" Bacau. Proiectul nu este finantat din fonduri europene, ci in baza unor sponsorizari, iar elevii straini sunt cazati la cei din Bacau.
Activitati de practica in Bacau si Geneva
Parteneriatul este structurat pe doua parti – un stagiu de practica in Romania si un altul in Elvetia, in luna martie a anului viitor, cand elevii din Bacau vor beneficia de activitati de practica in institutii bancare din Geneva. "Dimensiunea europeana pe educatie e o constanta a scolii noastre. In ultimii ani ne canalizam aceste proiecte pe pregatirea profesionala a elevilor nostri, prin astfel de stagii de practica, pentru ca exista aceasta sansa de a gasi un loc de munca in Europa. Toate aceste experiente pe care le acumuleaza cu siguranta le vor fi de folos in momentul in care isi vor dori sa lucreze in strainatate. Aceste proiecte se finalizeaza cu un certificat de competente, util in tot ce va fi in viitorul lor. Este pentru prima data cand un grup de elvetieni viziteaza Bacaul prin astfel de parteneriate, motiv in plus de mandrie pentru noi", ne-a declarat si profesorul de Limba franceza al colegiului, Dana Enache.
Selectie drastica
Obiectivul principal al parteneriatului este dezvoltarea competentelor elevilor in domeniul financiar-bancar. Tematica stagiului de pregatire tine de comunicarea profesionala la locul de munca, dezvoltarea profesionala a carierei, instrumentele de plata si initierea unei afaceri. Cei noua elevi bacauani, din clasele a X-a, a XI-a si a XII-a, participanti in proiect, au fost selectati in urma unor riguroase criterii. "Selectia a presupus mai multe etape, respectiv depunerea de CV-uri, interviul, un test la limbile engleza si franceza, pentru ca urmarim si competentele lingvistice, si un test de specialitate in domeniul financiar-bancar. La acestea s-a adaugat si disponibilitatea familiilor elevilor nostri de a gazdui elevii din Elvetia si, bineninteles, de a putea sustine si plecarea lor in Geneva", a mai precizat prof. Mioara Pruteanu.
Roxana Neagu
Vizita oaspetilor elvetieni se va finaliza pe 9 noiembrie. Acesta este al doilea parteneriat international derulat de Colegiul Economic "Ion Ghica", in care elevii au beneficiat de stagii practice in tari europene. In urma cu doi ani, un astfel de proiect a fost derulat cu un liceu de profil din Franta, pe domeniul alimentatiei publice.
"Sunt aici in Bacau, alaturi de Muriel Sakka si Christophe Salamun, ambii profesorii de Georgrafie si Istorie in liceul nostru. Proiectul a fost initiat in urma cu un an de zile in perspectiva unui schimb de experienta cu elevii si cadrele didactice. Suntem bucurosi sa fim acum aici, in Bacau. Va asteptam si in Geneva, anul viitor, in 2012" – Rodica Boaron – director "Ecole de Commerce Aimee-Stitelmann" Geneva – Elvetia
