luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 4876

Accidentat in parcare de un sofer neatent

    Petre A., de 61 de ani, din judetul Hunedoara, conducea o masina in parcarea unei societati comerciale din Moinesti, nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de mers inapoi si l-a acrosat pe Gheorghe D., de 78 de ani, care a cazut pe carosabil. In urma evenimentului, victima a ajuns la spital, pentru ingrijiri medicale. Politistii efectueaza acum cercetari fata de Petre A. pentru vatamare corporala din culpa. (R. Neagu)

    Si-a lovit tatal cu o sticla in cap

      Un tanar de 17 ani din comuna Filipeni a fost retinut de politisti. Este vorba despre Ciprian P. care si-a lovit tatal (Vasile P., de 48 de ani) cu o sticla in cap, iar medicii legisti au stabilit ca leziunile produse au fost de natura a-i pune in primejdie viata. Intre cei doi barbati au avut loc un conflict spontan in seara de 17 august, pe fondul consumului de alcool. Victima a ajuns in stare grava la spital, fiind gasit inconstient dupa 24 de ore de la altercatie. Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a dispus retinerea pe o perioada de 24 de ore a tanarului de 17 ani, care va fi prezentat Tribunalului Bacau cu propunere de arestare preventiva sub aspectul savarsirii infractiunii de tentativa la omor calificat. (R. Neagu)

      Accidentata din cauza cainilor vagabonzi

        Incontestabil, cainii vagabonzi care au pus stapanire inclusiv pe centrul municipiului Bacau reprezinta un tablou dezagreabil, ce dovedeste lipsa de civilizatie. Dar, din pacate, pentru unii bacauani fenomenul nu se rezuma doar la atat. Ei au suportat ori suporta consecinte destul de grave ale acestei situatii, dar si ale faptului ca se circula cu bicicleta pe trotuar, pe unde nu sunt piste special amenajate. Saptamana trecuta, G.B., o femeie trecuta de 40 de ani, cu proteza la ambele solduri, iesea din curtea Spitalului Judetean de Urgenta. Se intorcea acasa dupa o zi de munca. Dar nici nu a pasit bine pe trotuarul din fata policlinicii, ca s-a trezit trantita la pamant. "Treceam prin dreptul fast-food-ului din fata policlinicii si langa mine au ajuns trei biciclisti, ne relateaza femeia. Aveau vreo 15 ani. In acelasi timp s-a apropiat si o haita de caini care a sarit la ei. Unul dintre copii s-a speriat si a cazut cu bicicleta peste mine." In urma impactului, femeia a fost accidentata grav. Pentru ca are proteza la ambele solduri, a trebuit sa-si sprijine toata greutatea corpului doar in mana dreapta. Drept consecinta, s-a ales cu o fractura la mana si va trebui sa stea cu ea in ghips cel putin 21 de zile. "Mi s-au sfaramat oasele, nici nu pot iesi din casa. Mana dreapta era tot sprijinul meu", ne-a declarat, cu lacrimi in ochi, G.B. Desi accidentata grav, totusi, femeia nu invinovateste pe nimeni. Ar vrea, insa, ca edilii orasului sa gaseasca o solutie civilizata pentru ca strazile sa nu mai fie impanzite de caini, iar biciclistii sa aiba si ei pe unde circula, fara a-si pune in pericol viata lor si pe a altora. (E. Tintaru)

        Divortati, se recasatoresc dupa 30 de ani


        Love story de pomina

        În 1940, pe cand avea doar 6 ani, haituit din Caliacra-Cadrilater, Ilie V. Feraru a ajuns, ca refugiat, la Sanicolau Mare, langa Jimbolia. Soarta l-a dus apoi în Timisoara, la scoala, acolo unde, privind peste Bega, a zarit-o pe Leopoldina Wilhelmina Macha, nemtoaica, „porumbita mea”, cum îi zice dansul. A fost dragoste la prima vedere. Dupa un dans la un banchet, cei doi stiau ca se vor casatori… „Eram nebun dupa ea”, zice el. În 1956 s-au casatorit civil, în 1981 au divortat… Dar inimile celor doi au ramas cu pulsatiile primei întalniri de pe malul raului Bega. Acum i-am reîntalnit fericiti, împreuna, pregatindu-se de recasatorie…

        Ambii sunt de o franchete iesita din comun. Soarta i-a dus, împreuna, din Timisoara, la Podoleni-Neamt, unde au lucrat la Rezervele de Stat, o unitate speciala. Sotul a fost tehnician chimist. Dumnezeu i-a binecuvantat cu patru copiii minunati – trei baieti si o fata – care locuiesc prin Pitesti, Podoleni, Timisoara si Bicazul Ardelean. Unii dintre ei înca nu stiu ca, de aproape o luna, cei doi s-au reîntalnit si au pus la cale recasatoria… „Dupa ce am fost pensionat, în 1991, am stat, pana în 1997, la Caminul de batrani din Piatra Neamt. Aici, sahul si credinta m-au salvat. Joc, pe laptop, si singur sah…”, zice el.

        „O haituisera rusii, nu puteam s-o mai prigonesc si eu”

        Continua marturisirea: „Am avut, dupa divort, vreo patru femei. Mi-am cam facut de cap. Spre deosebire de mine, Wilhma mea a trait foarte cumpatat si nu s-a recasatorit. Am avut o concubina chiar si aici, la Buhusi, dar m-a suparat o fiica de-a ei. Concubina, în loc sa-mi ia apararea… Asa ca am parasit-o si sufletul m-a dus catre sotia mea…” Wilhelmina Macha zice, „întepandu-l”: „Trebuia sa-mi fac si eu de cap, nu?” El tace. Cei patru copii? „A, dar n-am fost un ticalos. Am divortat dupa ce toti copiii au terminat scoala si le-am dat painea si cutitul în mana. Nu mi-am lasat copiii în strada”. Divortul? „Soacra… Era nemtoaica. Nu ma suferea. A stat cinci ani în lagar la rusi si asta a lasat urme. Voi, romanii, zicea ea, ati fost niste ticalosi. V-ati înteles cu noi, nemtii, apoi ne-ati întors fundul si v-ati dat cu rusii… Dar eu, ca ginere, ce treaba aveam cu asta?…” Doamna intervine: „Era mama mea. O haituisera rusii, nu puteam s-o mai prigonesc si eu înca o data. Am ramas cu mama, cu fata, cu baietii. Mare hot, omul acesta. M-a plimbat cu slujba si familia prin Timisoara, Onesti, Braila, Podoleni, a plecat si acum s-a întors…”

        „Am cazut în genunchi si am rugat-o sa accepte recasatoria”

        El: „Nu e nicio luna de cand am cazut în genunchi în fata ei. Am suferit treizeci de ani. Am fost un prost. Toate femeile îmi vanau starea mea materiala. Inima mea batea însa tot pentru sotia mea. Am cazut în genunchi si am rugat-o sa accepte recasatoria. Poate ca prin intermediul ziarului dumneavoastra vor auzi toti copiii nostri despre aceasta hotarare.” O priveste, o admira: „Unica Wilhma, Paloma Blanca a mea!” Doamna Wilhelmina, cocheta, are piese ale vestimentatiei care trimit la eleganta si sobrietatea germana. Ilie, sprinten, costumat la patru ace, nu-si tradeaza cei 77 de ani. Are automobil, motocicleta, conduce fara inhibitii. Este prieten cu universul internetului. A primit, în sfarsit, de la bulgari, o despagubire de 900.000 de milioane de lei vechi: „Bulgarii au virat în contul statului roman vreo doua miliarde, de mai mult timp, dar doar atat am primit. Si-a oprit si statul… ceva pentru prigonirea mea”. Si-a cumparat la Buhusi o casa, pe care o renoveaza. Începe o viata noua. „Da, vom reface casatoria, spune doamna. Noi am fost casatoriti numai civil. Eu sunt catolica, el este ortodox. Am învatat la o scoala de calugarite. Mama voia sa urmez aceasta cale, dar soarta a vrut altfel… Acum ne vom cununa în ambele religii”. Adauga (suverana, cu intentia de a preciza cam cum au stat lucrurile): „Atunci, el a intentat divort, dar tot eu am castigat…” Ilie confirma: „Asa este. Acum urmeaza… reabilitarea. Îi astept, cu nerabdare, pe toti copiii nostri. As vrea sa cinstim împreuna un paharel pentru acest nou început. Am bani, am masina, locuinta, nu fumez, nu beau, sunt credincios si mi-am regasit visul tineretii”.
        Ion Fercu

        Apa calda-rece de la CET


          Bacauanii au trecut la blindarea conductelor

          Locatarii care au sperat ca, dupa revizia de pe sistemul de termoficare, vor simti o imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de CET s-au inselat. Pe conducta de apa calda curge in continuare apa rece, instalatiile cedeaza la presiune, iar sezonul rece va veni si cu obisnuitele avarii care il iau (a cata oara?) prin surprindere pe furnizor. Locatarii au ajuns la capatul rabdarii si ameninta cu debransarea. „Proprietarii apartamentelor bransate la CET se plang ca apa calda curge mai mult rece, ne-a declarat Maria Huluba, administratorul Asociatiei de proprietari 116, din zona de nord a orasului. De aceea s-au si debransat si continua sa se debranseze de la CET. Au mai ramas la sistemul centralizat 119 apartamente din 493 cate are asociatia.” Presedintele acestei asociatii, Ciprian Parinceanu, ne-a declarat ca pana acum a primit 12 cereri de debransare, iar procesul continua. ”CET-ul se lauda cu investitii, cu minuni. Modul in care isi achita obligatiile fata deconsumatori este jalnic. Dupa ce au stat fara apa calda pentru acele revizii anuntate de CET, acum locatarii nu pot face niciun dus ca lumea. Trebuie sa astepte minute in sir si sa arunce o groaza de apa rece la canal pana vine apa calda. Evident, pe cea aruncata o platesc la pret de apa calda. Este inacceptabil! Ce fel de revizii s-au facut, nu stim.”

          Nu consumau, dar plateau

          CET Bacau nu iese in pierdere daca bacauanii arunca asa-zisa apa calda la canal. Aceasta se inregistreaza pe aparatele de masura. Si cum 94% din bransamentele de apa calda sunt contorizate, inseamna ca aproape toata lumea plateste apa „calda” neutilizata. Unii locatari au refuzat sa mai fie trasi astfel pe sfoara. „In asociatia noastra, unii proprietari care nu si-au dotat apartamentele cu centrala termica individuala au decis sa mai primeasca doar caldura de la CET, ne-a declarat Elena Ionica, administratorul Asociatiei de proprietari 83. Prin urmare, au blindat conductele de apa calda. Se saturasera de coeficientii de corectie care li se aplicau desi nu consumau apa calda.”

          Nu s-a schimbat nimic

          In aceasta luna, CET a sistat furnizarea apei calde sub pretextul unor revizii si reparatii pe reteaua de transport si distributie. S-a lucrat insa numai pe traseul primar al agentului termic (intre CET si punctele termice). De aceea nu se simte nicio imbunatatire a calitatii serviciului primit de consumatori. In lipsa unor investitii in refacerea sistemului de recirculare a apei calde, bacauanii vor continua sa astepte mult si bine pana vor putea face un dus sau o baie si sa plateasca scump apa rece scursa la canal. Pentru anul 2011, CET Bacau a promis sa realizeze revizii si reparatii in valoare de 6,5 milioane lei (65 miliarde lei vechi).
          Doina Mincu

          „CET-ul si Primaria Bacau se lauda acum cu un al doilea grup de cogenerare. Pentru cine il mai monteaza? Locatarii fac tot ce pot sa scape de sistemul centralizat.”
          Ciprian Parinceanu, presedinte Asociatia de proprietari 116

          „Am adus la cunostinta conducerii de la CET problema apei calde care este de fapt rece. Mi s-a spus ca de vina este lipsa sistemului de recirculare, dar ca rezolvarea problemei tine de primarie, nu de CET.”
          Elena Ionica, administrator Asociatia de proprietari 83

          „Cadavrul” PNL Bacau, sfasiat de PDL si UNPR

            Impartita intre PDL si UNPR, formatiuni politice care au racolat aproape toti primarii liberali din judet, organizatia judeteana PNL Bacau e pregatita sa-si dea obstescul sfarsit. Fara zecile de primari de altadata, influenta liderului PNL Bacau, Romeo Stavarache, e tot mai scazuta la varful partidului. Pe fondul campaniei anti-PSD si anti-USL dusa de acesta in utimele luni, Stavarache e din ce in ce mai izolat politic. Sedintele PNL Bacau, desfasurate dupa reteta „cercului restrans”, numara 4-5 primari, 2-3 consilieri locali mai apropiati si un parlamentar. Ionel Palar.

            PNL Bacau e la ani lumina fata de momentul 2008 cand, in urma alegerilor locale, organizatia a obtinut cel mai bun rezultat de dupa ’90: 26 de primari, 11 consilieri judeteni, respectiv majortatea in Consiliul Local Bacau. Din cei 26 de edili, PNL a mai ramas cu 5: Viorel Miron (Comanesti), Mihaela Badic (Helegiu), Gheorghe Baban (Oncesti), Vasile Ciubotariu (Itesti), respectiv Constantin Ghindea (Letea Veche). Alaturi de cei 5 "troneaza" un al saselea primar, seful PNL Bacau: Romeo Stavarache.
            Ultimele plecari din randurile primarilor PNL, in numar de 4, au avut ca destinatie organizatia judeteana a UNPR, partid la care s-au "transferat" Mihai Dascalescu (Beresti-Bistrita), Mihai Funaru (Luizi Calugara), Dorinel Horghidan (Pirjol), respectiv Ovidiu Ivanciu (Rachitoasa). Alaturi de acestia, UNPR si-a rotunjit activul de primari prin "racolarea" lui Puiu Ciobanu, primar din partea PC in comuna Damienesti.

            „Nu se mai batea nimeni pentru ei”

            Conducerea UNPR a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca toti primarii sositi in partid sunt nemultumiti ca au fost lasati pe drumuri de sefii politici. Adrian Mironescu, presedintele UNPR Bacau, a precizat ca formatiunea politica nu si-a facut un scop din racolarea de primari. "Acesti oameni ne-au contactat sa-i sprijinim pe proiecte, in comune. Avem si primari PSD care ne cauta. Portile noastre sunt deschide. Primarii sunt nemultumiti ca nu se bate nimeni pentru ei si pentru proiectele lor, ca au fost lasati de izbeliste. La PNL erau nemultumiti de persoana domnului Stavarache, la PSD spun ca sunt nemultumiti de neputinta partidului. Noi n-am urmarit neaparat sa-i racolam. Vin ei la noi", a spus Mironescu. El a adaugat ca exista si alti primari care vor in UNPR, insa a refuzat sa-i nominalizeze pe "doritori".
            Silvestru Dogaru, vicepresedintele UNPR Bacau, a declarat ca se afla in negocieri cu alti 5 edili care vor sa se inscrie in partid. Fost consilier judetean din partea PNL, dar mazilit de liberali, Dogaru a declarat ca PNL este victima unei operatiuni de distrugere a partidului din interior. "Unul dintre primarii care au venit la noi mi-a zis ca Stavarache nu i-a mai raspuns la telefon de 7-8 luni. Nu s-a mai batut nimeni pentru primarii ramasi si de aceea au ales sa plece. Eu cred ca in Bacau interesul a fost sa se distruga PNL-ul din interior", a afirmat Dogaru, care a dezvaluit ca 3 organizatii PNL din judet au trecut – cu totul – la UNPR. Surse apropiate UNPR au confirmat ca partidul a mai racolat alti 7 viceprimari, dar si 35 de consilieri locali in perspectiva alegerilor locale din 2012.

            Berca si Banu au luat 15 primari

            Dezintegrarea PNL Bacau a inceput in urma cu aproximativ un an si jumatate cand din partid a "dezertat" gruparea conturata in jurul parlamentarilor Gabriel Berca si Mihai Banu. In primavara lui 2010, cei doi politicieni – alaturi de mai multi primari PNL – treceau la PDL, nemultumiti de manierele dictatoriale ale sefului PNL Bacau, Romeo Stavarache. La inscaunarea in functia de presedinte interimar al PDL Bacau al lui Berca au participat 15 primari PNL. Dupa un an, in primavara lui 2011, senatorul a fost reconfirmat ca presedinte al PDL Bacau, in urma unei conferinte de alegeri care a avut loc la Casa de Cultura. Alaturi de cei aproximativ 800 de delegati, la conferinta de alegeri au mai participat 17 primari (15 de la PNL si 2 de la PC), unii dintre acestia manifestandu-si – pe fata – simpatiile pedeliste.
            "Eu sunt liberal si liberalismul se regaseste si in PDL. De fapt, cine conduce la ora actuala PDL Bacau sunt fostii mei colegi din PNL. Nu am ce sa reprosez PNL-ului, dar conjunctura actuala a facut ca unii dintre noi sa ramanem pe dinafara", declara la data respectiva Constantin Mihaila, primarul comunei Hemeius. Intre cei 17 primari s-au aflat si doi edili racolati de PDL din PC: Cosmin Curelea (Casin), respectiv Gheorghe Balan (Berzunti). A fost pentru prima data cand in anturajul PDL au ajuns primari de alta coloratura politica decat PNL, liberalii fiind rezervorul natural de selectie pentru pedelisti.

            Miron asteapta la cotitura

            Campania anti-PSD si anti-USL derulata in ultimele luni in judetul Bacau de Stavarache l-a adus pe acesta intr-o pozitie din ce in ce mai izolata pe esichierul politic local. Seful PNL Bacau a transmis electoratului, prin diferite scrisori, ca nu se vede alaturi de PSD, sub sigla USL, si ca adevaratul sau partid e alcatuit chiar din locuitorii municipiului. Cum PNL e in alianta cu PSD, e tot mai clar ca Stavarache se afla in cautarea unei solutii de "evadare" din USL.
            Perspectiva abandonarii PNL-ului, ca mijloc de parasire a USL, e analizata de alti "corifei" liberali ramasi in organizatie. Printre acestia se numara si primarul de la Comanesti, Viorel Miron, care – afirma tot mai multe voci din mediul politic bacauan – se pregateste sa-i faca felul lui Stavarache, daca acesta va parasi PNL-ul. Miron are sustinatori in interiorul PNL, printre acestia numarandu-se Mihaela Badic, primarul comunei Helegiu.
            Lucian Bogdanel

            Infractionalitatea scade, dar nu e moarta

              Dupa primul semestru, bilant pozitiv pentru politistii bacauani

              Urmare a activitatii concentrate in special pe zonele cu mare risc infractional, dar si a Planului de management instituit de Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, la nivel judetean, infractionalitatea a scazut cu 2,8 la suta in prima jumatate a acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut. “Iar daca la nivel national, volumul infractiunilor sesizate este in medie de 1.807 infractiuni la 100.000 locuitori, judetul Bacau se afla sub aceasta medie, cu 1.455 de infractiuni la 100.000 de locuitori “, a precizat comisar sef Vasile Oprisan, inspectorul sef al IPJ Bacau. Munca in echipa a lucratorilor Inspectoratului a dus la o diminuare cu 11,16 la suta a ratei criminalitatii, de la 430 de fapte, in 2010, la 382, in 2011. Scaderi importante s-au inregistrat la marea violenta, adica la infractiunile de omor (care au scazut cu 20 la suta de la 10 fapte in prima jumatate a anului trecut, la 8 in acest an), tentativa de omor (care au scazut cu 10 la suta), lovituri cauzatoare de moarte (niciun caz in acest an), vatamarea corporala grava (in scadere cu 25 la suta) si cele de lovire (in scadere cu 6 la suta, de la 1.477 in 2010, la 1383, in 2011). La acest capitol, singura crestere este la infractiunea de pruncucidere, cu un caz, inregistrat in urma cu doua luni, in municipiul Bacau. S-a ajuns insa la concluzia ca savarsirea acestor tipuri de infractiuni este favorizata, in principal, de saracie, somaj, lipsa unui suport financiar, deteriorarea structurilor familiale, absenta perspectivelor profesionale si etalarea bunurilor fara oferirea posibilitatii de a le obtine.

              Criminalitatea economica, un flagel

              Statisticile nu sunt la fel de bune insa in ceea ce priveste criminalitatea economico-financiara. “Asta in ciuda faptului ca activitatea desfasurata de efectivele noastre s-a axat mai ales pe combatarea evaziunii fiscale. Au fost constatate 731 de infractiuni de natura economico-financiara. In legatura cu aceste infractiuni au fost cercetate 555 de persoane“, a mai spus comisarul sef Vasile Oprisan. Astfel, evaziunea fiscala continua sa fie in topul infractiunilor economice cu 464 de fapte (fata de 262 anul trecut). Urmeaza infractiunile la Legea CEC-ului (file de CEC fara acoperire plasate pe piata schimburilor de marfuri), care au inregistrat 130 de fapte (in scadere cu 66 de fapte fata de 2010), infractiunile la Codul Vamal (5 cauze, fata de 2 anul trecut), jocurile de noroc (cu acelasi numar de fapte – 11) si infractiuni la Legea proprietatii intelectuale ( in special pe linia dreptului de autor) cu 25 de fapte, fata de 44 anul trecut. Pe linia criminalitatii economico-financiara s-au solutionat in 2011 nu mai putin de 43 de dosare complexe, s-au constatat 265 de infractiuni in total si s-au aplicat 277 de contraventii.

              Masuri drastice

              Pe fondul încalcarii normelor de disciplina si a deontologiei profesionale, în perioada supusa analizei, la nivelul IPJ Bacau au fost dispuse 25 cercetari prealabile, fata de 44 politisti (2 ofiteri si 42 agenti), din care 5 cu functie de conducere, ca urmare a neglijentei manifestate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, întarzierii repetate si nejustificate a solutionarii lucrarilor si încalcarii prevederilor referitoare la îndatoriri, incompabilitati, conflicte de interese si interdictii. “Nu tolerez niciun fel de comportament care aduce prejudicii imaginii noastre si institutiei pe care o conduc”, a precizat aspru comandantul IPJ Bacau. Numai in acest an au fost aplicate sase sanctiuni disciplinare, respectiv cinci “mustrari scrise” si o “diminuare a drepturilor salariale”.

              Pentru indeplinirea obiectivelor, IPJ Bacau a implementat sase programe prioritare de actiune:
              – campania "Sa exmatriculam violenta" – pentru prevenirea delincventei juvenile si a victimizarii minorilor
              – programul de prevenire a infractiunilor contra patrimoniului (a infractiunilor stradale, a furturilor din societati comerciale si din locuinte)
              – prevenirea infractiunilor comise cu violenta
              – campania "Alege viata" – pentru cresterea gradului de siguranta rutiera
              – asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri
              – pregatirea personalului

              Numai in acest an, pentru asigurarea ordinii si linistii publice, politistii inspectoratului au executat 3.910 controale directe, 1.060 actiuni cu efective largite si 833 de interventii rapide la evenimente. Au fost controlate 2.961 sisteme de paza si au fost aplanate 1.363 stari conflictuale. De asemenea, în cadrul actiunilor curente de patrulare si de prevenire au fost constatate 1.199 de infractiuni, din care 858 în flagrant.
              Roxana Neagu

              „Nu tolerez niciun fel de comportament care aduce prejudicii imaginii noastre si institutiei pe care o conduc.”
              comisar sef Vasile Oprisan, comandantul IPJ Bacau

              Directia Silvica se lupta cu mosierii

                Document nou in procesul cu printul Sturdza

                Directia Silvica Bacau a descoperit un nou document care ii da mari sanse de izbanda in procesul cu Paltin Sturdza pentru cele 34.000 de hectare de padure situate pe Valea Muntelui. Padurea a apartinut lui Dimitrie N. Ghika. Acesta a avut un fiu, Nicolae, si o fiica, Maria, fiul primind drept mostenire din averea tatalui padurile si Palatul Ghika din Comanesti, inconjurat de un parc de sase hectare, iar Maria Ghika, casatorita Mavrocordat, bunuri mobile. Neculai, fiul lui Dimitrie Ghika, a avut patru copii, o fata si trei baieti, dar urmasii lor nu au depus nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Elias Vlad Sturdza, care a trait la Madrid, este nepotul Mariei. Bunica lui nu a fost, insa, proprietara padurilor, astfel incat Elias si fiul sau, Paltin Sturdza, sunt rude de gradul V, respectiv VI cu fostul proprietar al padurii. Conform legii, numai rudele care au cel mult gradul IV pot solicita restituirea bunurilor confiscate de comunisti. E adevarat ca Maria Mavrocordat, nascuta Ghika, a contestat modul in care s-a facut impartirea averii, simtindu-se nedreptatita. Pe asta s-a bazat printul Sturdza cand a solicitat retrocedarea Palatului Ghika din Comanesti si a padurilor din Agas, Asau, Brusturoasa, Darmanesti, Dofteana si Palanca.

                Rejudecarea nu a mai avut loc

                Nicolae Ghika a murit inaintea tatalui sau, iar mosiile au revenit sotiei si celor patru copii ai lor. Maria a deschis doua procese impotriva vaduvei si a fiilor si a castigat unul dintre procese, obtinand sase milioane de lei. Nu era insa suficient. Razboiul in instanta a continuat, iar Curtea de Apel Iasi a dispus anularea actului de partaj dintre Nicolae Ghika si sora acestuia, Maria Mavrocordat. Urmasii lui Nicolae au facut recurs, iar instanta a casat hotararea Curtii de Apel Iasi si a trimis cazul spre rejudecare la Judecatoria Bacau. Rejudecarea nu a mai avut loc niciodata deoarece, in Romania, s-a instalat regimul comunist, care a nationalizat totul. “De la Arhivele Statului, avem dovada ca, in 1949, procesul nu s-a mai rejudecat. Practic, ramane valabil partajul initial”, arata Gh. Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau. Prin urmare, “ultima decizie data de o instanta in aceasta speta este cea care caseaza hotararea Curtii de Apel Iasi” si dispune rejudecarea cauzei. Daca rejudecarea nu s-a facut, proprietar al padurii ramane fratele Mariei, Nicolae Ghika, si urmasii acestuia, in timp ce Paltin Sturdza, stranepotul Mariei Mavrocordat, este ruda de gradul VI cu proprietarul. Decizia de casare si trimitere spre rejudecare a fost decoperita de Directia Silvica Bacau in arhivele de stat, in care a scotocit la sange pentru a nu pierde padurea. “34.000 de hectare inseamna doua ocoale. Directia Silvica se judeca si suntem convinsi ca instanta va face dreptate intrucat solicitarea lui Paltin Sturdza nu are suport legal”, declara Gheorghe Manaila, directorul institutiei.

                CL Comanesti a pierdut primul proces

                Pentru recuperarea Palatului Ghika si a parcului, printul Sturdza se lupta in instanta cu Primaria Comanesti. “Suntem la recurs, declara Viorel Miron, primarul orasului. La prima instanta am pierdut, dar am convenit cu Directia Silvica sa colaboram. S-au gasit documente noi si eu sper sa castigam impreuna.” Palatul Ghika gazduieste, acum, Muzeul de etnografie si arta „Dimitrie N. Ghika – Comanesti”, care detine exponate foarte valoroase: piese etnografice de pe Valea Trotusului, originale si deosebit de rare, picturi, icoane, trofee de vanatoare si obiecte de mobilier care au apartinut familiei Ghika. “Noi am organizat un simpozion «In memoriam Dimitrie Ghika», la care au venit istorici importanti, academicieni si profesori universitari. Am facut o slujba de sfintire la mormant si vreau sa va spun ca erau buruienile de doi metri. Nu sunt interesati de memoria lui Dimitrie Ghika si a familiei, ci de avere”, sustine edilul Viorel Miron. “Averea” pe care ar putea sa o recupereze stranepotii nu este de 34.000 ha de padure, ci de 11.000 ha. Dintre cei patru urmasi ai lui Nicolae Ghika, unul singur se afla in tara la instalarea regimului comunist. Eugen si Nicolae nu s-au mai intors din Elvetia, dupa razboi. Comisia de Aplicare a Reformei Agrare Bacau constata cu sunt absenti, prin urmare, in martie 1946, se dispune expropierea a 2/3 din padurile si fanetele lui Nicolae D. Ghika, decizie ramasa definitiva. Padurile de pe Valea Muntelui intra in administrarea Casei Autonome a Padurilor Statului. Dimitrie Ghika, fiul ramas in tara, detine doar o treime din proprietatea tatalui sau. Trei ani mai tarziu, pleaca in Anglia impreuna cu sotia. Fii si nepotii lui aveau dreptul sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru treimea confiscata ilegal de comunisti (11.000 ha), dar n-au facut acest lucru.
                Silvia Patrascanu

                Stiinta, pe 2 la Memorialul „Zoran Kurtes”. Tevzadze, cel mai bun portar

                Stiinta Municipal Dedeman a incheiat pe locul secund in cel de-al doilea turneu de verificare din inter-sezon. In ultimul meci, sustinut duminica dimineata la Constanta, echipa pregatita de Eliodor Voica si Sandu Iacob a trecut cu 34-30 (19-14) de RK Jugovic Kac (Serbia). Au evoluat: Tamas, Tevzadze – G. Bujor (10), Paunica (5), Ghita (5, 3x7m), Iacob (3), Ramba (3), Rotaru (2), Gurkovskiy (2), Iancu (2), B. Voica (1), M. Bujor (1), Cadar, Tarata, Sandu, Grigoras, Manea, Kurylenko. Marius Bondar nu a jucat, acuzand probleme medicale.
                In precedentele doua amicale disputate la Memorialul "Zoran Kurtes", Stiinta Municipal Dedeman a invins pe Vojvodina Novi Sad (37-32) si a pierdut in fata campioanei HCM Constanta (26-32). Shota Tevzadze a fost declarat cel mai bun portar la Memorialul "Zoran Kurtes". (D.P.)

                Incendiu devastator in Rezervatia Deltei Dunarii

                  Pr?p?d în aria protejat? Biosfera Delta Dun?rii, din zona localit??ii const?n?ene Vadu. Un incendiu de propor?ii a distrus peste 200 de hectare de stuf ?i vegeta?ie uscat? ?i a ucis sute de p?s?ri. Focul arde de sambata de pa pranz deoarece este între?inut de vânt. Munca pompierilor este îngreunat? ?i de faptul c? focarul se afl? într-o zon? ml??tinoas?. Initial focul a ars mocnit. Vântul a f?cut îns? ca fl?c?rile s? se extind? necontrolat. Pompierii au reu?it totu?i s? ?in? focul sub control astfel încât fl?c?rile s? nu ajung? ?i la zonele locuite sau la plaja Vadu.
                  "Nu se poate interveni pentru lichidare deoarece este zon? ml??tinoas? ?i nu putem intra cu for?ele ?i mijloacele necesare. (…) Pân? acum sunt în jur de peste 200 hectare de stuf ?i vegeta?ie uscat? distruse de incendiu", a declarat Adrian Bucnar, de la ISU Constan?a.
                  Foto: Gandul.info
                  Sursa: Realitatea.net

                  Handbal masculin: Esec pe terenul campioanei

                  Dupa victoria de vineri cu Vojvodina Novi Sad (37-32), Stiinta Municipal Dedeman a fost invinsa sambata seara de campioana HCM Constanta, organizatoarea Memorialul "Zoran Kurtes". Echipa gazda s-a impus cu 32-26 (13-11) intr-un meci in care pentru gruparea bacauana au evoluat Tevzadze, Tamas – Gurkovskiy (4), Rotaru (3), G. Bujor (3), Ramba (3), Ghita (3, 2x7m), Kurylenko (2), B. Voica (2, 1x7m), Iancu (1), Iacob (1), Dospinescu (1), Grigoras (1), Sandu (1), Cadar (1), M. Bujor, M. Bondar, Paunica.
                  Duminica la ora 10.00, Stiinta Municipal Dedeman incheie "patrulaterul" de verificare de la Constanta printr-o intalnire cu Jugovic Kac (Serbia).

                  Liga a II-a: „Galben-albastrii” au remizat cu Farul Constanta

                  FCM Bacau – Farul Constanta 1-1 (1-1)

                  FCM Bacau a remizat, scor 1-1, in debutul campionatului ligii secunde de fotbal, contra Farului Constanta, pe teren propriu. Bacauanii au deschis scorul in minutul 8, printr-un gol de senzatie al lui Lipovanu, oaspetii egaland in minutul 26, prin Ciobanu, la o iesire neinspirata a portarului Stamatin. Partida a fost incinsa, cu multe situatii de gol de o parte si de alta, dar si cu exasperante trageri de timp din partea constantenilor. In etapa urmatoare, "galben-albastrii" joaca in deplasare contra echipei Dinamo II. (D. Sion)

                  Finantari nerambursabile pentru achizitia de autovehicule electrice si hibride

                  Recent a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Ordinul ministrului Mediului si Padurilor nr. 1994/2011 pentru aprobarea Instructiunilor privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante si eficiente din punct de vedere energetic. Instructiunile stabilesc conditiile si modalitatea de finantare pentru achizitia de catre persoanele fizice, institutiile publice si unitatile administrativ-teritoriale a vehiculelor de transport rutier nepoluante si eficiente din punct de vedere energetic (autovehicule electrice si hibride). Finantarea este nerambursabila si se realizeaza din veniturile Fondului pentru mediu, constand in reduceri din pretul de comercializare a autovehiculelor achizitionate. Finantarea se face in cadrul sesiunilor de finantare pentru achizitia de autovehicule si in limita fondurilor prevazute cu aceasta destinatie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.
                  Cuantumul reducerilor acordate beneficiarilor este de pana la:
                  – 10% din pretul de comercializare a autovehiculului hibrid achizitionat, dar nu mai mult de 1.800 euro, in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei din ziua efectuarii platii;
                  – 20% din pretul de comercializare a autovehiculului electric achizitionat, dar nu mai mult de 3.700 euro, in lei la cursul Bancii Nationale a Romaniei din ziua efectuarii platii.
                  Pretul de comercializare a autovehiculului include TVA.
                  Pot participa la programul coordonat de Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) atat persoanele fizice, cat si institutiile publice sau unitatile administrativ-teritoriale.
                  Este eligibila persoana fizica care indeplineste, cumulativ, urmatoarele criterii:
                  – are domiciliul in Romania;
                  – are indeplinite obligatiile de plata a taxelor, impozitelor si contributiilor catre bugetul de stat si bugetul local, conform prevederilor legale in vigoare.
                  Dosarul de acceptare al solicitantului persoana fizica trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:
                  – cererea de finantare, conform formularului prevazut in anexa nr. 4, in original, completata corespunzator si semnata de catre solicitant;
                  – actul de identitate, in termen de valabilitate, in copie;
                  – certificatul de atestare fiscala privind impozitele si taxele locale si alte venituri ale bugetului local, emis de catre autoritatea publica locala in a carei raza teritoriala isi are domiciliul solicitantul, aflat in termen de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, in original sau copie legalizata.
                  Acceptarea are loc in urma analizei cuprinsului documentelor continute in dosarul de acceptare, efectuata de o comisie de analiza, constituita prin dispozitie a presedintelui AFM. Comisia de acceptare poate cere solicitantului orice document, clarificare si/sau informatie, daca pe parcursul analizei se constata necesitatea furnizarii acestuia/acesteia. Lista solicitantilor acceptati si lista solicitantilor respinsi se publica pe pagina de internet a AFM. (R. Neagu)

                  Ministerul Justitiei infiinteaza o fundatie pentru promovarea Noului Cod Civil

                    Potrivit unui comunicat al Ministerului Justitiei, in cadrul ultimei sedinte de Guvern a fost aprobat Memorandumul cu tema: „Initiativa Ministerului Justitiei de constituire a unei fundatii avand ca obiectiv sustinerea si promovarea principiilor dreptului, a democratiei si a statului de drept.” Promovarea noilor institutii de drept privat cuprinse in Noul Cod Civil se va numara printre primele actiuni ale Fundatiei, ce vor avea ca scop promovarea in spatiul public a Codului Civil si pregatirea profesionala a sistemului juridic in vederea aplicarii noilor reglementari. Ministerul Justitiei are in vedere faptul ca pe termen mediu si lung, actiunile derulate in cadrul fundatiei vor avea consecinte pozitive asupra functionarii mediului de afaceri, asupra interesului investitional in Romania si, implicit, asupra dezvoltarii socio-economice a Romaniei, in beneficiul fiecarui cetatean. Procedurile legale privind infiintare fundatiei vor fi demarate in viitorul apropiat. (R. Neagu)

                    Se simplifica plata taxelor si impozitelor

                    Ministerul Finantelor Publice a dezvoltat, in colaborare cu institutiile de credit, un sistem simplificat pentru plata impozitelor si taxelor, in relatia cu bugetul general consolidat, pentru persoanele fizice care sunt clienti ai acestora, fara perceperea de comisioane bancare, potrivit unui comunicat al Ministerului. Cetatenii pot accesa serviciile acestui sistem prin internet banking sau la ghiseele bancilor utilizand o aplicatie pusa la dispozitie de M.F.P., cu ajutorul careia pot completa documentul de plata. Aceasta aplicatie va fi pusa la dispozitia cetatenilor si pe site-ul Ministerului. Prin intermediul acestui sistem simplificat cetatenii pot obtine informatii legate de tipul obligatiilor de plata si institutiile publice beneficiare fara a mai fi necesar sa cunoasca toate detaliile legate de coduri IBAN ale conturilor de venituri bugetare sau coduri fiscale ale institutiilor publice. Acest sistem ofera posibilitatea cetatenilor de a plati impozite si taxe (ex: impozitul pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor, taxe consulare, impozitul pe cladiri, terenuri si mijloace de transport etc.), inclusiv amenzi, catre orice primarie, indiferent de judetul in care aceasta este localizata. Incepand cu data de 18 august 2011 sistemul este operational pentru clientii Bancii Comerciale Romane, urmand ca din luna septembrie sa fie operational si pentru clientii CEC si Bancpost. Cele trei institutii de credit vor oferi servicii pentru aproximativ 8 milioane de clienti persoane fizice. (R. Neagu)

                    Handbal masculin: Inceput bun

                    Stiinta Municipal Dedeman a debutat cu victorie la editia inaugurala a Memorialului "Zoran Kurtes", turneu de verificare organizat de campioana HCM Constanta. In meciul care a deschis competitia, disputat vineri (ora 17.00), echipa pregatita de Eliodor Voica si Sandu Iacob a trecut cu 37-32 (19-14) de Vojvodina Novi Sad (Serbia). Pentru Stiinta au evoluat: Tevzadze, Tamas, Laufceac – Rotaru (7), B. Voica (7, 3x7m), Ghita (3), M. Bondar (3, 1×7 m), Paunica (3), G. Bujor (3), Gurkovskiy (3), Iancu (2), Iacob (2), Grigoras (1), Dospinescu (1), Tarata (1), Kurylenko (1), Manaea, Sandu, Ramba, M. Bujor.
                    Sambata, Stiinta Municipal Dedeman va intalni HCM Constanta (ora 19.00), iar duminica va juca in compania celeilalte formatii sarbe prezente la turneu, Jugovic Kac (ora 10.00). (D.P.)

                    „Duminica migrantilor romani” in Bacau

                      Elena Mitrea, senator de Bacau, va organiza duminica, 21 august, un eveniment dedicat migrantilor romani si copiilor ramasi acasa. Actiunea va incepe la ora 11, la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” Lazaret, cu rostirea unui cuvant de învatatura privitor la “duminica migrantilor romani” si savarsirea unor “rugaciuni de multumire si calatorie pentru familiile romanilor care lucreaza sau studiaza in afara tarii.” La 12,30, invitatii vor merge la sediul Asociatiei Crestine de Caritate si Ajutor (ACCA) “Ovidenia 2005”, unde va avea loc o masa rotunda pe tema migratiei. Silvia Dumitrache, presedinta Asociatiei Femeilor Romane din Italia, va prezenta proiectul “Te iubeste mama!”, a carui initiatoare este. Vor mai vorbi Daniela Draghici, partener in proiect ca reprezentanta a Programului National Biblionet, Ioana Crihana, director executiv al ANBPR, Elena Mitrea, senator de Bacau. Alina Iftode, purtator de cuvant al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), va prezenta realitatile sociale ale judetului Bacau. Florin, un baietel a carui mama este plecata in Italia, va face marturisiri privind propria experienta, dupa care se va face legatura prin Skype intre mama aflata in Italia si copiii ramasi in Balcani, la bunici. Dezbaterea se va incheia cu o informare a initiativelor bisericii si ONG-urilor bacauane si prezentarea a doua asezaminte social-filantropice, care vor avea printre beneficiari copii ramasi singuri acasa, dupa plecarea parintilor la munca. Evenimentul este realizat in colaborare cu Fundatia „Episcop Melchisedec” Filiala Bacau, ACCA “Ovidenia 2005”, FSC si Asociatia Femeilor Romane din Italia. “Bacaul este punctul de pornire al caravanei de prezentare a proiectului si constientizare a efectului migratiei, precum si a nevoii de implicare a societatii civile si a factorilor de decizie pentru a gasi modalitati de diminuare a numarului cazurilor de sinucideri, abandon si chiar ucideri in randul copiilor ramasi acasa, in Romania”, arata Elena Mitrea, in comunicatul trimis presei locale. Proiectul “Te iubeste mama!” are la baza un protocol de colaborare intre Asociatia Femeilor Romane din Italia, Fundatia IREX si ANBPR si incearca sa faciliteze comunicarea audio-vizuala intre copiii ramasi acasa si parintii lor, aflati in strainatate, la munca, prin Skype sau Messenger, cu care sunt dotate bibliotecile publice in cadrul Programului National Biblionet. (Silvia P.)

                      Accidentata de un biciclist

                        In seara de 18 august, Iustinian I. de 15 ani, din Bacau, in timp ce conducea o bicicletata pe trotuarul strazii Marasesti, s-a speriat de doi caini comunitari si a acrosat-o pe Gabriela E. de 43 de ani, care se deplasa regulamentar pe trotuar. Femeia s-a prezentat la Spitalul Judetean Bacau pentru ingrijiri medicale, fara a fi necesara internarea. In cauza politistii efectueaza cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa. (R. Neagu)

                        Rectificare de aproape 500 de miliarde pentru Sanatatea bacauana

                          Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a primit o rectificare bugetara de 48.373.740 de lei pentru plata serviciilor medicale acordate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Deocamdata, cea mai mare parte a sumei este doar pe hartie. S-au alocat efectiv doar 13.464.740 lei. Peste 30 de milioane de lei din rectificare sunt destinate pentru decontarea retetelor compensate. “Rectificarea nu acopera tot necesarul pana la finalul anului, ne-a declarat Iulian Oboroceanu, purtator de cuvant al CJAS. Nu am primit bani pentru medicina primara si mai asteptam fonduri pentru programele de sanatate, pentru medicamentele cu si fara contributia asiguratului si pentru spitale.” (D. Mincu)

                          Copil de 2 ani lovit de o caruta

                            Evenimentul s-a produs in comuna Horgesti. Carutasul este un pusti de 14 ani care nu a observat micutul de 2 ani, aflat pe spatiul verde din fata casei in care locuieste. Victima a fost transportata in urgenta la spitalul din Bacau. Cercetarile continua. (R. Neagu)