Absolventii claselor a XII-a incep de astazi seria examenelor scrise ale Bacalaureatului de toamna. Astazi, 1.587 de elevi sustin proba scrisa la limba si literatura romana, in centrele stabilite la nivelul intregului judet: pentru municipiu la Colegiile “N.V. Karpen”, “Henri Coanda”, “Anghel Saligny”, “Ion Ghica” si “Dumitru Mangeron”, in Onesti la Colegiul “Petru Poni” si “Dimitrie Cantemir” si in Comanesti la Colegiul “Dimitrie Ghika”. Ca si la sesiunea precedenta, nu vor fi tolerate incercarile de a copia si s-au luat masuri de siguranta la fel de drastice. Elevii vor fi monitorizati de 100 de camere video montate in salile de examen unde se vor sustine probele scrise. Lucrarile vor fi corectate de cadrele didactice bacauane. Miercuri se va sustine proba obligatorie a profilului la matematica sau istorie, iar vineri, proba la alegere a specializarii. La precedenta sesiune de bacalaureat promovabilitatea la nivelul judetului nostru a fost de 46,9 la suta. (A. Gavrila)
Filatelistul Ioan Catana, premiat cu aur în Japonia
Un băcăuan a repurtat o victorie remarcabilă la o expoziție filatelică internațională. La Expoziția Mondială a Filateliei „Philanipon 2011”, de la Yokohama, Japonia, care s-a desfășurat în perioada 28 iulie-2 august, cunoscutul filatelist Ioan Cătăna a obținut o nouă medalie de aur, cu exponatul „Postal Stationery, Romania 1870-1905”, la clasa „întreguri poștale”. Competiția a fost foarte strânsă, pentru că la cele 11 clase de concurs au fost exponate de calitate și cu o valoare financiară deosebită, dar și deoarece majoritatea membrilor juriului au fost din țări asiatice. Pe de altă parte, organizarea expoziției a fost pe punctul de a fi anulată. Catastrofa națională prin care a trecut Japonia în această primăvară a pus serios sub semnul întrebării desfășurarea competiției. Dar oficialii japonezi au decis să își respecte angajamentul. În concurs au fost prezentate nu mai puțin de 528 de exponate selectate din 967, înscrise inițial. Ele au fost afișate pe 2.327 panouri de expunere, ceea ce dovedește că misiunea juriului de a alege cele mai bune exponate a fost destul de grea. Premiul câștigat de către băcăuanul Ioan Cătăna nu este o surpriză. El are în spate o activitate de 30 de ani de colecționare și studiu filatelic. Colecția sa a urmat o lentă și sigură evoluție în expoziții naționale și internaționale. Ioan Cătăna a mai obținut premii importante la manifestări naționale și internaționale. Să amintim doar că în 2009 a câștigat premiul „vermeil mare” în China, iar în 2010 aur în Portugalia. Exponatul pentru care i-a fost acordată medalia de aur în Japonia va putea fi admirat de către băcăuani în zilele de 15 și 16 octombrie la Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu”, în cadrul celei de-a X-a ediții „Toamna colecțiilor”.
Lovite in timp ce traversau strada
Doua tinere, de 23 si 28 de ani, au fost surprinse de un sofer in timp ce incercau sa traverseze strada prin loc nepermis. Acidentul s-a petrecut pe Bulevardul Unirii. Victimele au fost transportate la spital pentru ingrijiri medicale, in timp ce soferita, in varsta de 48 de ani, are dosar penal pentru vatamare corporala din culpa. (A. Gavrila)
Accident de munca la o societate din Comanesti
Un tanar de 19 ani din comuna Asau, angajat la o societate din Comanesti, a ajuns la spital in urma unui accident petrecut in timpul orelor de lucru. Tamplar de meserie, tanarul efectua activitati de curatare a unui utilaj de prelucrare a lemnului, cand, incercand sa ia furtunul de captare a aschiilor pentru a aspira mizeria de pe masa de lucru, a fost prins cu mana stanga in rolele utilajului. A fost transportat la Spitalul Moinesti pentru ingrijiri medicale, iar politistii si Inspectoratul Teritorial de Munca au deschis o ancheta. (A. Gavrila)
Accident cu cinci victime, din graba si neatentie
Sambata dimineata, un sofer grabit si neatent a provocat un accident din care a rezultat ranirea a nu mai putin de cinci persoane. Soferul, de doar 20 de ani, din judetul Neamt, se indrepta spre Piatra Neamt, iar in orasul Buhusi, pe strada Libertatii, acesta a pierdut controlul masinii si s-a rasturnat pe marginea drumului. Toti cei cinci ocupanti ai masinii au ajuns la spital, iar in urma investigatiilor, conducatorul auto si doi pasageri au ramas internati la Spitalul Judetean Neamt. (A. Gavrila)
A parasit locul accidentul si si-a lasat prietenul in urma
Un accident provocat pe fondul vitezei s-a produs vineri spre sambata. Un sofer care venea dinspre Bucuresti si se indrepta spre centru nu si-a mai putut controla masina si pe strada Republicii a ajuns pe contrasens, s-a lovit de un stalp de iluminat pe care l-a rupt si de un copac. Conducatorul auto a parasit imediat locul faptei, lasandu-si in urma prietenul, pasager pe locul din dreapta. In urma impactului, pasagerul a fost proiectat de pe bancheta din fata pe cea din spate si s-a ales cu rani la cap. A fost transportat la Spitalul Judetean pentru ingrijiri medicale. Politistii au reusit sa afle ca autoturismul apartine unui barbat de 31 de ani din Bacau, pe care il cauta acum pentru vatamare corporala, distrugere si parasirea locului accidentului fara incuviintarea politiei. El risca o pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar condamnarea de catre instanta poate insemna si anularea permisului de conducere. (A. Gavrila)
Targul Serbanesti, barometrul saraciei
Aglomeratie, praf, duhoare
Privit de pe malul digului, targul auto din Serbanesti parea sa fie duminica dimineata tinta a jumatate din oras. Multimea a umplut aleile si cararile de acces, iar masinile erau aproape imposibil de parcat. Nimeni nu dirija traficul, nimeni nu asigura paza masinilor. Se circula haotic, iar mizeria si saracia se vedeau la tot pasul.
Gasirea unui loc liber, cat de mic, este o adevarate provocare pentru soferii veniti in targul din Serbanesti. La fel si iesirea din parcarile improvizate la capetele podului, sub pod si pe trotuare. Pe un drum care coboara pana la apa, rotile patineaza in gropi si improasca pietre. Pietonii inghit praful si sunt furiosi. „Nu-i picior de politist pe aici, spune Emanoil Ghinea. Este imposibil de circulat. Unde dirijeaza duminica daca nu sunt aici, in aglomeratia asta?” Soferii care se incapataneaza sa iasa din asa-zisa parcare si sa vireze la stanga, spre centru, blocheaza sirul de masini de pe pod. Cu toate acestea, agentii de politie nu-si fac aparitia, desi a trecut de ora 10.00. Doar o masina de politie face slalom pe sosea, lanseaza o scurta avertizare sonora si dispare.
Multi saraci, multi negustori
Cei care au reusit sa-si plaseze masina la loc mai mult sau mai putin sigur pornesc pe jos, pe „aleea vechiturilor”. Oferta este parca mai bogata ca niciodata. „Fiindca lumea-i tot mai saraca, explica un vanzator. Cu cat sunt mai multi amarati, cu atat se inmultesc negustorii de vechituri.” Pe cartoane, saci si musamale sunt intinse tot felul de articole, de la piulite vechi si ruginite la monitoare de computer. Ioan Tudosanu vinde vechituri si nu se sfieste. „Vin mai mult ca sa ies din casa, ne marturiseste. Asta nu-i afacere. De dimineata nu am vandut nimic. Da’ nimic! Si indata trebuie sa platesc taxa.” Vinzi nu vinzi, ca negustor de vechituri trebuie sa dai 3 lei taxa pentru ca ti-ai expus marfa pe pamantul batatorit sau pe iarba imbacsita de praf. Viorel Vranceanu a facut mai mult decat banii de taxa. „De 15 lei am vandut. Ce sa fac? Sa stau acasa? Nu am pensie. La 56 de ani si bolnav cu inima si plamanii nu ma angajeaza nimeni. Am lucrat pe santier, dar acum ce sa caut eu pe schele? Nu ma angajeaza cand ma vad cu parul alb.” Asa ca vinde ce a agonisit si ce mai poate procura la pret de nimic pentru a plasa cu un profit infim.
Taxa i-a doborat
In zona rezervata comertului cu masini, acelasi praf, aceeasi mizerie, aceeasi deziluzie in ochii comerciantilor. „Prost mai merge, ne spune Ioan Horobana. Au facut guvernantii astia taxa de inmatriculare asa de mare ca ne-au terminat. De ce-s bulgarii mai destepti decat noi si incaseaza atatia bani, iar la noi nu te poti apropia sa-ti iei o masina ieftina ca dai mai mult pe taxa?” Comerciantii spun ca au avut noroc tot de „italieni”, care au mai revigorat un pic vanzarile in august. In rest, lumea e la promenada prin targ. ”Daca nu-s bani, ne-a declarat Toader Girbea, un vizitator. Preturile la masini au scazut tare, se observa, dar buzunarele sunt cam goale.” Mai animat este coltul in care se face bisnita cu detergenti, ciocolata, cafea si adidasi nemtesti. Iesirea din targ este la fel de anevoioasa ca intrarea. Strabati dus de val aleile prafuite, gandindu-te unde, oare, ti-ai lasat masina. Esti plin de praf din cap pana in picioare si imbacsit de izul targului, de mirosul gazelor de esapament, al micilor, al vechiturilor, al saraciei.
Doina Mincu
Persoanele cu dizabilitati nu sunt prioritare
Viata la “standarde minime”
Handicapul este o cruce greu de dus. Persoana cu deficiente neuromotorii trebuie sa supravietuiasca intr-o lume gandita, construita pentru cetatenii sanatosi, suta la suta valizi. Sigur ca exista locuri, in lumea asta, in care si persoanele cu handicap se pot deplasa, pot munci, au acces la divertisment si la baze sportive adaptate. Nu e cazul judetului, regiunii sau tarii in care traim. La noi, viata e grea si pentru cei care au o deficienta, si pentru familiile lor. Teama, neputinta, lipsa de informatie, de sprijin si de mijloace a parintilor i-au adus pe unii dintre copii intr-un centru de asistenta. Au crescut si au fost mutati intr-o unitate pentru adulti. Adesea, a fost singura calatorie pe care au facut-o vreodata. E o perspectiva sumbra, sa traiesti toata viata intr-un centru, dar si pentru asta e nevoie de bani. Responsabilitatea pentru intretinerea minorilor si adultilor institutionalizati revine primariei din localitatea de domiciliu, Consiliului Judetean (CJ) si Guvernului. Primariile din judetul Bacau au datorii uriase fata de CJ, unele datand din ianuarie 2010, ceea ce inseamna ca nu si-au mai platit contributia din 2009. Exista doua categorii de datornici: prima cuprinde consiliile locale (CL) care nu au incheiat contract cu CJ si nu pot fi trase la raspundere juridic, ci doar moral, si CL care au incheiat contracte de finantare, dar nu le-au onorat. Din prima categorie face parte Primaria Bacau, datoria acesteia la mijlocul lui 2011 fiind de 1.170.804 lei noi, adica aproape 12 miliarde de lei vechi dintr-un foc.
Bacaul si Onestiul nici n-au semnat
CJ Bacau mai are de incasat, insa, vreo cateva zeci de miliarde de la autoritatile locale. Astfel, CL Onesti are de achitat 136.516 lei pe 2010, suma reprezentand contributia la functionarea centrului rezidential, si 83.130 lei, pentru centrul de zi destinat copiilor cu handicap. Pe primele 6 luni din 2011, costurile se ridica la 330.691 lei, dar Primaria Onesti nu a mai semnat contractul cu CJ, deci nu poate fi silita sa dea acesti bani. Un singur municipiu, Moinestiul, si trei orase – Sl. Moldova, Tg. Ocna si Darmanesti, si-au asumat obligatia de a participa la aceste cheltuieli. Cea mai mare datorie apare in dreptul CL Moinesti, 641.706 lei, iar cea mai mica la Sl. Moldova, dar asta nu pentru ca suma achitata de ultima ar fi mai mare. Dimpotriva, CL Sl. Moldova nu a dat niciun leu, dar are mai putin asistati in centre. CL Moinesti a virat CJ Bacau 100.000 de lei, dar mai are de dat inca de sase ori pe atat. “Nu am platit pentru ca am avut alte prioritati, arata Viorel Ilie, edilul municipiului Moinesti. Cu siguranta, vom mai face plati pana la sfarsitul anului, dar nu stiu daca vom reusi sa ne platim datoria integral. Daca nu vom reusi, vom achita diferenta la inceputul anului 2012.”
Restante care curg din 2008
Din 85 de comune, cate sunt in judet, sapte au refuzat sa-si asume raspunderea pentru intretinerea persoanelor cu dizabilitati: Buhoci, Damienesti, Parincea, Horgesti, Gaiceana, Blagesti, Beresti-Bistrita. Campioane la restante sunt Blagesti, cu 171.688 lei, si Parincea, cu 84.884 lei. Dintre administratiile care au parafat obligatia de a acoperi intre 25 si 50 la suta din cheltuieli, cea mai mare datorie o are CL Prajesti: 116.709 lei. “Daca nu am avut, de unde sa platim? intreaba edilul Eugen Antica. Din 2009, nu am mai primit bani de la CJ Bacau. Avem datorii la furnizori care curg din 2008. Sunt niste promisiuni ca vor veni bani de la Guvern si atunci ne vom plati toate datoriile.” Nici Primaria Garleni nu are bani pentru handicapatii pe care statul i-a luat in grija sa. “Vom plati cand vom avea, declara edilul Valentin Flenchea. Nici de salarii nu stiu daca vom avea, in septembrie. Nu am avut, nu am dat!” Totusi, unele primarii reusesc sa-si plateasca partea, ba chiar au virat mai mult decat trebuia, si nu neaparat pentru ca pastoresc comune bogate, de munte, ca Dofteana, Asau sau M. Casin, ci pentru ca au trecut aceste cheltuieli pe lista de prioritati a administratiei. E cazul primariilor din Huruiesti, Iz. Berheciului, Lipova, Vultureni, Motoseni, Pancesti. De exemplu, CL Lipova a virat CJ Bacau cu 8916 lei in plus, iar Gaiceana cu 3056 lei mai mult.
“Un bolovan” de zeci de miliarde
Suma totala pe care CJ Bacau ar trebui sa o incaseze de la administratiile locale pentru cetatenii pe care ii ocroteste in centrele si serviciile Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) este de 2.401.421 lei, datorati de CL care au contract, plus 2.470.028, bani care ar putea fi incasati de la primariile care au refuzat sa semneze contractul pe 2011, dar care au asistati in centrele din judet. Pana cand persoanele cu handicap vor fi o prioritate pentru administratiile locale, CJ va trebui sa asigure functionarea centrelor de recuperare. Nu se stie cat vor mai merge lucrurile asa. Anul trecut, consilierii au criticat foarte aspru DGASPC, cerand sa-si justifice cheltuielile. Alesii au afirmat ca directia “inghite 45 la suta din bugetul judetului” si ca este “o povara”, “un bolovan” pentru CJ. S-ar putea ca in viitor sa nu mai voteze “bolovanul” si bugetul pe 2012 sa fie mult diminuat. Intrebarea este de ce consilierii nu-si canalizeaza energiile si in directia consiliilor locale cu datorii. Discutiile furioase din sedintele CJ fac bine imaginii alesilor, dar nu rezolva problema. “Ar fi foarte bine daca toate consiliile locale si-ar achita contributia, declara sec Sorin Barladeanu, director adjunct al DGASPC Bacau. Noi suntem obligati sa ne incadram in bugetul care ne este alocat de CJ si sa respectam standardele de cost. In cele mai multe cazuri, este vorba despre limita minima a acestor standarde.” Evident, standarde de cost la limita inferioara inseamna standarde de viata de acelasi nivel pentru persoanele cu dizabilitati.
Silvia Patrascanu
Primaria a cumparat stalpi cu 5000 de euro bucata: Centrul Bacaului, „iluminat” la suprapret
Firmele din Suceava fac bani frumosi pe seama contractelor publice derulate in municipiul Bacau. Dupa borduri, pavele, indicatoare rutiere si placute postale, a venit randul stalpilor si corpurilor de iluminat. Centrul Bacaului, “bagat” in reabilitare de municipalitate in aceasta vara, va fi dotat cu 28 de stalpi cu corp de iluminat in valoare de 480.000 lei (fara TVA). Un calcul simplu arata ca pentru fiecare stalp cu bec cumparat, Primaria a platit aproximativ 20.000 de lei (aproape 5000 de euro bucata), in conditiile in care pretul de piata al unui astfel de produs variaza intre 500 si 1000 de euro.
Primaria Bacau va plati peste 120.000 de euro unei firme sucevene pentru 28 de stalpi cu corp de iluminat. Acestia vor fi dispusi in centrul orasului, zona aflata in reabilitare de la inceputul acestei veri. Contractul in suma de 480.000 lei (fara TVA), recent incredintat societatii S & O Group, este cel putin dubios, in conditiile in care – pentru fiecare stalp cu bec achizitionat de la SRL-ul sucevean – Primaria Bacau a platit 20.000 de lei, suma de cateva ori mai mare decat pretul de piata al unui astfel de produs. O cercetare mai atenta a firmei atesta ca aceasta face obiectul unor relatii politico-administrative privilegiate.
Nevestele dirijeaza achizitiile din primaria PDL
SRL-ul sucevean beneficiar al contractului incredintat de municipalitatea bacauana este controlat de o serie de afaceristi cu relatii in Primaria Suceava, condusa de Ion Lungu, un important lider local al PDL (in 2009, primarul Ion Lungu a coordonat campania electorala pentru alegerile prezidentiale la nivelul judetului Suceava).
In S & O Group apar drept asociati Constantin Chiru (60 la suta), respectiv Oltea Stirbu (40 la suta). Societatea il are drept director tehnic pe Calin Mihalescul.
Luminita Chiru, sotia patronului S & O Group, respectiv Rodica Mihalescul, consoarta directorului tehnic al SRL-ului sucevean, gestioneaza achizitiile publice din primaria democrat-liberalului Ion Lungu. Ambele detin functia de consilier superior in cadrul compartimentului achiztii publice din primaria suceveana.
Trio cu repetitie
Chiru, Stirbu si Mihalescul mai figureaza drept asociati in firma Flash Lighting SRL ce are drept obiect de activitate “comertul cu ridicata al articolelor de iluminat”. Potrivit datelor existente la Registrul Comertului, societatea se afla in intrerupere temporara de activitate, cei trei asociati luand decizia de a ingheta activitatea firmei pana in 2012.
Flash Lighting SRL a luat nastere in 1997. Conform Monitorului Oficial nr. 4820 din 10 septembrie 2009, asociatii de la acea data Constantin Chiru, Calin Mihalescul, respectiv Bogdan Gabriel Sandu au decis retragerea din societate a celui din urma.
In prezent, Sandu figureaza drept administrator al firmei Flash Lighting SA Bucuresti, societate care alaturi de Luxten SA asigura iluminatul public al municipiului Iasi in schimbul unei sume in euro, cu 6 zerouri.
De asemenea, numele lui Sandu – fostul asociat al lui Chiru si Mihalescul – se regaseste intr-un comunicat remis de DNA in octombrie 2008. Alaturi de alti afaceristi, prin intermediul societatii Holland Development Group in care detine o participatie de 2 la suta, Sandu aparea drept inculpat “pentru complicitate la infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie”. DNA incrimina, la data respectiva, mai multe retrocedari cu “dedicatie” realizate de Primaria Constanta, intre beneficiarii acestora numarandu-se si Bogdan Sandu care, in prealabil, cumparase drepturi succesorale prin firma Holland Development.
“A fost, e inchisa demult, a fost o filiala a Flash Bucuresti. Este o firma foarte mare din Bucuresti, care incercase la un moment dat sa faca reprezentante in toata Romania. La Suceava a fost una din filialele care n-a mers. A fost un fiasco. Din cate stiu a mai ramas doar Clujul, din acest sistem al lui Flash”, a recunoscut Calin Mihalescul privitor la activitatea societatii Flash Lighting Suceava.
Licitatie contestata
Abordat de jurnalistii cotidianului Desteptarea, Mihalescul a adaugat ca nu este la curent cu prevederile contractului derulat in Bacau. El a motivat prin faptul ca nu s-a ocupat de elaborarea ofertei S & O si ca s-ar afla in concediu. Directorul a recunoscut, in schimb, ca procedura de achizitie publica a fost contestata de o alta societate si ca din acest motiv lucrarile de amplasare a stalpilor sunt in intarziere fata de calendarul initial stabilit de Primaria Bacau.
“Nu m-am ocupat eu de problema asta. Este directorul general care s-a ocupat integral de ea. M-am ocupat de Bacau cand s-a facut iluminarea Prefecturii. La noi fiecare se ocupa pe bucatica lui, in functie de proiecte. Stiu ca s-a discutat, ca s-a castigat licitatia si ca se fac livrarile deja. Daca nu ma insel au mai fost doi sau trei (n.r. – ofertanti), din care unul a contestat licitatia. De aia s-a si intins asa de mult. Trebuia sa inceapa mult mai devreme. A fost o contestatie pe care noi am castigat-o, asta va pot spune sigur”, a afirmat Mihalescul.
Pret neconform cu cerintele tehnice
Licitatia privind achizitia stalpilor a avut doar doi ofertanti. Etwo Direct SRL din Bacau, competitorul S & O Group pentru “iluminarea” centrului Bacaului, a contestat procedura de achizitie publica sub motivatia ca pretul avansat de firma suceveana este prea mic in raport de efortul tehnic presupus de contractul scos la mezat de Primaria Bacau. Reprezentantii Etwo Direct au lasat de inteles ca edilii bacauani nu sunt foarte interesati de solutiile tehnice depuse de ofertanti.
“Noi am depus contestatie dupa comunicarea ca nu am castigat. Am considerat, din cifre, ca oferta respectiva nu a corespuns suta la suta tehnic, pentru ca daca corespundea suta la suta tehnic cu ce s-a cerut, nu ar fi trebuit sa aiba acel pret. Trebuia sa aiba un pret mai mare, nu stiu daca mai mare ca al nostru, dar oricum nu asa de mic”, a declarat Iulian Maric, reprezentantul societatii bacauane. El a adaugat ca Etwo ar fi cerut reevaluarea licitatiei, nu anularea ei, dar ca CNSC a dat castig de cauza – in cele din urma – ofertei depuse de S & O Group.
“Ce va pot spune este ca in toate licitatiile pe care Primaria Bacau le-a organizat si la care am participat, intotdeauna nu prea au fost atenti la partea tehnica. Cel care a avut pretul mai mic a castigat”, a opinat Maric.
Asalt sucevean pe bugetul Bacaului
In ultimii ani, mai multe firme din Suceava s-au procopsit cu contracte publice substantiale in municipiul Bacau. Aproximativ 10 hectare de trotuare din Bacau sunt pavate de firma Symmetrica Suceava in baza unui contract de aproximativ 2 milioane de euro. Borduriada initiata de municipalitatea bacauana a dus chiar la distrugerea unor trotuare modernizate de curand, sub pretextul ca si acestea trebuiau pavate.
In intervalul 2007-2008, o alta firma suceveana – Loial Impex – a furnizat Primariei Bacau indicatoare rutiere si placute postale in suma de peste 120.000 lei. Societatea amintita este detinuta de Gabriel Sorin Iacob, seful Camerei de Comert si Industrie Suceava. Firma s-a remarcat in ultima perioada drept un sponsor politic al PSD si PNL.
Stalpii minune au ajuns in Kamikaze: Ba-s lungi, ba-s grosi!
Achizitia stalpilor minune de la Suceava a atras atentia si publicatiei centrale Kamikaze. Intr-o nota publicata sub titlul “Stavarache de la Bacau da 5000 de EUR pe un stalp de 500”, jurnalistii se intreaba – pe un ton ironic – care este “suprapretul corect” al achizitiei. “Nici macar in cazul stalpilor de iluminat solar, mult mai scumpi, pretul nu sare de 2000 EUR pe bucata”, precizeaza publicatia citata.
“Doar n-or fi stalpii din Bacau de zece ori mai inalti decat in restul tarii. Sau mai grosi, cine stie?”, au conchis jurnalistii Kamikaze, ridiculizand “suprapretul” piperat decontat de municipalitatea bacauana SRL-ului sucevean.
Lucian Bogdanel
CFR Calatori, pierderi cu peste 70% mai mari fata de 2010
CFR Calatori si-a majorat pierderile in primul semestru cu peste 70%, la 125,4 milioane lei (29,5 milioane euro), fata de primele sase luni 2010, in timp ce veniturile s-au diminuat cu 6%, la 1,07 miliarde lei, potrivit datelor furnizate de companie la solicitarea NewsIn.
In primul semestru din 2010, CFR Calatori a avut pierderi de 71,7 miliarde lei. Veniturile din primele sase luni ale anului precedent s-au plasat la 1,14 miliarde lei. Scaderea veniturilor a fost determinata, pe lânga reducerea numarului de calatori cu 7%, si de diminuarea numarului de navetisti ca urmare a reducerii locurilor de munca, de scaderea vitezei de circulatie din cauza lucrarilor la infrastructura feroviara, dar si de cresterea ratei de motorizare si de trendul crescator in cota de piata a transportului auto, potrivit reprezentantilor CFR Calatori.
De asemenea, veniturile companiei de transport feroviar au fost influentate negativ de concesionarea unor sectii de cale ferata catre operatori de transport feroviar privati, precum si de diminuarea compensatiilor pentru tarife, alocate de la bugetul de stat, precizeaza compania.
Un alt motiv este legat de majorarea tarifelor cu intârziere, fata de cum era stabilit in bugetul de venituri si cheltuieli stabilit initial. CFR Calatori a scumpit pretul biletelor de tren cu 18% incepând cu 14 august. Valoarea medie a unui bilet de tren a ajuns in prezent la 24 lei, in crestere fata de valoarea din primul semestru 2010, de 22,5 lei. Veniturile din vânzarea de bilete au fost in primele sase luni de 400 milioane lei, in scadere cu 9%, fata de intervalul similar 2010, respectiv 441,5 milioane lei. Abonamentele de tren au adus companiei 16,8 milioane lei, cu 12% mai mult fata de semestru intâi 2010, respectiv 15 milioane lei, potrivit datelor CFR Calatori.
In ceea ce priveste cheltuielile, in intervalul ianuarie – iunie CFR Calatori a raportat o usoara scadere, la 1,19 miliarde lei, de la 1,21 miliarde lei in primele sase luni 2010. "In anul 2011, CFR Calatori a continuat si a mentinut programul de reducere a cheltuielilor atât in ceea ce priveste serviciile executate de terti prin reducerea tarifelor la unele prestatii, cât si a cheltuielilor cu personalul. Astfel, cheltuielile din primul semestru al anului 2011 se situeaza usor sub cele din aceeasi perioada a lui 2010. Aceasta reducere este mai importanta decât ar putea parea la o prima analiza a cifrelor, intrucât s-a realizat pe fondul cresterii semnificative a cheltuielilor la diferite materiale cu pondere mare in activitatea de transport feroviar: combustibil, energie, piese", au declarat reprezentantii CFR Calatori. (NewsIn)
Republica Moldova sarbatoreste 20 de ani de independenta
Republica Moldova sarbatoreste sambata, 27 august, 20 de ani de la proclamarea Independentei. Marcata pe parcursul acestei perioade de un conflict secesionist, care a condus si la o confruntare armata, distrugerea economiei si un exod masiv al populatiei, la doua decenii de independenta, Republica Moldova continua sa se afle in fata mai multor provocari, precum instabilitatea politica, imposibilitatea solutionarii conflictului transnistrean, sau pauperizarea populatiei. (Antena 1)
Copil de 8 ani, gasit inecat in Siret
Un barbat din Bacau a scos din apele Siretului trupul unui copil de 8-9 ani. Pescarul a anuntat imediat autoritatile care s-au chinuit minute bune sa ridice trupul micutului de pe malul abrupt. Acum politistii incearca sa afle numele copilului. Nu le va fi deloc usor, pentru ca nimeni nu a raportat disparitia baiatului. (Antena 1)
Fotbal: Dinamo II – FCM Bacau 2-0 (1-0)
Echipa de start: Stamatin – Mihalachioaie, Lozneanu, Ursu, Luncanu – Lipovanu (Curiliuc ’57), Intuneric, Taban, (Apostol ’57) Dobos – Vraciu, Boghian (Huiban ’70). Antrenor: Gheorghe Poenaru
Min. 25: Prima mare ocazie a meciului apartine FCM-ului. Catalin Vraciu il lobeaza pe Naumovski, dar mingea cade in fata portii si trece peste transversala
Min. 33: Gabriel Boghian reia cu capul putin pe langa poarta o centrare a lui Marius Dobos.
Min. 44: Dinamo II deschide scorul prin Albert, care a reluat cu capul in plasa o centrare din corner de pe partea dreapta
Min. 69: 2-0 pentru Dinamo II, dupa un contraatac finalizat de Daniel Stanca.
Etapa a II-a a inceput vineri seara cu partida Farul Constanta – Viitorul Constanta 0-0. Celelalte rezultate: Victoria Branesti – FC Botosani 3-0, Sageata Navodari – Astra II Giurgiu 2-2, Dunarea Galati – CS Otopeni, 2-1 Delta Tulcea – CSMS Iasi 1-2, Gloria Buzau – Callatis Mangalia 3-2, CF Braila – FC Snagov 4-0.
Sanse mari de angajare, doar in confectii
Pentru urmatoarea saptamâna agentii economici din judet pun la dispozitia celor aflati in cautarea unei slujbe si mai putine locuri de munca. Daca anterior au fost 217 posturi vacante in evidenta Agentiei Locale de Forta de Munca Bacau, acum sunt 197. Dar si dintre acestea mai mult de jumatate sunt in domeniul confectiilor de imbracaminte, de care somerii nu se simt atrasi, astfel ca sunt foarte putine persoane somere cu o asemenea calificare. Firme de confectii cauta, insa, in continuare, 85 de confectioneri imbracaminte, 5 cusatori articole din piele si inlocuitori, 10 croitori, 1 mecanic si 5 muncitori necalificati. Sfera serviciilor le ofera somerilor 2 locuri de agent comercial, 2 de agent de paza, 5 de consultant vânzari asigurari, 2 de gestionar, 2 de instalator retele termice si sanitare, 2 de manipulant marfuri, 2 de mecanic auto, 20 de operator vânzari prin telefon, 3 de preparator carne, 5 de agent vânzari si 2 de slefuitor-lacuitor. In constructii se gasesc disponibile 2 posturi de dulgher, 4 de faiantar, 6 de muncitor necalificat, 2 de rigipsar, 6 de zidar-tencuitor si 2 de zugrav. In alte domenii sunt libere 2 locuri de lacatus confectii metalice, 2 de muncitor necalificat in tâmplarie, 2 de muncitor necalificat, 2 de tâmplar mecanic la frezat si gaurit, 5 de tâmplar universal si 2 de masinist la masini pentru terasament (ifronist). Pentru somerii cu studii superioare este doar un loc, de inginer instalatii pentru constructii.
Elena Tintaru
FC Barcelona a castigat Supercupa Europei
FC Barcelona s-a impus vineri seara cu 2-0 in fata lui FC Porto, cucerind Supercupa Europei. Cele doua goluri ale partidei au fost inscrise de argentinianul Leo Messi, in minutul 39, si de Cesc Fabregas, cu trei minute inaintea finalului.
Cel mai ieftin Ford ar putea fi produs si in Romania
Ford pregateste o ofensiva low-cost in tarile emergente. Americanii vor construi un model subcompact ieftin. Automobilul de clasa B ar putea fi construita la uzina de la Craiova.
Modelul va fi cel mai ieftin Ford, reprezentând o varianta mai accesibila la Ka, Fiesta sau Figo. inca nu se stie daca Ford va renunta la modelul KA sau modelul low-cost va fi produs in paralel cu acesta. Automobilul va fi echipat cu motoarele de 1 litru din generatia Ecoboost, fabricate la Craiova, scrie presa din Brazilia si India.
Masina va fi comercializata, pentru inceput, in China, India si Brazilia, dar urmeaza sa devina o "masina globala" si sa fie vânduta pe tot mapamondul. Cel mai probabil, noul Ford va fi produs mai intâi in India, dar modelul low-cost va fi fabricat si in Europa si America de Sud. Ford a anuntat ca va produce, pe lânga modelul B-Max, inca un model de clasa B la uzinele din Craiova incepând de anul viitor. Noul vehicul va inlocui productia Ford Transit Connect, planificata initial pentru fabrica din România. Productia lui Transit Connect va fi mutata in Spania, la Uzina din Valencia.
Pâna când va ajunge in Europa (nume de cod B562), când cel mai ieftin Ford va intra in concurenta directa cu Sandero in America de Sud, unde este comercializat sub marca Renault si este unul dintre cele mai populare modele.
Ford vrea sa câstige o cota de piata mai buna in Brazilia unde segmentul subcompactelor ieftine reprezinta 75% din piata auto. in india, constructorul american vrea sa ajunga numarul 1 pe piata auto in urmatorii ani.
Modelul va avea o platforma complet noua si va fi comercializat in India si China incepând din 2014. Americanii se asteapta la o productie anuala de circa 2 milioane de vehicule.
Sandero este comercializat in America de Sud sub brandul Renault. Noile Renault Sandero si Sandero Stepway vor iesi pe piata din America de Sud (Brazilia si Argentina) in 2012. Francezii vor sa-si creasca vânzarile in regiunea Americilor la 400.000 de automobile pâna in 2013, de la 225.000 in 2009, respectiv 310.000 anul trecut.
Brazilia, cu vânzari de 160.297 de autoturisme si autovehicule comerciale in 2010, este a doua mare piata a Renault la nivel mondial, dupa Franta. Anul trecut, potrivit datelor Renault, s-au vândut 146.000 de masini Sandero sub brandul Dacia. Sub brandul Renault, inca 154.000 de masini. (Money)
Cele mai influente 5 femei din Romania
Wikileaks a publicat vineri noi telegrame ale Ambasadei SUA de la Bucuresti. Intr-o astfel de telegrama, fostul ambasador american Nicholas Taubman intocmeste o lista cu cele mai influente cinci femei din Romania, in 2007, relateaza Mediafax.
Criteriile de care diplomatii americani au tinut seama au fost "notorietatea numelui, contributiile la societatea civila din Romania si importanta in raport cu interesele SUA".
Topul celor mai influente romance arata astfel:
Nadia Comaneci – gimnasta olimpica, medaliata cu aur, presedinta onorifica a Comitetului Olimpic Roman;
Monica Macovei – ministrul Justitiei, actualmente europarlamentar PDL;
Mona Musca – parlamentar in Camera Deputatilor, Partidul Liberal Democrat. Actualmente s-a retras din viata publica, dupa ce a fost deconspirata ca a colaborat cu Securitatea, in studentie;
Mihaela Radulescu – prezentatoare de televiziune si radio si promotoare a Crucii Rosii din Romania;
Renate Weber – presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa (Soros), actualmente europarlamentar PNL. (Hotnews)
Concurs fara castigator la Psihiatrie
In Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau a avut loc in aceasta saptamana concursul pentru ocuparea postului de sef de sectie la Psihiatrie. Din comisie au facut parte si specialisti in psihiatrie din Iasi. Niciunul din cei doi medici care au concurat pentru conducerea sectiei nu a fost desemnat ca viitor sef. In urmatoarea perioada va fi programat un nou concurs. De altfel, la SJU sunt scoase anul acesta la concurs, pe rand, toate posturile de sefi sectii. Pana acum au fost desemnati medicii care vor conduce 9 sectii: Medicina Interna, Urologie, Cardiologie, Anatomie Patologica, Ortopedie, ORL, Endocrinologie, Neurologie si Gastroenterologie. (D. Mincu)
Comunele pot obtine un milion de euro pentru prevenirea inundatiilor
Incepand de la 1 septembrie, Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJDRP) Bacau, din cadrul Directiei Agricole, va primi cereri de finantare pentru "Lucrari de refacere si modernizare a infrastructurii de prevenire si de protectie impotriva inundatiilor", prevazute in Masura 125, submasura “c”. Suma disponibila la nivel national este de 62.500.000 de euro. Din aceasta suma, 20 la suta reprezinta contributia Guvernului, iar 80 la suta, contributia UE. Depunerea dosarelor se poate face pana pe 31 octombrie 2011, ora 12. Fondurile pot fi solicitate de primariile rurale si de Regia Nationala a Padurilor Romsilva (RNP) pentru investitii eligibile precum refacerea sistemului de diguri, a albiilor paraielor, a bazinelor de acumulare, a structurilor de oprire a scurgerilor de apa. Sunt eligibile si investitiile in reteaua de canale, a stavilarelor cu rol de atenuare a viiturilor, consolidarea terenurilor cu risc de alunecari de teren, in lucrari de desecare pentru eliminarea excesului de apa survenit in urma inundatiilor, lucrari de corectare a torentelor. Pentru a primi finantare nerambursabila, solicitantul trebuie sa îndeplineasca cerintele prevazute in ghid. Submasura “c” are drept obiective diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea incidentei fenomenelor naturale (inundatii, eroziunea solului etc.), prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundatii a zonelor rurale si terenurilor agricole, diminuarea riscului incidentei fenomenelor periculoase asupra padurii. Ajutorul acordat pentru un proiect de investitie este de cel mult 1.500.000 euro. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin Masura 125, Submasura c, este de 5.000 de euro, suma care reprezinta numai cheltuielile eligibile. Sunt admise doar lucrarile de prevenire care vizeaza terenurile agricole sau forestiere si cursurile de apa care nu sunt gestionate de “Apele Romane”. (S. Patrascanu)
Rentierii sunt asteptati la APIA
Luni, 29 august, este ultima zi in care rentierii isi mai pot viza carnetele la Centrul Judetean al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Ei trebuie sa aiba asupra lor carnetul de rentier agricol si actul de identitate. Din februarie 2011, APIA a preluat activitatea derulata de Oficiul National de Renta Viagera Agricola (ONRVA) din cadrul Agentiei Domeniilor Statului, iar centrele judetene APIA indeplinesc si atributiile fostelor birouri judetene ale ONRVA. Pot primi renta viagera batranii care au implinit 62 de ani si au maximum 10 hectare de teren dat in arenda. Pentru fiecare hectar se primesc 100 de euro. Plata se face in luna august pentru anul anterior. Daca posesorul carnetului de rentier a decedat, pot veni mostenitorii la APIA, acestia avand dreptul sa incaseze renta viagera cu conditia sa depuna la dosar carnetul de rentier al defunctului, certificatul de deces, certificatul de mostenitor, actul de identitate al mostenitorului, împuternicire notariala din care sa reiese acordul celorlalti mostenitori privind solicitarea si încasarea rentei, daca exista mai multi mostenitori, precum si documentul cu coordonatele bancare. (S. Patrascanu)
