Comisarii de la Protectia Consumatorilor au facut verificari la agentii economici care vând produse ecologice. Controalele s-au soldat cu amenzi si avertismente, dar comisarii sunt interesati mai degraba sa informeze corect consumatorii si comerciantii, inainte de a aplica amenzi.

Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Bacau a efectuat zilele trecute un control tematic in ceea ce priveste etichetarea si comertul produselor ecologice. 12 agenti economici au fost supusi verificarilor in ceea ce priveste calitatea produselor comercializate, modul de informare a consumatorilor in ceea ce priveste identificarea si caracteristicile produselor ecologice, respectarea prevederilor privind etichetarea alimentelor, modul de afisare a preturilor, sau respectarea Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consuamtorii. "Printre abaterile constatate se numara nementionarea codului autoritatii de control care reglementeaza activitatea operatorului care comercializeaza produse eco, probleme in etichetare – adica valorile nutritionale nu erau traduse in limba româna sau nu erau trecute termenul de valabilitate si cantitatea neta a produsului", a exemplificat directorul CJPC Bacau, Toader Fratila.
Pe lânga aceste abateri, comerciantii sau producatorii "au uitat" sa treaca pe eticheta mentiuni precum "contine gluten" sau "contine lactoza", desi in compozitia produselor erau mentionate ingrediente precum faina de grâu sau lapte.
"In urma controalelor am aplicat cinci avertismente si trei sanctiuni in valoare de 4000 de lei. Pentru ca este o activitate relativ noua, insistam pe consilierea si informarea producatorilor, agentilor economici si a producatorilor in ceea ce priveste normele legale din domeniu. Abia dupa ce dispunem masuri si verificam daca au fost aplicate, aplicam amenzi usturatoare celor care nu s-au conformat", mai spune Toader Fratila. Verificarea comercializarii produselor cu eticheta eco ramâne permanent in atentia autoritatilor, dar si consumatorii sunt sfatuiti sa cumpere alimente doar de la agenti economici autorizati, seriosi si nu de la coltul strazii sau din spatii improvizate. Reclamatiile se pot depune fie la sediul institutiei, fie pot fi inaintate telefonic, la numarul 0234/511.273.
Andreea Gavrila

Factorul postal care in urma cu doua saptamâni a alertat Politia ca a fost tâlharit, in casa scarii unui bloc de pe strada Alecu Russo, a mintit. Acesta a inscenat jaful alaturi de un complice si a sustras cei aproape 50.000 de lei, banii de pensie ai oamenilor din zona. Acesta a fost prins cu minciuna la testul poligraf, pe care l-a picat.

Octavian T. (32 de ani), factor postal, este cercetat acum pentru infractiunea de delapidare. In ziua de 22 februarie, acesta a pus pe jar politistii din Bacau dupa ce a sunat si a anuntat ca a fost tâlharit in casa scarii unui bloc de pe strada Alecu Russo. Le-a spus anchetatorilor ca o persoana necunoscuta a iesit din lift, i-a dat cu spray lacrimogen in fata si l-a deposedat de geanta cu 50.000 de lei, bani de pensii, si plicurile pentru oamenii din zona. Zona a fost impânzita, dar din discutiile purtate cu cetatenii, anchetatorii si-au dat seama ca lucrurile nu au stat tocmai asa. „S-a stabilit ca reclamantul este cunoscut în salile de jocuri mecanice din zona Alecu Russo si Milcov ca jucator împatimit, acesta pierzând constant sume considerabile de bani ce însumau la un joc aproximativ 1.000 lei. Totodata, politistii au stabilit ca acesta a luat de la mai multe persoane sub forma de împrumut sume cuprinse între 4.000 si 8.000 lei, care nu au fost restituite si ca petrecea o mare parte a timpului liber cu Mircea M., de 41 de ani, din Bacau”, spune inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Acesta din urma i-a si dat o mâna de ajutor la inscenarea jafului. Dus la detectorul de minciuni, aparatul l-a dat de gol si a recunoscut fapta. Aproape 40.000 de lei din banii furati au fost gasiti ascunsi intr-un recipient metalic, in gunoi, undeva in zona stadionului Municipal. 10.000 de lei au ajuns la complice. „Octavian T. este cercetat pentru delapidare în formacontinuata, iar Mircea M. este cercetat pentru complicitate la delapidare. Cercetarile continua în vederea documentarii întregii activitati infractionale a celor doi”, a mai spus Butnaru.

Cei de la Posta l-au consiliat psihologic

Actiunea postasului i-a lasat muti pe sefii de la Directia Judeteana de Posta. Acestia spun ca nimic din comportamentul lui nu a tradat ce a facut si mai mult i-a asigurat consiliere psihologica ca sa treaca mai usor peste incident. „Nu-mi vine sa cred. Era un baiat la locul lui. Eu am ajuns la zece minute dupa ce s-a sesizat jaful si tremura. Ma gândesc cum putea sa simuleze atât de bine? Nu am primit nimic oficial de la Politie, dar asa am inteles, ca a picat la testul poligraf”, ne-a spus Sorin Sova, directorul Directiei de Posta Bacau.
Geta Panaite

Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau a decis sanctionarea pe linie administrativa a celor trei medici anchetati in cazul Denisei Nicoleta Varga, fetita care a murit la vârsta de 5 ani pentru ca nu i s-a administrat vaccinul antirabic dupa ce a fost muscata de un câine. Dr. Carolina Moisei, de la Unitatea de Primire Urgente (UPU), dr. Petru Papuc, medic de chirurgie infantila, si dr. Costica Mocanu, oftalmolog, vor avea pe o perioada de o luna salariul de baza redus cu 5 %. Potrivit unui comunicat de presa primit de la SJU, „sanctionarea s-a facut potrivit prevederilor alin. 248, lit. C din Codul Muncii. La baza deciziei au stat notele explicative date de cei trei medici, Regulamentul de organizare si functionare al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, Regulamentul intern al institutiei si referatul Comisiei de disciplina din cadul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau din data de 05.03.2012 prin care se constata neîndeplinirea atributiilor prevazute în fisa postului.” Acelasi comunicat de presa mentioneaza ca sanctiunile decise de conducerea SJU au in vedere latura administrativa a activitatii desfasurate de cei trei medici. „Potrivit legii, Colegiul Medicilor este singurul organism care ar putea decide o eventuala sanctionare profesionala a acestora.” Denisa Nicoleta Varga, din Racaciuni, a fost muscata de un câine pe 16 decembrie. A doua zi, mama ei a adus-o la Urgente, la SJU Bacau, unde era de garda dr. Carolina Moisei. Fiind vorba despre un copil, a fost solicitat dr. Petru Papuc, medic de chirurgie infantila. Acesta i-a acordat ingrijiri medicale fetitei, dar nu i-a administrat vaccinul antirabic, desi a mentionat in fisa medicala ca aceasta a fost muscata de câine. Dr. Papuc a cerut consult oftalmologic, dar medicul specialist efectua garda la domiciliu. Acesta nu s-a deplasat la spital, la solicitare, ci a cerut ca pacienta sa fie trimisa la cabinetul lui particular. Inainte de plecare, niciunul dintre cei doi medici din SJU nu a recomandat vaccinul antirabic. De la cabinetul particular al oftalmologului, fetita a plecat acasa. Dupa doua luni, s-a declansat rabia, o boala mortala. Copilul a fost adus din nou la spital, la Pediatrie, de unde a fost trimis la Iasi, unde a si decedat. Directia de Sanatate Publica a desfasurat prima o ancheta in acest caz, iar concluzia a fost ca toti cei trei medici au comis erori care au dus la moartea copilului. Ramâne sa se pronunte si Colegiul Medicilor, dar din experienta altor cazuri, verdictul se va lasa mult asteptat.
Doina Mincu

Un incendiu de proportii s-a iscat in localitatea Schitu Frumoasa, comuna Balcani. Pompierii au fost anuntati ca adapostul de animale al unui localnic a luat foc, insa pâna au ajuns la fata locului flacarile s-au extins si la gospodariile vecine. In total, trei familii au trecut prin clipe de cosmar când au vazut ca focul le transforma in scrum adaposturile de animale, furajele si cerealele. Incendiul a fost lichidat cu greu, militarii fiind ajutati si de pompierii voluntari ai comunei. (G.P.)

Taximetristi platesc taxe de pomana

Circulatia prin municipiul Bacau este un adevarat test de indemânare pentru soferi. Acestia sunt nevoiti sa faca slalom printre gropi si printre mormanele de zapada. De parca atâtea obstacole nu ar fi suficiente, benzile de circulatie sunt ocupate de taxiuri. Desi proprietarii acestora dau bani grei in fiecare an la bugetul local, Primaria Bacau nu s-a ingrijit nici macar sa le deszapezeasca locurile de parcare.

Gropile, gheata si mormanele de zapada pun la incercare indemânarea si nervii soferilor din Bacau, dar si rezistenta masinilor. In multe locuri, benzile de circulatie sunt ocupate de taximetristi. Desi acestia au locuri rezervate de parcare, sunt nevoiti sa stationeze aproape de mijlocul strazilor. Pe strada Bicaz, de exemplu, potrivit unui panou montat chiar de primarie, exista o statie de taxiuri. Locurile sunt insa inaccesibile pentru acestea. „E statie, uitati, ne-a spus Vasile Arbureanu, care s-a chinuit din greu sa-si urce masina pe o gramada de gheata. Ar trebui sa fie 13 locuri, pentru care noi platim primariei o taxa. Trebuia sa si curate aceste locuri. In tot orasul este asa, dupa cum s-a facut iarna asta deszapezirea. Eu mi-am rupt si o planetara fortând sa ies din zapada, tot dând inainte si inapoi.” Gheorghe Padure crede ca s-a ajuns in aceasta situatie fiindca „nu s-a curatat zapada la timp. De când a nins, din locurile noastre de parcare nu s-a ridicat deloc zapada. Ce-am tras iarna asta! De la atâtea manevre, am ramas cu schimbatorul de viteze in mâna.” Petrica Oancea spune ca „majoritatea statiilor sunt asa. Ne cam fugareste politia, dar ce sa facem?”

Platesc taxe si ajung in service

In alte zone din oras, taximetristii stationeaza in mijlocul trotuarelor. Locurile pentru care platesc taxa la primarie sunt ocupate. Nu de alte masini, ci de zapada lasata de Primaria Bacau in seama soarelui de primavara. Vasile Rusu si-a cocotat taxiul pe coltul trotuarului de pe strada Stadionului. „Stiu ca incurcam, dar locurile noastre sunt acoperite de zapada. Eu dau la primarie pentru parcare 220 de lei pe an. Ar trebui sa ni se asigure conditii. Si pentru clienti este greu sa urce in masini.” Nicu Galeru este furios: „Am bara sparta la masina! Numai de la conditiile din oras ni se trag toate. Daca ne prinde politia, ne amendeaza ca parcam cum putem, dar locurile pentru care ni se iau bani sunt ocupate de munti de zapada.” Disperati sa-si câstige traiul, taximetristii forteaza masinile si escaladeaza gramezile de zapada murdara. De obicei, autoturismele ies „sifonate” din aceste manevre. Pe buna dreptate, acesti contribuabili se intreaba de ce platesc an de an Primariei Bacau un serviciu de care nu beneficiaza.
Doina Mincu

„N-am vazut asa ceva in tot orasul”

Strada Miron Costin isi arata adevarata fata dupa ninsori. Portiuni intregi din artera destul de circulata sunt, de fapt, gropi. Zapada, sarea imprastiata si apa care balteste au condus la aceasta situatie. Pentru ca strada este cu sens unic, iar masinile sunt parcate pe ambele parti ale drumului, soferii nu prea au cum sa evite gropile.
Ion Scarlat locuieste pe aceasta strada din 1970. Si iarna aceasta i-a urmarit atent pe cei care trebuiau sa faca deszapezire. "Zapada care a ramas este a doua care a cazut. Nu au mai venit sa o ia, oamenii au strâns-o, au depozitat-o, insa nu a venit nimeni sa o transporte. Stiu ca locuiesc aici de multi ani. Ma uit cum saracii soferi isi distrug masinile, practic nu au cum ocoli gropile din asfalt”, ne spune omul care supravegheza zilnic mersul cartierului. "Acum se vede cum au peticit, cum au lucrat la asfaltare. Toata strada, de la intersectia cu Pictor Th. Aman, pâna in Stadionului este rupta, n-am vazut asa ceva in tot orasul. Miron Costin este o strada foarte circulata, insa administratia nu tine cont de acest lucru. Uitati-va cum se circula.”", mai spune domnul Scarlat. Isi aminteste ca in urma cu doi ani s-a asfaltat strada. De atunci, nu a mai vazut lucrari de intretinere. "Atunci au venit cu un strat subtire de asfalt. Dar, oameni de la primarie nu am mai vazut", mai spune omul, "decât prin campanie. Ce lucrare este asta de nu tine nici macar un an? I-am vazut eu cum lucrau, alergau cu masina de asfalt". Mormanele de zapada de pe marginea strazii incurca circulatia, nu mai sunt locuri de parcare. Cetatenii de pe Miron Costin nu inteleg de ce strada lor nu a fost curatata de zapada, in timp ce vecina lor Pictor Th. Aman este luna si bec. “Platesc mai mult, au pile la primarie sau sta vreun stab prin zona”, se intreaba locuitorii de pe Miron Costin.

S-au ingropat 250 de miliarde

Conform siturilor de licitatii publice, in ultimii 3 ani, municipalitatea bacauana a cheltuit peste 256 de miliarde lei vechi pe asfaltarea de strazi, la care se adauga alte supe pentru lucrari de intretinere, dar si pentru unele trotuare. Intre 2007 si 2011, Primaria a incredintat peste 20 de contracte, unor societati apropiate cercurilor de interese liberale. Contractele au fost atribuite pe doua cai: programul parcari si alei intre blocuri, respectiv faimoasele asfaltari electorale, demarate in 2008, in timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, continuate in 2009, iar acum, in anul electoral 2012, Primaria si Consiliul Local au in plan cheltuierea altor sute de milioane de lei pentru alte asfaltari, pentru ca orasul sa dea bine la noile alegeri. Odata cu trecerea iernii, majoritatea strazilor care au beneficiat de „tratamentul” pe baza de asfaltari la rece sunt „praf”. Si la propriu, si la figurat.

Improvizatii cu sume imense

In ultimii ani, Primaria si-a facut un obicei din a realiza improvizatii la asfaltarea arterelor rutiere. Rând pe rând, strazi importante din Bacau au fost asfaltate cu lopata, cu punga, asa cum se procedeaza si in aceasta luna pe podul de la Narcisa, municipalitatea cheltuind sume de ordinul miliardelor de lei vechi pentru decontarea asa-ziselor asfaltari. Conform asiguratorilor, strazile care s-au dovedit adevarate cosmaruri pentru conducatorii auto si care, in ultima instanta, pot deveni gauri negre pentru bugetul local, sunt Chimiei, Izvoare, Arcadie Septilici, iar recent Miron Costin, Alecu Russo, Stefan cel Mare etc. Un caz tipic este strada Bancii, asfaltata doi ani la rând, iar acum are destule gropi, pe care primarul Romeo Stavarache cu greu le ocoleste.

Opinia specialistilor: Sarea distruge asfaltul

Anul trecut, dar si la inceputul acestui an, ziarul DESTEPTAREA a contactat mai multi specialisti, constructori, transportatori si asfaltatori cu experienta. Câtiva au facut declaratii, ne-au raspuns la intrebari sub protectia anonimatului, din motive lesne de inteles. Expertii sustin ca asfaltul este prost pentru ca uneori constructorii nu executa lucrarile la standarde, preturile stabilite sunt foarte mici si atunci se folosesc materiale ieftine, nu se mai respecta compozitia in functie de utilitatea drumurilor. Alte cauze tin de intretinerea nercorespunzatoare a strazilor, dar si incredintarea unor asemenea lucrari societatilor din anturajul politicienilor, a administratiei locale. “Majoritatea contractelor, afirma interlocutorul nostru, se atribuie preferential, se anunta licitatia – daca se anunta – vine politicianul si dupa el tot felul de firme fantoma, care lucreaza prost, deoarece nu au experienta, nu au expertiza, unele nu au asfaltat niciodata un metru de strada. Si va mai spun, lucrarile nu se controleaza, receptiile sunt formale, dirigintii de santier nu-si fac treaba. Ce garantii, sunt doar pe hârtie, câte societati ati vazut sa refaca lucrarea, distrusa chiar in termenul de garantie? Asta se intâmpla peste tot, de aceea avem asemenea strazi. Bani putini, dirijati politic, lucrari proaste, cum de altfel ati consemnat si dumneavoastra in ziar de multe ori.”

Clorura de calciu este o solutie

Un alt inspector, de la o directie judeteana, mai aduce ca argumente si cauze compozitia asfaltului, faptul ca nu se respecta retetele, se foloseste piatra de râu, pentru a se incadra in costuri, nu se toarna la temperatura inscrisa in tehnologie, deoarece distantele de la fabrica la locul de turnare este mare. Insa o problema care se discuta de multi ani este aceea a materialelor de deszapezire. “In Bacau se foloseste la deszapeziri, in exces, sarea, care afecteaza asfaltul, mai ales daca acesta are deja fisuri, si cum in Bacau situatia este generalizata, va dati seama de consecintele folosirii sarii asupra strazii, dar si asupra autovehiculelor. In Germania, mai spune expertul, se foloseste pe scara larga clorura de calciu, administrata inainte ca zapada sa se depuna. De asemenea, foarte importanta este pregatirea strazii pentru turnarea covorului asfaltic, consolidarea gaurilor, a fisurilor, curatarea de orice corpuri straine, maturarea chiar, pentru a face priza, ceea ce nu se intâmpla prea des. Si mai este o problema, licitatiile se tin in fiecare an, se pierde timp, incep asfaltarile prin toamna, normal ca lucrarile intra in anotimpul rece, ceea ce influenteaza calitatea lor.”

Negocieri directe si licitatii deschise

Topul celor mai grase contracte de asfaltare „la rece” obtinute in municipiul Bacau este dominat de societatea Pa&Co ce apartine afaceristului Costel Casuneanu. Pe parcursul lui 2009, firma acestuia a realizat asfaltari pe aproape toate arterele importante din municipiu, valoarea „covoarelor asfaltice foarte subtiri” intinse de Pa&Co ridicându-se la peste 80 de miliarde lei vechi. Curios, desi valoarea contractului a depasit – la acea data – suma de 2 milioane de euro, municipalitatea nu a organizat licitatie electronica, multumindu-se – in schimb – cu o licitatie deschisa. Strazile asfaltate de Pa&Co in urma cu 2 ani au beneficiat de o noua „toaletare” in 2010, când municipalitatea a incredintat un nou contract de asfaltare societatii Bitunova Romania SRL, in suma 4.769.716 euro, contractul prevedea executarea mai multor lucrari de „reinnoire a imbraca¬mintei rutiere”, atribuite fara organizarea unei licitatii electronice. A urmat la rând societatea Luconsa BM SRL cu lucrari suplimentare in suma de 906.278 RON, atribuite prin „negociere fara anunt de participare” unei societati din Galati.

Primaria, data in judecata de asiguratori

Primaria plateste si pentru ca nu isi administreaza corespunzator drumurile publice. Pentru ca sunt pline de gropi sau au fost prost executate, municipalitatea a fost chemata in instanta pentrru a returna banii achitati de firmele de asigurare pentru reparatiile autovehiculelor. 25 astfel de actiuni in instanta au fost deschise numai de BCR Asigurari. „Am avut numeroase dosare in 2009 si 2010, altele in 2011 si am decis sa recuperam aceste sume de la administratorul drumului”, a explicat Vasilica Spataru, consilier juridic la BCR Asigurari Bacau. In general, sumele pe care incercam sa le recuperam variaza intre 1.000 si 6.000 de lei, in functie de cât de mare a fost dauna. Avem insa si situatii care pot merge pâna la o dauna de 15.000 de lei”, a mai spus juristul firmei de asigurari. Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, a declarat pentru cotidianul nostru: “Cam 30 la suta din cazuri sunt câstigate de asigurator si 70 la suta de municipalitate, nu toate reclamatiile au avut câstig de cauza in instanta.” Daca judecatorii dau dreptate reclamantului, Primaria este buna de plata, evident, tot din banii nostri. Una dintre cele mai mari sume oferite unui conducator auto de asigurator s-a ridicat la aproximativ 500 de milioane lei vechi, bani pe care o societate de asigurari vrea sa-i recupereze acum de la municipalitate.
Andreea Gavrila
Gheorghe Baltatescu

Gabriel Drug, bio-inginer medical, manager al spitalului buhusean din august 2010, si-a prezentat demisia. Marti, primarul Ionel Turcea i-a aprobat cererea. Primarul Ionel Turcea ne-a spus: „Acum, dl director este in concediu medical. Dupa ce se va termina perioada preavizului, probabil ca director interimar va fi actualul director medical, dr. Mohanad Toron. Am colaborat cu managerul Gabriel Drug la implementarea unor proiecte foarte reusite, dar viata trebuie sa mearga inainte. Spitalul Buhusi trebuie sa functioneze foarte bine si va functiona”. Managerul Gabriel Drug a confirmat laconic depunerea demisiei: „Codul Muncii imi da dreptul de a-mi depune demisia”. A confirmat si faptul ca a avut o colaborare eficienta cu primarul Ionel Turcea. (Ion Fercu)

Viitorii agenti de penitenciare, care invata la Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare de la Tirgu Ocna, s-au trezit cu noaptea in cap pentru a simula un incendiu. Institutia de invatamânt, impreuna cu Asociatia „Sf. Nicolae cel Milostiv” din Iasi si Detasamentul de Pompieri Onesti au relizat o aplicatie practica ce a urmarit rezolvarea situatiilor de criza ce apar in cazul unui incendiu. Exercitiul s-a desfasurat in intervalul 5.00-13.00, timp in care elevii au invatat cum sa foloseasca stingatoarele sau cum sa se comporte in cazul in care cladirea este cuprinsa de foc. „S-au mai realizat exercitii de apelare de catre elevi, a serviciului de urgenta 112 si solicitarea interventiei fortelor de specialitate, respectiv ISU Bacau prin intermediul Detasamentului de Pompieri si s-a prezentat de catre experti materiale referitoare la situatiile de urgenta provocate de dezastre si calamitati naturale, respectiv cutremur, inundatii, accidente chimice sau rupere de baraje. Scopul simularii a fost acela de a verifica gradul de pregatire, modul de actiune, precum si antrenarea elevilor pentru gestionarea situatiilor critice de urgenta. A fost evaluat, de asemenea, si gradul de eficienta a fluxului informational între structurile participante”, a declarat inspectorul de penitenciare Silvia Vatavu, purtatorul de cuvânt al SNPAP Tirgu Ocna. (Geta P.)

Gabriel Drug, bio-inginer medical, manager al spitalului buhusean din august 2010, si-a prezentat demisia. Marti, primarul Ionel Turcea i-a aprobat cererea. Primarul Ionel Turcea ne-a spus: „Acum, dl director este in concediu medical. Dupa ce se va termina perioada preavizului, probabil ca director interimar va fi actualul director medical, dr. Mohanad Toron. Am colaborat cu managerul Gabriel Drug la implementarea unor proiecte foarte reusite, dar viata trebuie sa mearga inainte. Spitalul Buhusi trebuie sa functioneze foarte bine si va functiona”. Managerul Gabriel Drug a confirmat laconic depunerea demisiei: „Codul Muncii imi da dreptul de a-mi depune demisia”. A confirmat si faptul ca a avut o colaborare eficienta cu primarul Ionel Turcea. (Ion Fercu)