Inscrierile pentru examenul de titularizare 2012 s-au incheiat. 12 aprilie a fost ultima zi in care cei care doresc sa lucreze in sistemul de invatamânt au putut sa-si depuna dosarul de candidatura intr-unul din cele 13 centre de concurs, pe una din cele 130 de specializari (discipline). S-au inregistrat in jur de 700 de cereri. "Din acest an, concursul de ocupare a posturilor/ catedrelor vacante din invatamânt se va desfasura diferit fata de ce a fost pâna acum. Asta pentru ca intra in vigoare prevederile noii Legi a Educatiei prin care acest concurs de titularizare se organizeaza la nivelul fiecarei unitati de invatamânt", a precizat prof. Teodora Craus, inspector scolar general adjunct. Pâna la sustinerea probei scrise (care va avea loc in data de 2 august) in toate scolile care dispun de posturi/catedre libere, candidatii trebuie sa se pregateasca de probele practice ori inspectiile la clasa, care se vor organiza incepând de luna viitoare. In functie de rezultatul raportului intocmit de comisia care a evaluat ora de curs, candidatul afla daca va participa sau nu la examenul scris. "Aceste calificative vor conta in proportie de 25 la suta in calculul notei finale de la concursul de titularizare", a mai explicat inspectorul scolar general adjunct.
Roxana N.
S-a terminat perioada de inscriere la Titularizarea 2012
Alesii judetului s-au intalnit in Joia mare
Sedinta ordinara a Consiliului Judetean (CJ) Bacau pentru luna aprilie a avut loc in Joia Mare. Cele mai importante proiecte aprobate de alesi au fost solutia tehnica pentru realizarea Statiei de epurare a apelor uzate din municipiul Onesti, extinderea cu 24 de luni a Strategiei in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului pentru perioada 2006-2011 si devizul privind reabilitarea cladirii in care functioneaza Comandamentul Militar Judetean (CMJ). Alte hotarâri au vizat diverse asocieri in vederea cofinantarii unor evenimente, cum ar fi "Toamna Bacoviana", si a doua proiecte, unul cultural si altul sportiv, modificarea programului de transport la solicitarea operatorului si atribuirea unor licente de traseu pentru curse speciale, care sunt destinate navetistilor. (Silvia P.)
Lumina Invierii va ajunge si dupa gratii
Pregatirile pentru marea sarbatoare a Pastelui au inceput cu mult timp in urma in Penitenciarul Bacau. In Vinerea Mare, mai multe persoane private de libertate vor intra in pielea unor personaje sau a unor artisti, pentru ca vor sustine un spectacol artistic din care nu vor lipsi momentele muzicale si o piesa de teatru. Lumina Invierii va ajunge si dupa gratii, chiar daca ceva mai târziu. „La capela unitatii, preotul capelan, va oficia Slujba de Înviere, care se va desfasura duminica începând cu orele 11.00, precum si slujbele liturgice din zilele de sarbatoare. În prima zi de Paste, persoanele private de libertate vor beneficia de un meniu îmbogatit din care nu vor lipsi ouale rosii”, a spus inspectorul Adrian Novac, purtatorul de cuvânt al Penitenciarului Bacau. Sunt insa si unii mult mai norocosi. O detinuta va petrece Invierea in familie, fiindu-i aprobata o zi de libertate pentru ca a avut un comportament exemplar. (G.P.)
Copilul de 4 ani din Serbanesti a fost omorat
Baietelul, in vârsta de 4 ani, gasit mort, miercuri dupa-amiaza, intr-o casa din cartierul Serbanesti, municipiul Bacau, a fost ucis in bataie. Asta au stabilit medicii legisti dupa ce i-au facut necropsia si au constatat ca avea multiple leziuni la nivelul capului si pe corp. Procurorii au retinut deja un suspect. Este un barbat de 30 de ani, despre care vecinii spun ca ar fi fratele acestuia. El este acuzat de infractiunea de omor si daca va fi gasit vinovat risca sa stea peste 20 de ani dupa gratii. (G.P.)
Cei mai „tari” la Astronomie, Astrofizica si Fizica
Bacaul va fi reprezentat in lotul largit pentru olimpiadele internationale de Astronomie/Astrofizica si Fizica de doi elevi. Acestia au fost calificati in cele mai aprige competitii dupa ce au obtinut premiul I la olimpiadele nationale pe cele doua discipline. Este vorba despre Andreea Vieru (clasa a IX-a, de la Colegiul National "Vasile Alecsandri" Bacau, prof. Anamia Gireada) – pe disciplina Antronomie/Astofizica si Andrei Ioan Bleahu (clasa a XI-a, Colegiul National "Gr. Moisil" Onesti, prof. Valentin Sorta).
Roxana Neagu
Masa de Paste cu bani imprumutati
Pensionarii cu pensii mici au batut la usa Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Bacau, de unde pot lua niste banuti care sa ii ajute sa puna ceva pe masa de Paste. Chiar daca destul de multa lume imprumuta bani, numarul vârstnicilor bacauani care cer bani a fost mai mic decât in alti ani.
Intre cheltuielile zilnice, cele pentru medicamente si facturi, pensionarii bacauani au fost nevoiti sa apeleze la imprumuturi de la Casa de Ajutor Reciproc pentru a trece sarbatorile cu bine. Din acest motiv, multi au venit in saptamâna mare sa ceara un ajutor. "Avem nevoie de bani. La o pensie mica, chiar si 50 de lei conteaza pentru noi. Si o pâine costa mult acum. Ma duc sa iau o bucatica de carne, nu multa ca nu sunt bani: o pulpa, doua de fiecare ca mai mult nu este de unde", spune Florentina Burche.
"In aceasta perioada este mai aglomerat probabil tinând cont de sarbatorile pascale. Numarul de imprumuturi este insa aproximativ la fel ca anul trecut, cu aceleasi valori. Probabil situatia destul de grea, datoriile mari ii tin departe pe vârtnici. In plus, pensionarii sunt foarte precauti in luarea unor sume pe care nu le-ar putea plati", explica Mina Cosa, contabil sef la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.
Alti pensionari au preferat insa sa nu se imprumute, ci sa isi dramuiasca mai bine banii, sa le ajunga pentru toate cumparaturile. "N-am mai imprumutat bani de mult, ca pensiile sunt mici. La 500 de lei stam cu cât avem", spune Olga Stoleru, pensionara. "Pentru Paste, ne-am oprit la pensia pe care o avem si ne chivernisim asa cum putem. Noi cei batrâni asta facem: ne luam strictul necesar", a mai spus femeia.
Un mic ajutor de la Casa
Pensionarii cu pensii mici au fost ajutati si in acest an sa aiba sarbatori imbelsugate. Dintr-un fond al Casei de Ajutor, cei cu venituri foarte mici au primit o suma simbolica, de 50 de lei.
"Am depus o cerere, sa vedem daca imi da sau nu. Am o pensie mica, de 239 de lei si ma ajuta. La Paste, la Craciun, primim câtiva banuti. Din ei, o sa iau o bucatica de carne, poate si tocata sa fac vreo doua sarmale", spune si Sevastita Buliga.
Dar, persoanele de vârsta a treia imprumuta bani nu doar in preajma sarbatorilor. "De cele mai multe ori, pensionarii se imprumuta pentru a achita facturile restante la energie, gaz, intretinere, pentru alimente, medicamente sau interventii chirurgicale. Pentru stingerea acestor datorii, imprumuta de doua-trei ori pe an, imprumuturile fiind cuprinse intre 100 si 7500 de lei", a mai explicat Mina Cosa.
La Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Bacau sunt inscrise peste 13.300 de persoane, dintre care 651 au imprumuturi in curs de derulare, imprumuturi care au o valoare totala peste 1,4 milioane de lei.
Andreea Gavrila
Fiecare casa cu obiceiurile sale
Pentru fiecare minoritate, Pastele va insemna altceva. Un lucru il au in comun toti cei care vor fi in sarbatoare: faptul ca in jurul mesei, de Inviere, se vor aduna toti membrii familiei.
Comunitatea armenilor din judet, care mai numara putin peste 150 de persoane, tine aceleasi obiceiuri ca si credinciosii de rit ortodox. Exceptie face noapte de Inviere, când se organizeaza Liturghia de ajun Djracaluit – a aprinderii facliilor. „Acest obicei a ramas din trecut, când slujbele se tineau in biserici luminate de candele”, explica parintele armean Bogdan Ezras. Armenii nu manânca in noapte de Inviere miel sau oua rosii, petru ca se considera ca este inca post, ci „peste – la care este dezlegare, un pilaf cu stafide si verdeturi”, mai spune parintele Ezras. Dupa ce participa la slujba de Inviere din ziua de duminica, armenii se strâng in jurul mesei si abia acum pot servi din preparatele traditionale. Ouale rosii sunt incondeiate nu de femei, ci de copii, iar toate produsele specifice acestei sarbatori se sfintesc in afara lacasului de cult, dupa incheierea slujbei de duminica.
Comunitatea evreiasca a intrat in saptamâna Pesei (Paste) odata cu credinciosii romano-catolici. Data acestei sarbatori este diferita in fiecare an, in functie de calendarul evreiesc si poate fi marcata in orice zi a saptamânii. „Noi am inceput de vineri seara (n.r. – 6 aprilie). Cum este obiceiul, am organizat o masa de Seder la care au participat circa 50 de persoane. Am servit miel, pâine nedospita si ierburi amare”, a explicat Hari Vigdar, liderul comunitatii evreiesti din Bacau. Cele mai importante zile ale acestei sarbatori sunt primele si ultimele doua, in care membrii comunitatii participa la ceremoniile specifice la sinagoga. „Este mai mult o sarbatoare a comemorarii celor intâmplate cu poporul evreu si lunga sa calatorie prin pustiu pentru a ajunge in Tara Sfânta. Nu este o petrecere”, mai spune Hari Vigdar. Inainte de a se aseza invitatii la masa, rabinul citeste povestirea Exodului si se rostesc psalmii de lauda. In ultima zi a sarbatorii, evreii participa la sinagoga la o ceremonie de comemorare a mortilor.
Comunitatea de etnie roma, in schimb, respecta obiceiurile ortodoxe. Copiii asteapta Iepurasul de Paste, iar in ziua Invierii „voi avea la masa toti finii, pe care trebuie sa ii sporesc. Este o traditie mostenita. Daca finii vin cu un ou, eu le voi da trei, daca vin cu o jumatate de cozonac le voi da o alta jumatate”, explica Doru Tanase, prim-vicepresedinte la Partida Romilor Bacau. Dar pentru etnicii romi, cea mai importanta zi din Saptamâna Luminata este Joia Verde. „Ne vom aduna cu totii, credem, la Bacioi, comuna Corbasca, acolo unde comunitatea noastra este destul de mare. Vineri, in schimb, obisnuim sa mergem la cimitir sa aprindem lumânari pentru morti”, a explicat acesta. Rromii se folosesc de acest prilej pentru a se trage la locurile de bastina si pentru a petrece in familie sarbatorile. La masa de Paste, ei prefera sa manânce carnea de miel, asa cum este traditia.
Andreea Gavrila
Gesturi simple, incarcate de simbolistica
Sarbatorile pascale sunt insotite de numeroase gesturi care s-au incetatenit de-a lungul timpului. Fie ca le cunoastem sau nu originea, le respectam cu sfintenie, aproape ferindu-ne de pedeapsa divina. In realitate, mare parte din aceste gesturi provin din credintele religioase pe care le-am mostenit de la parintii sau bunicii nostri.
Traditia vopsirii oualor de Paste nu este atât de bogata ca in Bucovina, dar este una autentic româneasca, dupa cum ne spune Iulian Bucur, critic de arta. „Cred ca putem fi mândri pentru ca ouale incondeiate la noi, in Moldova, sunt cele traditionale. Poarta doar câteva simboluri, cum sunt crucea, inima, creanga de brad sau spicul, semn al inceperii anului agricol. Incondeierea este monocroma, alb si rosu”, explica Iulian Bucur.
De obicei, incondeierea oualor se face in Joia Mare, traditie inca respectata de credinciosii ortodocsi, in timp ce romano-catolicii vopsesc ouale sâmbata. Pasca se orneaza intotdeauna cu o cruce pe deasupra. Este de altfel, simbolul cel mai folosit cu ocazia acestor sarbatori.
„Potrivit traditiei, in Vinerea Mare nu se lucreaza. Se spune ca nici macar rândunelele nu lucreaza in aceasta zi la cuibul lor. Este practic o zi de doliu”, mai spune Bucur.
In Duminica Pastelui, toti membrii familiei se spala pe ochi cu „apa neinceputa”. „Cea mai batrâna din familie scoate o oala cu apa curata, neinceputa. In aceasta pune un ou rosu, iar toti cei din casa trebuie sa isi limpezeasca fata cu aceasta apa”, explica mai departe Iulian Bucur.
Oamenii se saluta „Hristos a inviat!”, un salut folosit in special de credinciosii ortodocsi. Cei romano-catolici au adoptat acest salut ulterior, de Paste acestia salutându-se „Laudat sa fie!” – „In toata vesnicia”, se raspundea imediat, in dialectul ceangaiesc. Tot in aceasta dimineata, copiii merg din casa in casa cu o colinda a Pastelui si sunt recompensati cu oua rosii si colacei. Traditia taierii mielului de Paste este tot de sorginte religioasa, fiind povestit pe larg in Cartea Exodului cum era sacrificat si se servea mielul in ziua a 14 a nissan (aprilie). Sângele animalului era folosit pentru a unge pragurile usilor si ferestrelor. Astfel, toti cei din casa erau feriti de cele rele. Mielul se mânca cu pâine nedospita si ierburi amare.
Pentru toti crestinii, saptamâna care urmeaza Duminicii Invierii Domnului este cunoscuta drept „Saptamâna luminata”, pe parcursul careia slujbele se tin cu Usile Imparatesti larg deschise. Vinerea din aceasta saptamâna mai este denumita si a Izvorului Tamaduirii, când se sfinteste apa, in biserici, la fântâni si izvoare. Perioada de sarbatoare a Invierii Domnului dureaza patruzeci de zile, pâna la Inaltare.
Andreea Gavrila
Handbal feminin / Liga Nationala: Fara victorie externa
CSM Bucuresti – CSM Bacau 33-29 (16-21)
Medaliata cu bronz in campionatul precedent, CSM Bucuresti si-a luat revansa pentru infrângerea suferita in tur in Bacau (28-30). Finalul primei reprize le-a dat sperante oaspetelor, care s-au distantat in pas alergator spre 16-21, dar handbalistele bacauane nu au reusit sa tina de rezultat pâna la capat. Pas cu pas, CSM Bucuresti a reintrat in meci, a egalat la 23 (min. 40) si s-a desprins (26-24 ’47), 30-25 ’52) intr-o repriza in care echipa bacauana a marcat doar cinci goluri in primele 25 de minute (30-26 ’54).
Celelalte rezultate din etapa a XXI-a: Corona Brasov – SCM Craiova 30-25, HCM Roman – HCM Baia Mare 26-22, Otelul Galati – Cetate Deva 34-22, "U" Neptun Constanta – CSM Ploiesti 27-33, "U" Cluj – HC Zalau 24-23, Oltchim Râmnicu Vâlcea – HC Dunarea Braila 36-27.
Etapa urmatoare (21 aprilie): SCM Craiova – "U" Neptun Constanta, CSM Ploiesti – HC Otelul Galati, Cetate Deva – HCM Roman, HCM Baia Mare – Oltchim Râmnicu Vâlcea, HC Dunarea Braila – "U" Cluj, HC Zalau – CSM Bucuresti, CSM Bacau – Corona Brasov. (D.P.)
Clasament
1. Oltchim 18 18 0 0 647-440 36
2. "U" Cluj 20 15 1 4 588-535 31
3. Dunarea Braila 20 14 1 5 568-522 29
4. HC Zalau 20 12 4 4 511-435 28
5. HC Otelul 20 12 1 7 538-489 25
6. CSM Bucuresti 20 9 1 10 556-579 19
7. HCM Roman 21 8 2 11 512-555 18
8. Corona Brasov 20 9 0 11 496-498 17
9. HCM Baia Mare 19 8 1 10 473-531 17
10. CSM Ploiesti 21 7 2 12 555-579 16
11. "U" Neptun 19 6 2 11 483-536 14
12. CSM Bacau 21 5 1 15 519-594 11
13. Cetate Deva 20 4 2 14 469-545 10
14. SCM Craiova 21 4 0 17 492-569 8
Primul Paste fericit
Cei patru copii preluati de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau, la finele lunii ianuarie, dintr-un grajd dezafectat din cartierul Letea, au parte pentru prima data de un Paste fericit.
Cazati in Adapostul de Zi si Noapte „Morcoveata”, micutii asteapta cu nerabdare venirea Iepurasului. S-au adaptat bine la noua viata, s-au obisnuit cu asternurile curate, jucariile, mâncarea si dulciurile de care acasa nu au avut parte. „Aici au tot ce le trebuie. Sunt copii deosebiti. Se joaca impreuna cu ceilalti, doi dintre ei merg la scoala si au parte de toate conditiile. Multi copii nu au toate aceste lucruri nici acasa”, a spus Alina Iftode, purtatorul de cuvânt al DGASPC Bacau. Obligati de conditia materiala sa locuiasca sase persoane intr-o camera de câtiva metri patrati si sa imparta acelasi pat, parintii si-au dat acordul pentru ca micutii lor sa fie preluati de stat si ocrotiti pentru o perioada de timp. „Noi nu vrem sa despartim copii de parinti, sa-i luam din familie. Asa saraci cum erau, le spala hainutele si avea grija de ei in masura posibilitatilor. Mai mult, de câte ori am chemat-o venea intr-un suflet. S-a vazut ca-i pasa de ei. Le-am pus in vedere sa-si ia o chirie si trebuie sa verificam la fata locului daca indeplinesc conditiile necesare reintegrarii copiilor. Ei spun ca au inchiriat ceva, acum trebuie urmarit si daca, financiar, pot sustine acea locuinta”, a mai spus Alina Iftode.
Vor acasa
Mihaita (3 ani si jumatate), Cristinel (5 ani), Andrei (7 ani) si Marian (12 ani) sunt nedespartiti. Toti copii din centrul Morcoveata au o poveste a lor. Una mai trista ca alta. Dar acesti frati au norocul ca, zi de zi, mama sau tata sa le deschida usa, sa-i strânga in brate si sa le ofere afectiunea de care au nevoie. De aceea, ei spun ca se simt bine la centru, dar ca vor acasa la mama. Chiar daca mama nu le poate pune pe masa toate bunatatile de care au parte aici. Din salariul de câteva sute de lei al tatalui, care munceste la Spatii Verzi, este practic imposibil sa sustina familia. „Intr-adevar sunt niste copii care au parte de dragostea parintilor. De exemplu, dimineata, când cei doi copii sunt dusi la cursuri de un asistent de la noi, in paralel merge si mama lor”, a mai spus Alina. In ultimul timp dorinta micutilor de a merge acasa este si mai mare. In familia lor a mai venit un copil si vor sa-si cunoasca fratiorul.
Geta Panaite
Dumitru Sechelariu: „Bacauanii sa nu-si piarda speranta. Impreuna reinviem orasul”
Reporter: V-ati inscris in cursa pentru functia de primar al municipiului Bacau din postura de candidat independent. In aceasta batalie electorala se confrunta doua blocuri politice USL, adica PSD + PNL, respectiv „Alianta pentru Bacau”, formata din PDL + UNPR. Ca independent nu aveti sustinerea unei grupari politice, a unei infrastructuri de partid. Pe ce va veti baza in campania electorala?
Dumitru Sechelariu: La prima vedere, intrebarea dumneavoastra pare intemeiata. Pe ce se poate baza un independent politic in lupta cu intreaga clasa politica locala? In realitate, mi-as permite sa nuantez aceasta chestiune. Se stie ca electoratul s-a saturat de politicieni. Sub 10 la suta dintre romani mai au incredere in clasa politica. Exista o mare masa de nemultumire acumulata in ultimii ani, pe fondul neajunsurilor intampinate de romani, dar si a nereusitelor contabilizate de clasa politica in ansamblul ei. Aceasta nemultumire se traduce prin absenteismul la urne, care a devenit un risc la adresa democratiei. Din ce in ce mai putini votanti hotarasc, prin votul lor, soarta marii majoritati a populatiei, fie ca ne referim la tara sau strict la municipiul Bacau. Eu insumi am facut parte dintr-un partid – PSD – insa asa cum am spus-o de atatea ori m-am preocupat sa fac politica administratiei locale, nu politica de partid. Poate de aceea eu n-am fost un bun politician. Nu mi-au placut niciodata lucrurile neclare. Mie mi-a placut politica lui “DA” sau “NU”, adica politica cuvantului dat, politica faptelor, nu a vorbelor. La noi se vorbeste prea mult si se face prea putin. Revenind la intrebarea dumneavoastra, este clar ca din postura de candidat independent singurii mei aliati sunt bacauanii. Metaforic vorbind, bacauanii sunt partidul meu. Sa nu se uite ca la locale omul conteaza mai mult ca partidul. Se voteaza oameni, nu sigle de partid. Ma voi baza pe sprijinul lor, dar si pe cunostintele administrative pe care le-am acumulat, pe experienta de manager al municipiului Bacau. Cunosc foarte bine particularitatile si problemele cu care se confrunta acest oras. Mai bine ca oricine.
R.: Sunt vorbe frumoase, dar bacauanii au nevoie de certitudini…
D.S.: Bacaul nu mai este orasul care era odata. Marele pariu pe care-l propun bacauanilor este ca, impreuna, sa readucem acest oras la statutul pe care il avea odata, acela de “capitala economica a Moldovei”. Bacauanii sa nu-si piarda speranta. Impreuna putem reinvia orasul nostru. Cand identifici problemele reale ale unei comunitati, ai in mod automat si certitudinea unor solutii care – in final – pot duce la rezolvarea acestor probleme. Problemele de zi cu zi ale Bacaului sunt lipsa curateniei in cartiere, cainii fara stapan, lipsa locurilor de parcare, lipsa calitatii apei, cheltuirea iresponsabila a banilor publici, lipsa de transparenta a administratiei Stavarache, lipsa unei protectii sociale reale si lista ar putea continua la nesfarsit. Acestea sunt marile probleme ale Bacaului pe care un primar gospodar trebuie sa le rezolve. Fara doar si poate, ele sunt rezolvabile.
R.: Cum definiti “cheltuirea iresponsabila” a banului public?
D.S.: Cheltuirea iresponsabila a banului public inseamna sa investesti sume de ordinul milioanelor de euro in lucrari ale caror beneficii nu se rasfrang asupra tuturor bacauanilor. Aceste lucrari, de altfel costisitoare, par a fi doar un pretext pentru finantarea unei anumite clientele politice. Sa luam, de pilda, borduriada din ultimul an. S-au cheltuit sume enorme care au intrat in contul unor firme din Suceava. Banii bacauanilor nu au ramas in Bacau, nu au ajutat firme din Bacau, ci au ingrosat conturile unor firme din Suceava. Ma gandesc ca acestia puteau fi folositi la anveloparea blocurilor, a tuturor blocurilor, intr-un program de dezvoltare urbanistica locala care ar fi dus la reducerea costului cu incalzirea cu peste 30 la suta. Daca luati toate licitatiile organizate de Primaria Bacau in ultimii 7-8 ani veti vedea un fenomen ingrijorator. 80-90 la suta din acestea sunt atribuite unor firme din afara judetului Bacau. Practic, banii bacauanilor nu raman in comunitate si nu ajuta la dezvoltarea unor societati din comunitate care ar fi putut sa se dezvolte, sa creeze noi locuri de munca. Fie ca vorbim de Podul de la Serbanesti, de pavele, de asa-zisele asfaltari, fie ca vorbim de construirea Spitalului Municipal, sute de milioane de euro din buzunarele bacauanilor s-au scurs catre firme din Galati, Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Brasov sau Bucuresti. Mai in gluma, mai in serios, administratia Stavarache o fi fost responsabila cu cheltuirea banului public, dar doar in ce priveste aceasta clientela politica de care vorbeam, nicidecum responsabila fata de comunitate, fata de mediul local de afaceri.
R.: Ati afirmat ca acest nou spital nu trebuia construit cu bani din bugetul local si nu in aceasta perioada…
D.S.: Eu nu am spus ca nu ar fi fost necesar un nou spital. Am spus si voi spune, in continuare, ca bacauanii au fost mintiti de actualul primar cand a afirmat ca va construi acest obiectiv cu bani de la Guvern. In realitate, Spitalul Municipal a devenit o povara in bugetul local si un generator de datorii catre banci. Administratia Stavarache a imprumutat zeci de milioane de euro pentru a finanta un spital construit de o firma din Brasov. Practic, bacauanii se vad amanetati la banci, iar banii imprumutati ajung in conturile unor firme care n-au nicio legatura cu Bacaul, cu comunitatea noastra. Ce le-a ramas bacauanilor? Sa plateasca datorii catre banci. Sa nu uitam ca in ultimii 8 ani, aceste datorii au crescut de 15-20 de ori. S-a ajuns la peste 100 de milioane de euro datorii, fara a pune la socoteala dobanzile sau comisioanele.
In sistemul medical romanesc, Ministerul Sanatatii antameaza proiecte de construire de spitale, nicidecum administratiile locale, cu bani din bugetele locale care si-asa sunt extrem de mici in raport de necesitati. Un primar gospodar ar fi realizat un parteneriat cu Guvernul, astfel incat sa se construiasca acest spital in Bacau dar cu bani din bugetul de stat. Pe de alta parte, in sistemul medical de la noi se fac restructurari de substanta, se inchid spitale neperformante, medicii si personalul de specialitate parasesc sistemul. Ce se va intampla la Bacau? Cine va lucra in acest spital? Cu ce costuri? La ce preturi? Aceastea sunt intrebari la care trebuia gasit un raspuns inainte de inceperea constructiei.
R.: Cainii comunitari au invadat municipiul Bacau. La fel si masinile, in lipsa unor locuri de parcare. Ce e de facut?
D.S.: Exista solutii, sa nu dezarmam. Ele trebuie puse in practica urgent. Sunt convins ca intr-un interval de 3-6 luni problema cainilor fara stapan se poate rezolva. Ma gandesc ca in rezolvarea acestei probleme pot fi implicate organizatii non-guvernamentale, primariile din comunele limitrofe municipiului Bacau, dar si fonduri din bugetul local, astfel incat sa dam o solutie umana problemei cainilor vagabonzi. Nu este posibil ca in 8 ani, mii de bacauani sa fie agresati de caini, iar Primaria sa nu faca nimic pentru a rezolva aceasta problema. Sunt de parere ca securitatea varstnicilor si a copiilor trebuie sa primeze, fara discutie. In privinta parcarilor, cred ca trebuie facuta – cat mai repede – o analiza pe cartiere, astfel incat sa identificam solutii pentru descongestionarea cartierelor aglomerate de masini. Nu e posibil ca in 8 ani o administratie locala sa nu fie capabila sa construiasca parcari subterane sau supraterane, dupa modelul celor existente in UE si care, daca sunt administrate judicios, pot aduce bani in bugetul local. Ce se face acum in Bacau este un atentat la sanatatea bacauanilor. Se distrug spatii verzi si se constuiesc asa-zise parcari ecologice. Un bun primar aduce in bugetul local bani din parcari si extinde spatiile verzi, nu le distruge si le inlocuieste cu betoane.
R.: Cum va apreciati sansele in competitia din aceasta vara? Sunt multe sondaje aruncate in piata, multa manipulare, scrisori, pliante, brosuri, multe dintre ele facute cu bani publici…
D.S.: Imi propun sa duc o campanie electorala civilizata. Sechelariu nu va trimite bacauanilor scrisori in care sa scrie, despre unul sau altul dintre contracandidati, ca este mafiot, hot si alte injurii de acest tip. Astfel de practici mizerabile nu fac parte din arsenalul meu de campanie. Vad ca primarul Romeo Stavarache nu reuseste sa iasa din logica acestor scrisori. A scris toata viata lui scrisori, in loc sa faca administratie, in loc sa imbunatateasca serviciile publice locale. Probabil, domnia sa are carente de comunicare, nu se poate exprima liber in fata oamenilor, a bacauanilor, si alege aceasta forma de a insulta contracandidatii prin scrisori. Este problema domniei sale, atat poate. Nu e intamplator ca sta baricadat in Primarie. Bacauanii stiu ca nu pot intra la primar, ceea ce mi se pare josnic pentru intaiul reprezentant al comunitatii care este primarul. Ceea ce vreau sa transmit bacauanilor este sa nu uite ca Sechelariu nu mai este primar de 8 ani si nu a facut politica in ultimii 8 ani. Dupa 2004 m-am retras din viata publica, din politica. Cel care trebuie sa dea seama la alegerile din iunie nu este Dumitru Sechelariu, ci Romeo Stavarache. El a fost primar in ultimii 8 ani, el a cheltuit banul public, sub administratia sa Bacaul a devenit Cenusareasa Moldovei. Prin scrisorile sale, prin actiunile sale, Stavarache vorbeste ca si cand nu el ar fi fost primar, ci altii. Complet fals, Stavarache trebuie sa dea raportul dupa doua mandate de primar. Evident, vorbim de o campanie electorala si e firesc sa existe zeci de sondaje, care de care mai mincinoase si false. Stiu ce inseamna implicatiile unei campanii, imi stiu contracandidatii, dar ma voi axa in campanie pe drumul meu, pe ceea ce am de facut si de transmis bacauanilor mei. Ma intereseaza mai putin ce fac ceilalti.
R.: Domnule Sechelariu, se spune despre dumneavoastra ca ati fost un om potent financiar, iar acum aveti probleme financiare. De unde aceasta perceptie?
D.S.: Ma bucur ca mi-ati adresat aceasta intrebare. Se impun aici mai multe clarificari. Aceasta zvonistica este lansata tot din zona Primariei Bacau, a administratiei Stavarache. Sa nu se uite ca atunci cand am venit in Primaria Bacau, in 1996, eram unul dintre cei mai avuti bacauani. Am muncit tot timpul si nu am primit nimic gratis. A trebuit sa muncesc pentru ceea ce am si am reusit ca prin munca sa-mi cresc afacerile, sa mi le diversific in timp. Afacerile merg, platim salariile angajatilor, achitam toate taxele si impozitele pana la ultimul cent. Nu pot sa spun ca nu am fost afectat de criza economica, asa cum cred ca au fost afectati si alti oameni de afaceri. Dar a spune ca am probleme financiare si vin sa le rezolv la Primaria Bacau, pe seama banului public, este o calomnie si o mizerie incalificabila. Afacerile mele au o anumita dimensiune si, foarte important, sunt la vedere, le stie toata lumea. Nu am afaceri si intelegeri ascunse.
R.: Care vor fi principalele teme electorale pe care va veti construi campania? Ce le veti transmite bacauanilor?
D.S.: Platforma program cu care voi intra in campania electorala va fi lansata la momentul potrivit. In interviurile sau declaratiile pe care le-am dat deja presei am lasat sa se intrevada, in linii generale, care este viziunea de dezvoltare pe care o propun Bacaului si bacauanilor. Tema “Fabricat in Bacau” trebuie sa revina in prim-planul vietii publice si a celei de afaceri. Prea multe firme au ajuns sa fie izgonite din Bacau, surghiunite in diferite colturi ale tarii in cautarea unui contract sau a unor lucrari. Eu cred ca mediul de afaceri din Bacau trebuie repus in drepturi si mai cred ca primarul Bacaului trebuie sa fie un partener al oamenilor de afaceri, nu un dusman al acestora. In prezent, primarul Bacaului este doar un prieten al afaceristilor din partidul pe care-l conduce, in speta PNL.
De asemenea, primarul trebuie sa fie un prieten de nadejde al categoriilor defavorizate, al paturilor sociale care duc – de fapt – greul crizei. Nu vad la nivelul Primariei Bacau,in acest moment, o politica de protectie sociala clara, coerenta. Aceasta este subordonata unor interese electorale tot mai evidente. Administratia Stavarache intelege ca prin ajutoarele pe care le ofera diferitelor categorii sociale se pot cumpara voturi. Oamenii cu dificultati, cu greutati sunt folositi pe post de masa de manevra electorala. Voi imprima o schimbare la fata a acestor masuri de protectie sociala si veti vedea, dupa 10 iunie, un primar si o primarie care au grija de batranii si pensionarii Bacaului, de elevi si studenti, de persoanele cu handicap si, in fond, de toti cei care au nevoie de o mana intinsa la greu.
Nu in ultimul rand, proiectul cu care voi veni in fata bacauanilor are drept scop readucerea in prim-planul vietii economice a Bacaului. Orasul trebuie sa redevina principalul pol economic al Moldovei. Prima masura pe care o voi lua ca primar va fi deschiderea Primariei catre bacauani. Este inadmisibil ca in 2012, intr-un oras din Uniunea Europeana, la primar sa poata ajunge doar cine este pe placul acestuia. Asistam la o bataie de joc care trebuie sa inceteze rapid, iar oamenii cu probleme sa nu mai fie tinuti pe la usi, ca niste caini. Intre administratia locala si cetateanul contribuabil trebuie sa existe o relatie de normalitate care in acest moment lipseste cu desavarsire. Bacauanii nu vor intra la primarul Sechelariu doar daca au cartele magnetice, sa fim bine intelesi.
R.: Credinciosii ortodocsi sarbatoresc Pastele, cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii. Dumneavoastra sunteti credincios, mergeti la biserica?
D.S.: Nu sunt un fariseu sa afirm ca alerg din biserica in biserica, asa cum am observat ca fac, de o bucata de timp, Dragos Benea si Romeo Stavarache, aliatii din USL Bacau. A dat credinta peste ei, chiar acum in prag de alegeri locale. Nimic nu e intamplator! Ma consider un bun crestin, dar si un om norocos, binecuvantat de Dumnezeu cu o familie dupa care tanjesc multi. Am incercat tot timpul sa imprim copiilor mei o educatie aleasa, de care eu poate n-am avut parte, un cult al muncii, dar si al credintei. Copiii sunt cea mai mare bucurie din viata mea. Familia a fost pentru mine suportul moral, sprijinul de nadejde in tot ceea ce am intreprins in viata. De aceea, onoarea familiei mele si nu in ultimul rand onoarea mea sunt prioritare ca si concept de viata pentru mine. Ca sa inchei pe un ton de umor, nu pot sa nu amintesc ca unii s-au referit la aceasta familie a mea ca si cand ea ar fi o mafie, un grup de profitori. Eu pot sa afirm, glumind, ca familia mea, “mafia” de care vorbeste Stavarache prin scrisori, e alcatuita din sotie si 4 copii, din care 3 minori. Daca asta e mafia de care vorbea calomniatorul Stavarache, nu pot sa afirm decat ca ma mandresc cu ea. E bunul meu cel mai de pret!
A consemnat Gheorghe Baltatescu
Sfanta Sarbatoare a Invierii Domnului sa va implineasca gandurile si sperantele, sa va aduca liniste in suflete, sanatate si puterea de a va ajuta semenii! Dumitru Sechelariu
INVIEREA DOMNULUI, O PERPETUA INFIERE A OMULUI
Pastorala la Sarbatoarea Invierii Domnului nostru Iisus Hristos – 2012
Iubitului nostru cler, cinului monahal si tuturor dreptmaritorilor crestini, har, mila si pace de la induratorul Dumnezeu, iar de la noi parinteasca dragoste!
Iubitii mei fii duhovnicesti, HRISTOS A INVIAT!
Dupa ce am petrecut Saptamâna Patimilor, in care am retrait cu evlavie ultimele momente din viata lui Iisus Hristos, Fiul Omului, Fiul lui Dumnezeu, incepem o noua saptamâna de bucurie duhovniceasca.
Iisus a murit vineri, catre orele 15, si a fost inmormântat imediat intr-un mormânt nou, ce apartinea lui Iosif din Arimateea. Din punct de vedere istoric, moartea lui Hristos a survenit in momentul când la poporul ales incepea Sabatul, o perioada de reculegere, de repaus, când nimeni nu se mai putea implica in pregatirea ritualului inmormântarii. De aceea femeile mironosite au asteptat nerabdatoare sa treaca timpul Sabatului si a doua zi, „foarte de dimineata” (Luca 24, 1) au plecat cu graba la mormânt pentru a implini practica iudaica de pregatire a trupului celui mort, continuând ceea ce incepusera vineri seara, inaintea Sabatului. Ele cautau trupul mort al Domnului, pe Care, impreuna cu Iosif din Arimateea si Ioan, il coborâsera cu durere de pe cruce. Au gasit insa mormântul gol si ca martori ai invierii doi ingeri in vesminte stralucitoare, care le-au intâmpinat cu niste cuvinte memorabile: „De ce cautati pe Cel viu intre cei morti? Nu este aici, ci S-a sculat” (Luca 24, 5-6). Aceasta vestire a adevarului invierii de catre ingeri, precum si incredintarea apostolilor despre aceasta au constituit fundamentul divin al teologiei si credintei crestine.
Prea iubiti fii duhovnicesti,
Anul acesta, Invierea Domnului ne aduce in memorie pe unul dintre cei mai importanti episcopi predecesori ai nostri, care a marcat timpul sau ca nimeni altul – Melchisedec Stefanescu. Se implinesc 120 de ani de la trecerea acestuia in vesnicia lui Dumnezeu. Este binecunoscut faptul ca din anul 2000, Centrul nostru eparhial s-a preocupat de restaurarea chipului emblematic al celui mai invatat episcop al romanilor, organizând diferite manifestari cultural-religioase, puse sub genericul „Zilele Melchisedec Stefanescu”. Acestea au devenit niste trepte pe care urcându-le descoperim una dintre cele mai mari personalitati ce a risipit prin lumina intelepciunii sale intunericul sfârsitului de veac al XIX-lea. Toate au culminat nu numai prin punerea in evidenta a activitatilor si operelor sale, ci si prin dobândirea si restaurarea intregului ansamblu edilitar ce a apartinut ierarhului romascan.
Iubiti fii sufletesti,
Având atâtea marturii si atâtea exemple pozitive de la inaintasii nostri, nutrim speranta ca veti participa ca si pâna acum la toate chemarile sfintei noastre Biserici si veti raspunde, fiecare cu darul sau, la statornicirea sfintelor traditii ortodoxe intr-o lume din ce in ce mai nelinistita si bolnava in sens spiritual. Sa ne rugam lui Hristos Inviat sa ne dea rabdare in incercari, in boli si in necazuri, ca izbavindu-ne de duhurile rautatii sa slavim pe Tatal, pe Fiul si pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita!
Incredintându-va de toata dragostea in Hristos Domnul, ramân al vostru pastor sufletesc, care va doreste tot binele si mântuirea sufletelor!
HRISTOS A INVIAT!
Al vostru pastor si pururea catre Domnul rugator,
Arhiepiscopul Romanului si Bacaului
Handbal masculin: „Dubla” cu HC Vaslui
Stiinta Municipal Dedeman s-a reinregit in aceasta saptamana, dupa o perioada in care selectionerul Eliodor Voica si "internationalii" Ionut Rotaru, Cristian Ghita, Florin Dospinescu, Ionut Ramba si Dragos Iancu au fost plecati sub "tricolor". In formula completa, echipa bacauana si-a programat, inainte de Paste, o "dubla" amicala cu divizionara secunda HC Vaslui. In primul test, desfasurat joi la pranz la Sala Sporturilor, "studentii" s-au impus la o diferenta de 16 goluri (37-21) dupa 55 de minute de joc, repriza secunda fiind scurtata cu cinci minute. Runda inaugurala a fost adjudecata de gazde cu 16-11. Returul va avea loc vineri (11.30), la Vaslui. Meciurile de pregatire cu HC Vaslui prefateaza reluarea Ligii Nationale dupa o luna de intrerupere, Stiinta Municipal Dedeman urmand sa evolueze saptamana viitoare pe teren propriu, in compania CSU Suceava (miercuri, 18 aprilie, ora 17.30).
Stiinta MD: Tevzadze, Tamas – Bondar (5), Iancu (5), Rotaru (4), Dospinescu (4), G. Bujor (4), Kurilenko (3), B. Voica (3), Paunica (2), Sipos (2), Ghita (2), Ramba (1), Manea (1), Gurkovskiy (1), Iacob. (D.P.)
Volei feminin: Vor trofeul, nu si turneul
Stiinta nu intentioneaza sa liciteze pentru organizarea Final Four-ului Cupei României
Tintesc eventul
Stiinta Bacau tinteste eventul campionat-Cupa. Daca pentru cucerirea titlului, studentele trebuie sa transeze in favoarea lor duelul cu Tomis Constanta, care isi va consuma primele doua episoade pe 17 si 18 aprilie, in Bacau, in schimb pentru câstigarea Cupei, formatia bacauana trebuie sa-si adjudece turneul final, programat in intervalul 3-4 mai. “Dorim foarte mult sa ne atingem ambele obiective”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, dupa victoria de luni, cu scorul de 3-0, contra Sibiului, in “sferturile” Cupei.
Spun „pas”
Gazda turneului final al Cupei României va fi stabilita in urma licitatiei organizata de Federatia Româna de Volei pe data de 23 aprilie. Clubul bacauan nu intentioneaza sa-si depuna dosarul pentru organizarea Final Four-ului. “Daca am sti ca suntem singurii care licitam, probabil ca am face-o, mai ales ca in acel caz s-ar merge pe suma minima impusa de regulament pentru adjudecarea licitatiei. Asa insa, nu ne inscriem in cursa”, a precizat oficialul Stiintei, Florin Grapa.
La Piatra Neamt?
Alaturi de Stiinta, in semifinalele Cupei României si-au asigurat prezenta Dinamo Bucuresti si Tomis Constanta, cadrul formatiilor calificate urmând sa fie completat de câstigatoarea dintre Medicina Târgu-Mures pi Unic Piatra Neamt. In cazul in care niciun club nu va licita pentru organizarea turneului final al competitiei, atunci gazda va fi stabilita din oficiu, surse apropiate FRV sustinând ca cele mai mari sanse in acest sens le are Piatra Neamt.
Hosu are entorsa
Accidentata in setul al doilea al partidei de luni, dintre Stiinta Bacau si CSM Sibiu, din “sferturile” Cupei României, bacauanca Crina Hosu a fost supusa unui consult medical amanuntit. Diagnosticul? Entorsa usoara la genunchiul stâng. In aceasta saptamâna, Hosu se va antrena diferentiat, conducerea Stiintei sperând sa o recupereze integral pâna la prima mansa a finalei cu Tomis Constanta, de saptamâna viitoare. In cazul in care Hosu nu se va reface in totalitate pâna atunci, locul sau in sextetul Stiintei va fi luat de Breban. (Dan S.)
Handbal feminin / Liga Nationala: Nevoie de puncte
CSM Bucuresti – CSM Bacau (joi, ora 17.00)
Fara victorie in deplasare in retur, echipa bacauana spera intr-o mica minune, visând ca iepurasul de Paste sa vina cu doua puncte vitale in lupta pentru evitarea retrogradarii. La intrarea in ultimul sfert al campionatului, CSM-ul merge pe terenul medaliatei cu bronz din sezonul precedent, pe care a reusit sa o invinga in tur, in ultimul meci al anului trecut (30-28). Sfârsitul de sezon este aproape, iar handbalistele pregatite de Gabriel Armanu si Gabriela Manea au nevoie de rezultate pentru a supravietui in Liga Nationala. Celelalte meciuri din etapa a XXI-a: Corona Brasov – SCM Craiova, “U” Cluj – HC Zalau, Oltchim Râmnicu Vâlcea – Dunarea Braila, HCM Roman – HCM Baia Mare, Otelul Galati – Cetate Deva, “U” Neptun Constanta – CSM Ploiesti. (Dana P.)
Fotbal / Liga a III-a: Etapa in doua zile
Inainte de Paste, numai una dintre divizionarele C bacauane are meci. Aerostar beneficiaza de un weekend liber in conditiile in care ar fi trebuit sa intâlneasca AFC Odorheiu Secuiesc, grupare retrasa din campionat. Dupa doua meciuri sustinute pe teren propriu, Sport Club merge in deplasare la Suceava. Runda a XXI-a se va desfasura in doua zile, dupa programul: vineri, 13 aprilie (ora 17.00): CSM Focsani – Ceahlaul II, ABC Stoicescu – Petrotub Roman, Poli Galati – Otelul II, CS Panciu – FCM Dorohoi, Sporting Suceava – Sport Club, CSM Rm Sarat – Rapid Suceava; sâmbata, 14 aprilie (ora 17.00): Cetatea Tg Neamt – CSM Pascani. (D.P.)
Clasament seria I
1. Rapid Suceava 19 13 4 2 39-12 43 (+10)
2. Petrotub 19 12 6 1 41-12 42 (+12)
3. SC Bacau 19 13 3 3 34-10 42 (+12)
4. CSM Rm Sarat 19 10 2 7 30-20 32 (+8)
5. Aerostar 19 9 3 7 22-21 30 (0)
6. Sporting Suceava 19 8 5 6 31-26 29 (+2)
7. CS Panciu 18 8 5 5 16-14 29 (+2)
8. CSM Pascani 19 7 4 8 19-25 25 (-5)
9. Ceahlaul II 19 7 2 10 25-31 23 (-4)
10. FCM Dorohoi 19 5 6 8 19-23 21 (-6)
11. Otelul II 19 5 4 10 27-34 19 (-8)
12. ABC Stoicescu 18 4 3 11 16-38 15 (-12)
13. CSM Focsani 18 3 5 10 10-27 14 (-13)
14. Cetatea Tg Neamt18 3 5 10 12-34 14 (-13)
15. Poli Galati 18 4 1 13 24-38 13 (-14)
Pompieri, animatoare si copii fericiti
Copiii care frecventeaza Centrul "Daniel" al ASCHN Bacau au fost vizitati, ieri, de pompierii bacauani, care au fost mesagerii Iepurasului. Prin intermediul reprezentantilor Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta (IJSU) "Maior Constantin Ene", copiii au primit tot felul de dulciuri si produse specifice Pastelui. "Ca in fiecare an, inaintea sarbatorii pascale, colegii mei de la IJSU sunt prezenti la Centrul Daniel pentru a aduce cadourile lasate de iepuras. Din 2003 incoace, iepurasul obisnuieste sa lase cadourile pentru cei mici la noi, in unitate, facându-ne mesagerii lui", a explicat Andrei Greu, purtator de cuvânt al IJSU Bacau. Anul trecut, IJSU a fost gazda si i-a primit pe copii, aratându-le tehnica din dotare si facând demonstratii de interventie. Anul acesta, nici vremea, nici programul operativ nu au permis repetarea vizitei. Asadar, au venit pompierii la ASCHN – Centrul "Daniel". Pentru ca e vacanta, doar 45 de copii au fost prezenti la intâlnirea cu Iepurasul. Noua a fost si agenda evenimentului. In anii trecuti, copiii recitau si cântau pentru invitati. De data asta, locul spectacolului a fost luat de o petrecere animata de doi iepurasi ai Clubului "Hapciu". Copiii s-au prefacut ca sofeaza sau cânta la vioara, au cântat, au topait si au strigat impreuna cu animatoarele de la "Hapciu". Intr-un cuvânt, s-au distrat de minune. A fost cadoul oferit pustilor de specialistii Centrului Daniel. Alaturi de copii, s-au amuzat si parintii. A fost frumos, a fost minunat, dar pe copii cel mai mult ii interesau cadourile care ii asteptau aliniate in antecamera. Pentru ca prea erau nerabdatori, angajatii IJSU Bacau au impartit cele 45 de pungi cu dulciuri. Petrecerea copiilor s-a incheiat cu inventarierea si gustarea darurilor.
Silvia Patrascanu
Un singur loc de joaca, vechi si distrus, in cartierul CFR
Constantin Stanica, din cartierul CFR, este nemultumit ca in zona nu sunt mai multe locuri de joaca. "Exista un singur loc de joaca, construit de Sergiu Sechelariu, dar si acela e distrus. L-au stricat nou-venitii, care-s de soi rau, dar nu l-a mai reparat nimeni. Exista un spatiu lânga PECO, dar primaria a vândut terenul sau l-a dat si in loc sa se faca un parculet de joaca, acum se construieste o vila." Proprietarii din Cartierul CFR au curti mici, de 200-300 mp, iar copiii nu prea au unde se juca. De aceea, nepoatele lui Constantin Stanica stau mai mult in strada. "Mai duceam si noi copii la scrânciobe, ne mai odihneam oasele, ca suntem, ne scuzati, niste bosorogi!" A doua problema e ca nu exista niciun autobuz care sa-i duca in oras, motiv pentru care trebuie sa treaca prin "mizeria aia din pasaj", iar a treia, e absenta organelor de ordine. Constantin Stanica afirma ca "ar trebui sa vina mai des pe aici, sa efectueze controale si sa dea sanctiuni." (Silvia P.)
Final de Gala STAR cu O sole mio!
Pentru ultima zi a galei mai ramasese în concurs doar o actrita, Gabi del Pupo de la Teatrul Municipal Baia Mare. Ea si-a ales un text de Franz Xaver Kroetz, „Calatorie la capatul unei duminici” (tradus de Victor Scoradet), care suna destul de bine si de clar pâna la un moment dat. E monologul unei mame singure, cu un copil din flori, care aspira la o viata normala pentru ea si pentru copil, la o familie. Personajul calatoreste cu trenul (pentru ca acesta îi spune felurite povesti despre locuri, despre oameni) în speranta unei întâlniri cu tatal bebelusului, acesta fiind om însurat si cu alti copii, legitimi, în dotare. Femeia nu-i decât o mitomana (convinsa ca „adevarul strica tot”) care se amageste cu visuri, vorbind non-stop, la plural, pentru ea si pentru bebe, despre o multime de planuri de viitor. Cel care semneaza regia, Ovidiu Caita, a pus-o pe actrita sa joace în spatele ferestrelor unui vagon de tren, care era apoi o casa, un internat, în fine, totul se încâlcea teribil si nu mai pricepeai nimic. si bebelusii se multiplicau, aparea apoi si o fetita, un dublu al personajului, imaginea din copilarie, probabil (e supralicitat acest procedeu scenic, adesea fara un sens anume, doar asa, de „amorul artei”), iar actrita se zorea nevoie mare sa debiteze textul si sa se tot dea pe dupa ferestre. Chiar, de ce-o fi fost asa de grabita Gabi del Pupo?
Gala nu pornea din loc ca trenul.
A urmat festivitatea de premiere, si nu comentez premiile, fiindca nu are niciun rost. Ele au fost acordat de un juriu de profesionisti, au fost optiunile lor, iar dintotdeauna premiile au fost si sunt discutabile, neavând cum sa multumeasca pe toata lumea. Unii sunt de acord cu ele, altii nu, unii se bucura, altii sufera, se considera nedreptatiti, dar asa sunt competitiile, si în materie de arta, unde nu sunt baremuri fixe, gusturile sunt diverse si subiectivitatea e mare.
În încheierea galei, publicul a avut parte de un adevarat regal. În premiera absoluta la Bacau (frumos cadou de sarbatori!) am vazut un recital extraordinar „Vorbe, vorbe, vorbe…”, cu Ion Carmitru si Adrian Naidin. Înaintea spectacolului, Ion Caramitru, presedintele UNITER, a tinut sa spuna ca apreciaza în chip deosebit manifestarea de la Bacau, pentru ca recitalurile individuale îi pun pe actori într-o noua lumina, când, singuri pe scena, ei pot întruchipa un gând, o idee, pot sa-si manifeste dragostea pentru poezie si sa-si cultive rostirea expresiva. Împatimit al recitalurilor, al studiului poeziei urcate pe scena, Ion Caramitru s-a dezlantuit într-un minunat torent de vorbe, vorbe, vorbe, care ne-au încalzit sufletele, ne-au picurat melancolie, nostalgii, dar ne-au adus si zâmbetul pe buze. Greu de egalat Caramitru în arta de a da poeziei trup scenic, apropiind-o de spectatori în cele mai nesteptate, insolite modalitati de interpretare, rasucindu-i, jucaus, suprinzator, sensurile, tratând-o cu duiosie, cu umor, pe o infinita claviatura. În dialog cu vorbele poetilor si cu Ion Caramitru a fost muzicianul Adrian Naidin cu violoncelul sau (despre care se spune, pe drept cuvânt, ca suna ca o orchestra) si minunata sa voce profunda, aproape soptita, tandra, mângâioasa. Vechi cântece din folclor, cîntece de lume, fragmente din Bach, alaturi de compozitii proprii au sunat magnific în sala teatrului. La un bis, pentru ca publicul aplauda necontenit, entuziasmat, Adrian Naidin a început sa cânte vestita cantoneta „O sole mio!”, dar s-a oprit, glumind, la strofa a doua, pe care nu si-o mai amintea. Din public s-a auzit atunci continuarea, cel care a uimit pe toata lumea cu o voce plina, frumoasa, fiind Adrian Gazdaru, directorul teatrului. si spectatorii au fost invitati sa cânte, chiar si fara cuvinte, superba cantoneta, astfel ca „O sole mio!” a rasunat în toata sala, într-un moment emotionat, de intensa participare la bucuria daruita noua de artistii scenei. si am plecat cu totii gândindu-ne deja la viitoarea gala, pentru ca avem atâta nevoie de astfel de sarbatori care ne fac viata mai plina, mai frumoasa.
Carmen Mihalache
Concurs scolar inedit – „Cu Pegas la drum”
Concursul a venit la propunerea unui membru al Comitetului de parinti si face parte din Proiectul educational in parteneriat al Scolii cu clasele I-VIII Cleja, initiat de prof. Angelica Sarig, Comitetul de parinti al scolii si Consiliul elevilor. "Partenerii proiectului si concursului au fost dispensarul, politia, primaria si Consiliul Local al comunei Cleja, ne-a declarat initiatorul actiunii. A fost un concurs care a adunat 75 de concurenti si multi alti participanti. Evenimentul a avut ca scop si obiectiv primordial veselia, dar mai ales rapirea copiilor din fata calculatorului, al televizorului, petrecerea in aer liber si buna dispozitie." La linia de sosire toti concurentii au primit câte o ciocolata, dar si diplome de participare. 10 dintre ei au primit si premii, astfel: categoria 6-10 ani – Adrian Antal (locul I), Razvan Butnaru (locul II), Norbert Leghede (locul III) si Oscar Benchea (locul IV), categoria 11-15 ani – Gabriel Mengheris (locul I), Sabin Benchea (locul II), Ionut Codori (locul III) si Marius Cotaru Bechea (Locul IV), iar la categoria peste 16 ani – Adrian Istoc (locul I), Catalin Iordache (locul II). Se doreste ca acest concurs sa devina o traditie pentru comunitatea locala.
Roxana Neagu
