USR cere salvarea Casei „Alecsandri” de la distrugere

Cultură

de

-

6 octombrie 2013

Prezenti la Bacau pentru a alege presedintele Uniunii Scriitorilor din România, creatorii de literatura membri ai filialei conduse de Calistrat Costin au adus in discutie stravechea problema a Casei „Alecsandri”.

„Azi am mers acolo, adica la doi pasi de unde ne aflam, si va spun sincer ca am lacrimat. Cum e posibila o asemenea crima sub ochii nostri?”, ne-a spus unul dintre ei. La intâlnirea care a precedat exercitiul propriu-zis al votului, Gheorghe-Andrei Neagu, redactorul-sef al revistei „Oglinda literara” de la Focsani, a adus in discutie aceeasi chestiune, aprobat fiind de cei aproape 50 de scriitori prezenti.

Am asteptat cuminte, in fata salii de conferinte de la etajul 11 al Hotelului „Decebal”, pauza dinaintea votarii, când i-am abordat pe academicianul Nicolae Manolescu si pe Dan-Mircea Cipariu, cei doi contracandidati la presedintia USR.

Fara nicio rezerva, au semnat apelul pentru salvarea Casei. „Vreau sa facem mai mult noi, la Bucuresti, pe linie de Uniune”, ne-a asigurat actualul presedinte al USR.

„Cu drag, cu mult drag va sustin în aceasta campanie culturala”, ne-a spus si Dan-Mircea Cipariu. Am plecat din cladirea Hotelului cu convingerea ca duc in geanta angajamentul a… doi presedinti ai Uniunii Scriitorilor din România. Sa ne fie de folos!

Lansare de proiect la scoala „Miron Costin”

de

Roxana Neagu

-

6 octombrie 2013

„Lumea moderna aduce deseori in discutie nevoia fiecarui popor de a-si afirma identitatea si specificul national amenintat de tendintele globalizarii. In acest sens, consideram benefica implicarea celor peste 350 de elevi din scolile bacauane in Proiectul «File din istoria Bacaului de azi si de altadata», initiat de Scoala «M. Costin», coordonatori I. Virlan, M. Acar, L. Grosu, in parteneriat cu institutiile de cultura din comunitatea noastra”, a declarat inca de la inceput bibl. prof. Ligia-Dana Grosu.

Lansarea proiectului a avut loc pe 4 octombrie si a fost dedicata Zilei Mondiale a Educatiei pe plaiuri bacauane. Activitatea a oferit celor prezenti prilejul de a rememora evenimente legate de inceputurile invatamântului bacauan si de a face o scurta trecere in revista a celor mai de seama personalitati din cultura bacauana, a celor care au faurit istoria locului.

In cuvântul de deschidere, directorii, prof. Anca Herghea si Nicolae Patriche au vorbit despre „World Teachers’ Day”, asa cum este ea cunoscuta in lumea intreaga. S-a intonat apoi Imnul Scolii „M. Costin” (dirijor, D. Macovei), iar formatia de majorete „Victory Team” (prof A. Ciorcila) „a dinamizat” atmosfera. „Eroii zilei” au fost elevii clasei a III-a A (prof. M. Acar) care au evocat momentele de inceput ale invatamântului bacauan, au adus un omagiu slujitorilor scolii si au interpretat cu talent sceneta scrisa de „Doamna” si având un titlu sugestiv: „intâlnire cu … final neasteptat”.

In replica, elevi ai claselor a VIII-a au participat la concursul de eseuri „Biblioteca – spatiu magic” (prof. A. Grosu, I. Diaconu, L. Grosu), cele mai izbutite eseuri fiind premiate. Astazi are loc, la Complexul Muzeal „I. Antonescu”, cea de-a doua activitate, „La multi ani, Bacau iubit!”, dedicata aniversarii a 605 ani de la prima atestare istorica a urbei noastre si a celei de-a 380-a aniversari a patronului spiritual al scolii, cronicarul Miron Costin.

Sinistratii din Negri ingheata in containere

de

Ovidiu Pauliuc

-

6 octombrie 2013

Satul Mâgla, din comuna Negri, a avut mult de patimit in vara lui 2013. Pe la sfârsitul lui iunie s-au rupt baierele cerului si a plouat cât pentru un an intreg.

Apele umflate ale pârâului Mora n-au mai incaput in albie, asa ca au rabufnit si au transformat toata localitatea intr-un lac, pe care pompierii umblau cu barcile ca sa salveze vietile si agoniseala oamenilor. Casele mai subrede, din chirpici, s-au inmuiat si s-au contorsionat din temelii.

Au murit animalele, s-au topit cartofii in pamânt, s-au inecat fântânile. Dupa ce apa s-a retras, a ramas in urma o patura groasa de mâl imbâcsit cu mortaciuni si tot felul de resturi, de a duhnit satul multa vreme.

Cei mai afectati locuitori au primit locuinte modulare, niste containere speciale. Acestea nu au insa nici o sursa de incalzire, iar frigul ultimelor zile a fost greu de suportat de catre sinistrati.

Batrânete ravasita

La Mâgla, acum e liniste, e frig, nici tipenie pe ulite. Urmele potopului par sa fi disparut. In tot acest peisaj incremenit de frigul nefiresc de inceput de octombrie, un container albastru dintr-o curte, parca singura pata de culoare in cenusiul general, atrage atentia trecatorului.

Intri in curte si ti se strânge inima. In stânga, o casuta ce a fost bucatarie de vara sta bolnava intr-o pozitie nefireasca, mult aplecata pe spate, gata sa cada la prima pala de vânt, inca plina de mâl, cu ferestrele sparte. In fata, casa propriu-zisa, din chirpici, cu prispa, varuita intr-o nuanta lila. Greu de crezut ca locuieste cineva in gospodaria aceea ravasita.

Si totusi, pe usa casei isi face aparitia o batrânica scunda, adusa de spate. Este Aristica Apostol, are 74 de ani, iar gospodaria i-a fost printre cele mai afectate de inundatii. Casa abia a rezistat apelor. Peretii sunt umezi si acum, iar daca nu ar fi pus niste proptele pe peretele din spate, probabil ca s-ar fi prabusit. Geamurile si ferestrele s-au strâmbat odata cu locuinta si nu se mai inchid, iar necazul mare este ca si soba, care i-ar fi fost atât de utila acum, s-a crapat si scoate fum pe la toate incheieturile, iar caldura mai mult o risipeste.

“Chiar acum ma chinuiam sa aprind un foc, sa ma incalzesc, dar degeaba”, zice cu amaraciune batrânica. A astupat cu lut crapaturile din pereti, a pus valatuci pe acoperis, dar in casa nu se mai poate locui. Pe prispa, ca intr-un frigider natural, isi tine mâncarea: “Uite cum tin oala cu mâncare, invelita in pungi, sa nu manânce câinii”.

In casa porcul, in container omul

Autoritatile i-au adus acel container albastru, de fapt o locuinta modulara provizorie, in care are un pat, o masa, sub masa sunt intinse niste gogonele, intr-un colt e un vraf de haine, paturi si alte bulendre, o butelie, icoane, un ceas si alte câteva lucruri. Tot avutul ei. Nu exista nici o sursa de incalzire, e frig tare in container, iar singurul avantaj este ca nu te bate vântul taios.

“Noaptea ma bag sub plapuma si mai scap de frig”, spune batrâna. Autoritatile i-au promis un calorifer electric, ce se lasa asteptat. “Dar sa il lege la curentul primariei, nu la al meu, ca din pensia de trei milioane si jumatate nu am cu ce plati. In casa nu am cum sa ma stau, ca e mai frig si decât in container”, zice Aristica.

Primaria Negri, Consiliul Judetean, asociatia agricola din zona, alti sufletisti au ajutat lumea, nu se poate spune ca nu. Dar poate nu chiar acolo unde doare cel mai tare. Cea mai mare dorinta a batrânei Aristica, in afara de putina caldura, este sa fie ajutata sa isi refaca mica bucatarie de vara.

Acolo ar putea locui boiereste, ar sta la caldura sobei, ar fi cu adevarat fericita. In casa si-ar adaposti vaca si porcul, sa le fereasca la iarna, ca grajdul nu mai e bun. A primit de la Primarie niste tocuri de lemn pentru usi, dar nu are ce face cu ele, asa ca le-a rezemat de nucul din ograda.

Singuratatea. Visul

E grea viata Aristicai, iar ea e batrâna si singura cuc. Nu are absolut pe nimeni, nici copii, nici rude pe aproape.

Rudele sunt toate plecate departe si par sa fi uitat de ea. Isi freaca des mâinile invinetite de frig, sa se mai incalzeasca, se scuza ca nu are cu se il serveasca pe reporter, ca as ar fi frumos la casa de om. Uneori face haz de necaz, dar mai mult isi sterge lacrimile cu naframa.

“N-am nevoie de nimic altceva. Doar sa ma ajute sa imi refac bucataria, sa am unde sa ma incalzesc. Sa mergeti la domnul primar de la Bacau, sa-i spuneti asta”. Asta e cea mai mare dorinta a unei batrâne din satul Mâgla, comuna Negri. Uitata de timp si de lume, incremenita in frigul de acum si-n cel ce va sa vina, peste care viata a trecut cu bune, dar mai ales cu rele.

In satul Mâgla mai exista o persoana care a primit o locuinta modulara, dar care la ora documentarii acestui material era la cules porumbul, pe câmp. Vecinii spun ca omul nu prea agreeaza locuinta modulara tot din cauza frigului, asa ca locuieste in casa subrezita.

54 milioane de euro, trimisi in tara de „stranieri”

Economie

de

Florentin Radu

-

6 octombrie 2013

Potrivit unei estimari a Bancii Mondiale, cei aproape 2,1 milioane de români plecati la munca in strainatate au trimis in acest an in tara circa 2 miliarde de euro, cu mult mai putin decât aduceau „stranierii” nostri inainte de criza.

La nivel local, potrivit Institutului National de Statistica (INS), numarul persoanelor din tot judetul plecate în strainatate pentru o perioada de cel putin un an era, in 2011, de peste 57.300, reprezentând 7,88 la suta din toti românii declarati plecati peste granita.

Astfel, Bacaul se situeaza pe primul loc intre toate judetele, la acest capitol. Insa, cifrele sunt departe de cele reale, in contextul in care, rezultatele recensamântului nu iau in calcul si situatiile neoficiale.

Prin urmare, o estimare simpla indica faptul ca apeste 54 de milioane de euro ar putea fi trimisi de muncitorii bacauani din strainatate, calcul bazat pe ponderea de aproape 8 la suta a localnicilor in totalul românilor aflati peste granite la lucru.

Dintre acestia, cei mai multi au ales ca tara Italia – 41.870, Marea Britanie – 4.372 si Spania – 4.314. Alte tari din care românii au trimis sume importante de bani in anii trecuti au fost si Statele Unite, Ungaria, Israel, dar si Germania, Canada, Austria, Franta etc.

Cei mai multi bani au ajuns in tara in 2008, momentul declansarii crizei financiare mondiale – 9,38 miliarde de dolari (circa 7 miliarde de euro), potrivit Bancii Mondiale. Pâna anul trecut, când se constata o mentinere la un nivel aproximativ egal cu cel din anul precedent, sumele au scazut de la an al an.

Politia Locala si-a angajat avocati

de

Geta Panaite

-

6 octombrie 2013

Dupa ce a ramas fara juristi, Politia Locala Bacau a solicitat Consiliului Local, la sedinta de la mijlocul lunii septembrie, sa aprobe incheierea unui contract de asistenta juridica pentru suma de 20.000 de lei.

Banii sunt necesari doar pentru acest an. Institutia are pe rol peste 120 de procese dintre care 31 destul de complexe si este nevoie sa fie reprezentata de un specialist, au motivat la vremea respectiva sefii politistilor locali. Intre timp s-a incheiat contract cu o Casa de avocatura care sa raspunda in instanta pentru ei.

„Schema de personal prevede doua posturi de juristi dar, din pacate, unul dintre ei a decedat iar celalalt s-a transferat la alta institutie si am ramas descoperiti. Avem procese pe rol, unele dificile, si era nevoie de cineva cu pregatire in domeniu sa mearga in instanta”, a declarat Relu Mardare, directorul executiv al Politiei Locale Bacau. Contractul a fost atribuit direct iar la alegerea specialistilor a contat experienta lor.

„Avocatul nu se ocupa doar de dosare ci apelam la serviciile sale si in alte situatii”, a mai spus Mardare. Institutia se judeca cu firme de transport, societati de alimentatie publica sau persoane fizice care au depus plângeri contraventionale, nemultumite de masurile luate de agenti impotriva lor. La acestea se mai adauga si alte procese, majoritatea deschise de cei care au fost sanctionati pentru diferite abateri.

COMANESTI: O alta zona de agrement in lipsa Parcului Ghika

de

Ion Moraru

-

6 octombrie 2013

Prezent la reintâlnirea absolventilor promotiei 1963 a Scolii Medii Mixte din Comanesti (azi, Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika”), primarul acestui oras, Viorel Miron, a facut cunoscute unele situatii deosebite din localitate.

“Timp de multi ani am avut numeroase procese cu urmasii familiei Ghika, din cei care nu erau in drept, pentru retrocedarea Palatului Ghika (in care activeaza de peste 10 ani un muzeu) . La capatul acestor procese, a trebuit sa respect decizia instantei de judecata si sa semnez decizia de restituire catre ei a Palatului Ghika si a parcului ce inconjoara acest palat.

Este o decizie definitiva si irevocabila prin care ei au câstigat palatul si parcul si acestea pot fi inchise dintr-o clipa in alta! La semnarea deciziei de restituire i-am rugat ca sa accepte ca sa lase parcul orasului si cetatenilor Comanestiului dar nu au fost de acord”, a declarat primarul Viorel Miron.

Aceasta veste a fost primita cu mare indignare de fostii absolventi comanesteni, care au avut ocazia de a invata chiar in incaperile Palatului Ghika, acesta functionând un timp si ca scoala in timpul comunistilor.

Aflând ca urmasii familiei Ghika au câstigat si o intinsa suprafata de padure de pe Valea Trotusului (23 000 de hectare fiind pe teritoriul Comanestiului), fostii absolventi de acum 50 de ani au criticat justitia româna, care a dat aceste decizii.

Primarul Viorel Miron a mentionat ca pentru locuitorii orasului Comanesti cât si pentru vizitatorii acestuia se va amenaja o zona de agrement in circuit, de pe faleza ce infrumuseteaza malul Trotusului pe dealul Goanta si spre zona stadionului.

Amenzile mari pentru munca la „negru” nu-i sperie pe angajatori

Economie

de

Elena Țintaru

-

6 octombrie 2013

Peste 10 la suta dintre agentii economici verificati luna trecuta in ceea ce priveste aplicarea legislatiei referitoare la relatiile de munca au fost arsi la buzunar pentru ca nu o respectau.

Dintre cei 208 angajatori supusi controlului, din acest punct de vedere, de catre inspectorii Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau, 21 au fost surprinsi ca incalca legislatia amintita, ei fiind sanctionati contraventional cu amenzi in suma totala de 166.300 lei.

In ciuda consecintelor drastice pe care le suporta, surprinzator, in continuare, destul de multi agenti economici practica munca la „negru”, astfel ca peste 80 la suta din suma totala o reprezinta amenzile pentru o asemenea culpa.

Cu nu mai putin de 140.000 lei au trebuit sa cotizeze la bugetul statului 11 angajatori pentru ca foloseau la lucru, in total, 14 persoane care nu aveau incheiat contract individual de munca. Si unii nu aveau doar un singur caz.

Potrivit informatiilor furnizate de catre Dan Buftea, purtatorul de cuvânt al ITM Bacau, inspectorii de munca au gasit la SC Kandalas SRL 3 persoane care desfasurau activitate fara a avea contract iar la SC Adma Pav SRL au fost identificate 2, in aceeasi situatie.

Prin urmare, primul angajator a suportat o amenda de 30.000 lei iar cel de-al doilea, de 20.000 lei. Ceilalti 9 agenti economici, la care a fost depistat câte un caz de munca la negru, au fost „premiati” cu 10.000 lei, fiecare.

Dar inspectorii ITM au constatat si ca alti 10 angajatori nu au respectat prevederile privind munca suplimentara, repausul saptamânal, registrul general de evidenta a salariatilor si salariul minim garantat sau, mai grav, au impiedicat efectuarea controlului in unitatea lor. In consecinta, ei au fost amendati cu 26.300 lei, in total.

Solutiile PDL pentru problemele din invatamânt / Raluca Turcan: “Educatia a ajuns la un nivel mediocru”

de

Ovidiu Pauliuc

-

6 octombrie 2013

La sediul Partidului Democrat Liberal Bacau a avut loc, vineri, o intâlnire a Comisiei pentru educatie, cercetare, cultura, culte, minoritati si sport, la care a luat parte presedinta Comisiei Nationale pentru Educatie, deputata Raluca Turcan, vicepresedinte PDL.

Membri de partid sau persoane apolitice, in special cadre didactice, prezente la intâlnire, au discutat pe marginea programului PDL privind strategiile pe probleme educationale.

„Educatia in România a ajuns la un nivel mediocru. S-a produs si o fractura intre scoala si piata muncii. La toate aceste probleme si multe altele cautam solutii”, a spus Raluca Turcan, in cadrul unei conferinte de presa.

Ea a mentionat si trei proiecte legislative depuse de PDL spre dezbaterea Parlamentului. Este vorba despre programul „after school” generalizat, de care ar urma sa beneficieze toti elevii de pâna in clasa a IV-a. Programul include si un ajutor financiar in valoare de o suta de lei pentru fiecare copil.

O alta initiativa priveste programul „Cornul si laptele”, care in opinia PSD este acum o risipa, dar s-ar putea imbunatati prin diversificarea gamei de produse si prin organizarea de licitatii la nivelul consiliilor judetene, la care sa ia parte producatori locali.

Al treilea proiect legislativ priveste acordarea de burse profesionale de catre oameni cu disponibilitate financiara si care in schimb ar primi deductibilitate fiscala pentru respectivele sume.

Vicepresedinta PDL s-a referit si la minusurile actualei guvernari, cu efecte in scaderea investitiilor, cresterea somajului, cresterea inflatiei, slaba absorbtie a fondurilor europene, etc.

PSD Bacau a dus alimente sinistratilor

de

Silvia Patrascanu

-

6 octombrie 2013

Membrii Organizatiei judetene PSD Bacau au fost prezenti, la sfârsitul saptamânii trecute, in comuna Costache Negri, grav afectata, in septembrie, de inundatii.

Concret, PSD a organizat o campanie de colectare de alimente, haine si articole de stricta necesitate destinate sinistratilor.

Una dintre cele mai active organizatii locale implicate in campania umanitara a fost PSD Saucesti. Social-democratii le-au dus locuitorilor din comuna Costache Negri 9 tone de porumb stiuleti, 4 tone de porumb boabe, 5 tone de grâu, o tona de cartofi, 200 kg de orez vrac, legume, apa minerala, ulei, zahar, faina, bulion, imbracaminte, saltele si piese de mobilier.

„Campania initiata de noi este un gest firesc, de solidaritate si normalitate. A sosit rândul nostru sa venim in sprijinul celor greu încercati de vitregiile naturii. Vreau sa apreciez in mod deosebit implicarea colegilor din Saucesti, cei care au fost afectati si ei in urma inundatiilor din 2005, 2008 si 2010 si inteleg cel mai bine, din pacate, astfel de situatii extreme” – a declarat Dragos Benea, presedintele PSD Bacau.

Solidaritatea şi Monstrul

de

Ion Fercu

-

6 octombrie 2013

Am participat la o interesantă manifestare a C.A.R. Pensionari Buhuşi, care are un număr de membri mai mare cu vreo zece mii decât populaţia oraşului. S-a vorbit aici, la şase decenii de la înfiinţare, cu sinceritate, despre solidaritatea reală, despre bucuriile şi suferinţele oamenilor, despre sprijinul reciproc al nevoiaşilor, de parcă nu era vorba despre o instituţie cu peste 24 000 de membri, ci despre o familie restrânsă care-şi cunoaşte necazurile şi puţinele bucurii.

M-am gândit apoi că în acest târg, care are cu puţin peste 14 000 de locuitori stabili, mai există două C.A.R.-uri ale celor din Educaţie şi încă un C.A.R. STOFE, cu o activitate foarte intensă. Răvăşit de decenţa atmosferei (nu s-a huiduit ca în Parlament, n-au fost răfuieli ca în şedinţele partidelor, n-au fost prezente ameninţările…), gândurile mi-au plonjat în altă parte…

… Leviathanul, mi-am zis, monstrul biblic despre care Cartea lui Iov spune că „nu are stăpân pe pământ”, ar strâmba din nas la o asemenea manifestare. Numele monstrului a fost reluat, în modernitate, de Thomas Hobbes. Filosoful englez şi-a intitulat opera sa cea mai importantă Leviathan. În acest caz, numele monstrului acvatic, din Cartea lui Iov, desemnează puterea statului şi e un simbol pentru tiranie. Şi Friedrich Nietzsche va prelua metafora monstrului statal, despre care susţine că e „cel mai rece dintre monştrii reci”. Statul modern e un devorator al energiilor individului, un monstru asemănător înfricoşătorului Leviathan, pentru că, în fond, cred unii filosofi, el este un „om artificial”, înzestrat cu un suflet artificial („suveranitatea”) mult mai puternic decât sufletele indivizilor a căror fiinţare o gestionează…

…Ştiu, este o utopie să crezi că o societate ar putea fiinţa fără existenţa statului, dar mai ştiu că până şi statul democratic şi-a păstrat multe dintre însuşirile monstrului… Leviathan… Corupţia, jefuirea celui fără putere, sfidarea publică, lipsa de compasiune faţă de cei aflaţi în cronică nevoinţă, demagogia deşănţată rămân încă vedete ale statului actual. Dacă ar fi fost prezent la această manifestare „a omeniei”, cum a definit-o un participant, Leviathanul mioritic ar fi roşit, presupunând că i-ar fi mai rămas măcar un amărât apendice de bun simţ.

El, Leviathanul nostru, monstru între monştri, nu are nimic din smerenia creştinului, din respectul pentru suferinţa altuia, din cultul pentru solidaritate. Nu vreau să fac din C.A.R. un candidat pentru grabnica trecere în rândul sfinţilor, dar mă gândesc la faptul că este una dintre puţinele noastre entităţi în care încă mai pâlpâie ceva suflet. Dacă observaţi vreo pâlpâire de suflet în Leviathanul mioritic, poate îmi daţi de veste… Mă prăpădesc de dragul minunilor.

Domnul Trandafir, invins de Chicos Rostogan

de

Răzvan Bibire

-

6 octombrie 2013

Educatia in România este in criza nu doar din cauza subfinantarii, ci si din cauza lipsei de viziune a cadrelor didactice.

E usor sa spui ca invatamântul e la pamânt pentru ca profesorii nu sunt platiti corespunzator si, deci, nu sunt atrasi sa vina in sistem. Dar trebuie sa recunoastem ca aceasta nu este singura problema.

Exista o anumita suficienta a cadrelor didactice care se multumesc sa declare ca elevii lor sunt “niste prosti” si nu fac nimic altceva, tratându-i pe parcursul intregului ciclu educational ca pe niste idioti care nu sunt capabili sa evolueze.

In realitate, cei care nu reusesc sa evolueze sunt chiar profesorii, care, inchistati in traditiile scolastice, refuza sa se coboare la nivelul elevului si ramân catarati pe un piedestal inalt, considerându-se infailibili.

Traim, totusi, intr-o vreme in care orie elev, daca se forteaza, poate dobândi in câteva minute informatii similare cu cele detinute de profesorul sau.

In aceste conditii, sarcina unui profesor nu este sa transmita informatii, ci sa-l invete pe elev sa faca diferenta intre informatiile folositoare si cele care nu-i vor folosi, sa-l invete sa gândeasca, sa-l invete sa ia decizii, sa deosebeasca raul de bine.

Handbal/ Liga Nationala: Noroc de Rotaru si de arbitri!

Sport

de

Dan Sion

-

6 octombrie 2013

Stiinta MD Bacau – Pandurii Energia Lignitul Tg. Jiu 28-23 (13-13)

La cinci zile dupa esecul rusinos suferit la Baia Mare, Stiinta MD Bacau a revenit in Sala Sporturilor, unde a descoperit o asistenta redusa si un adversar, Pandurii Târgu-Jiu, care i-a dat peste nas mai bine de o repriza! Noroc cu eficacitatea lui Ionut Rotaru (11 goluri marcate), dar si cu ajutorul dat la fix de arbitrii Fânata si Hendrea.

Altfel, probabil ca bacauanii o pateau din nou. Si ar fi meritat-o din plin! Sâmbata la prânz, vice-campioana României a jucat un fel de handbal-supa fara gust si fara consistenta. Oaspetii au condus cu 7-2 in min. 10 si cu 18-17 in min. 40, dupa care a venit cartonasul rosu primit de Acatrinei, care a taiat aripile echipei conduse de Liviu Andries.

Aripile (a se citi extremele) Stiintei au fost ca si inexistente si inainte, si dupa eliminarea lui Acatrinei, insa desprinderea a fost asigurata de reusitele din atac ale lui Rotaru, secondat de Johansson si Rusia. Victorioasa in final la cinci goluri diferenta, Stiinta reuseasca sa cârpeasca prezentul, dar viitorul se anunta gaurit.

„Am avut o discutie barbateasca in vestiar, in care fiecare a spus ce a avut de spus. Trebuie sa schimbam mentalitatea, lucru care nu se va face insa peste noapte. Avem nevoie de mai multa modestie”, a declarat dupa meci Eliodor Voica, tehnicianul bacauan recunoscând ca echipa este dependenta de Rotaru.

Cel mai bun jucator al Stiintei n-a fost insa la fel de inspirat ca pe teren in cadrul conferintei de presa unde a spus ca „si presa alimenteaza o anumita stare, existând jucatori care, probabil, sunt afectati de unele comentarii. Nu stiu cine sunt cei care fac aceste comentarii”. Pai, logica ne spune ca le fac tocmai cei din al caror buget sunt platiti conducatorii, antrenorii si handbalistii Stiintei.

Dar ce mai e logic când te capaceste Minaur si tremuri in fata Pandurilor?

Stiinta: Tevzadze, Tamas, Selaru- Rotaru (11), Ghita (6), Rusia (4), Johansson (3), Iancu (2), Dospinescu (1), Paunica (1), Celestin, Bondar, Tarâta, Ramba, Fenici, M. Bujor.

Pandurii: Antonaru- Asoltanei (6), Acatrinei (6), Dinescu (3), Libert (3), Dragnea (1), Giotoiu (1), Ilise, Paius, Roman, Enache.

Fotbal, Liga a III-a: Mai bine nu se prezentau!

Sport

de

Dan Sion

-

6 octombrie 2013

Lovitura dura pentru CSM Moinesti in runda a sasea a Ligii a III-a. Echipa antrenata de Sorin Trofin a pierdut, sâmbata, cu 3-0 derby-ul sustinut pe terenul liderei Stiintei Miroslava. Victorioasa gratie golurilor marcate de Scareieru (min. 8), Gabi Petrea (’34) si I. Miron (’56), Miroslava s-a desprins la trei puncte de CSM Moinesti, care ramâne pe locul secund.

Continuați

Handbal feminin/ Divizia A : Trei din trei

Sport

de

Dan Sion

-

6 octombrie 2013

Handbalistele Stiintei Bacau confirma inceputul bun de campionat. Sâmbata, studentele si-au trecut in cont cea de-a treia victorie consecutiva, impunându-se pe teren propriu cu 32-29 (15-16) in fata celor de la Rapid Bucuresti.

Desi condusa la limita la pauza si cu trei goluri in minutul 37, echipa pregatita de Costel Oprea si Giani Hornea a revenit pe final, adjuecându-si cele trei puncte, gratie unei aparari exacte si a unor contraatacuri inspirate.

„Victoriile fac bine la moral si aduc alte victorii”, a declarat Oprea, care pregateste fiecare joc cu un motto: „La jocul cu Rapid am spus ca . Sper sa gasim un motto potrivit si pentu deplasarea de la Spartac Bucuresti”. De remarcat evolutia foarte buna a coordonatoarei Lacaramioara Cilici, autoare a zece goluri.

Stiinta: Dospinescu, Patrascu- Cilici (10 goluri), Tocu (6), Vâlcu (5), Ababei (4), Rosu (4), Cârligeanu (3), Paval.

Fotbal, Liga a II-a: Schimbare de lider

Sport

de

Dan Sion

-

6 octombrie 2013

Seria I a campionatului cadet si-a schimbat liderul dupa etapa a sasea. Invingatoare cu 1-0 in fata Clinceniului, Rapid Bucuresti si-a depasit adversara si in clasament, având cu un punct mai mult fata de echipa antrenata de Vali Badoi. Sport Club a stat pentru a doua etapa la rând, ramânând astfel la cota zero.

Bacauanii ar putea debloca situatia la meciul de miercuri, de acasa, cu Rapid Suceava, formatie macinata de acute probleme financiare. De altfel, la jocul cu Unirea Târlungeni (scor 1-1), sucevenii n-au avut bani de cantonament, venind la teren direct de acasa! „Speram sa se rezolve pâna la urma problema banilor si sa putem face deplasarea la Bacau”, a declarat antrenorul sucevean Bogdan Tudoreanu dupa remiza cu Târlungeniul.

Rezultatele etapei a sasea: Farul Constanta – CSMS Iasi 1-0, Rapid Bucuresti – FC Clinceni 1-0, Rapid Suceava – Unirea Târlungeni 1-1, Dunarea Galati – Gloria Buzau 1-2, Unirea Slobozia – ACS Berceni 1-1. CF Braila si Sport Club Bacau au stat.

Programul etapei viitoare (miercuri, 9 octombrie, ora 15.00): Unirea Slobozia – Farul, CSMS Iasi – Rapid Bucuresti, Sport Club – Rapid Suceava, Unirea Târlungeni – Dunarea Galati, Gloria Buzau – ACS Berceni. FC Clinceni si FC Braila stau.

Clasament
1 Rapid Bucuresti 6 4 2 0 7-3 14p.
2 FC Clinceni 6 4 1 1 15-6 13p.
3 CSMS Iasi 6 4 0 2 10-6 12p.
4 Farul Constanta 6 3 1 2 5-6 10p.
5 ACS Berceni 4 2 2 0 7-4 8p.
6 Gloria Buzau 4 2 1 1 7-4 7p.
7 Unirea Slobozia 6 1 3 2 9-11 6p.
8 CF Braila 5 1 2 2 8-10 5p.
9 Rapid Suceava 5 0 3 2 4-9 3p.
10 Un. Târlungeni 4 0 2 2 3-5 2p.
11 Dunarea Galati 4 0 1 3 5-9 1p.
12 SC Bacau 4 0 0 4 2-9 0p.

Volei masculin/ Divizia A2: Infrângere la limita

Sport

de

Dan Sion

-

6 octombrie 2013

Stiinta Bacau a inceput cu o infrângere campionatulul Diviziei A2 la volei masculin. Sâmbata, studentii au pierdut cu 2-3 (23-25, 25-17, 27-25, 18-25, 9-15) partida de acasa, cu CSM Suceava, desi au condus cu 2-1 la seturi.

„Am intâlnit o echipa superioara atât ca valoare, cât si ca experienta, dar, cu toate acestea, puteam sa o invingem. Daca nu greseam in anumite momente, ne-am fi impus cu 3-1”, a declarat antrenorul Cornel Paduraru, care a utilizat formula: Florea, Marciu, Saracutu, Gal, R. Lazar, Cernov, Ursache (libero).

Au mai jucat: Farcas, V. Lazar, Bitere si mezinul Mihai Snel, care si-a facut debutul in campionat. Runda viitoare, Stiinta se va deplasa la Buzau, pentru jocul cu Dacia.

Credite agricole de la Libra Internet Bank

Economie

de

Florentin Radu

-

6 octombrie 2013

Libra Internet Bank a lansat, saptamâna trecuta, trei noi tipuri de credite agricole. Produsele sunt destinate atât activitatii curente, cât si investitiilor din ferme de cultura mare, legumicultura, vii si livezi ori cresterea animalelor etc.

Imprumuturile pot fi restituite pe baza unui plan stabilit cu banca, in rate sezoniere pe perioada recoltei si rate 0 in alte luni ale anului. Astfel, prin creditul agricol GOSPODAR, Libra Internet Bank poate acorda fermierilor finantari pentru activitatea curenta sau pentru investitii, garantate prin Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) sau FNGCIMM.

Restituirea creditului se poate face pe o perioada de maximum 60 luni sau mai scurta, in functie de specificul activitatii fermierului. Prin creditul multi-functional garantat cu terenul agricol HOTAR, fermierii pot sa utilizeze banii pentru a cumpara terenuri agricole ori pentru alte investitii (masini si utilaje agricole, instalatii de irigatii, silozuri si spatii de depozitare, solarii, alte ferme etc.), restituindu-i in cel mult 180 de luni. Totodata, banii pot fi folositi si pentru finantarea activitatii curente a fermei, cu rambursare in maximum 84 de luni.

In fine, fermierii care lucreaza o suprafata agricola de minimum 500 ha pot opta si pentru linia de credit AgriVIP pentru finantarea capitalului de lucru.

BUHUSI: 60 de ani de istorie a solidaritatii

de

Ion Fercu

-

6 octombrie 2013

Duminica, la Casa de Cultura Buhusi a avut loc festivitatea de aniversare a 60 de ani de activitate a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Buhusi. Peste 500 de participanti i-au reprezentat pe cei 24.030 de membri ai institutiei, din cele aproape 20 de filiale din Buhusi, Bacau si judetul Neamt.

Acest C.A.R., un adevarat colos al caritatii, are cu vreo 10.000 de membri mai mult decât populatia stabila a orasului Buhusi…

La înfiintare avea 230 de membri. Emotionat, presedintele Neculai Vamanu a prezentat istoria celor sase decenii, dar si istoria prezenta. S-a vorbit despre solidaritate, credite, ajutoare nerambursabile si premieri, ajutoare de deces, sprijin în cazuri de calamitati sau boli grave, compensarea biletelor de tratament, organizarea de excursii subventionate, utilizarea profitului, extinderea sediului/sediilor, asigurarea unei game diversificate de servicii, respectarea legalitatii, sporirea numarului de membri, sponsorizarea elevilor…

Primarul orasului, Ionel Turcea, a acordat diplome speciale/premii unor familii de pensionari care au sarbatorit nunta de aur.. În finalul manifestarii, romanticul trubadur Alexandru Jula si copiii Clubului Elevilor au sustinut un spectacol aplaudat.

„Într-o lume în care parca ne înstrainam din ce în ce mai mult unii fata de altii, ne-a spus presedintele Neculai Vamanu, spiritul nostru de solidaritate, gesturile noastre care pot aduce putina bucurie (credite avantajoase, ajutoare nerambursabile, premieri, diferite servicii cu preturi accesibile) parca mai umanizeaza putin lumea”.