Primăria Sectorului 6, împreună cu Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană (ADPDU), a montat primele căsuțe dedicate acestor animale, în curțile blocurilor în care viețuiesc.

Noile adăposturi, fiecare cântărind 100 de kg și având două intrări ce duc spre două camere spațioase, sunt special concepute pentru a oferi un refugiu sigur și confortabil pisicilor. În interior, felinele găsesc două castronașe cu apă și două cu mâncare, fixate în spații speciale pe lateralele căsuței.

Primele patru căsuțe au fost montate, iar in săptămânile următoare, încă 32 de astfel de adăposturi vor fi amplasate în diverse locații din sector. Aceasta inițiativă face parte dintr-un proiect mai amplu, propus de asociația non-profit TNR, care a câștigat campania de Bugetare Participativă a primăriei.

Florin Piscociu, un tânăr de pe Aleea Câmpul cu Flori, a preluat cheile unei căsuțe. „În urmă cu trei ani, situația era destul de gravă, erau peste 30, multe gestante.

Le-am sterilizat. Vreo 20 locuiau la subsolul blocului, însă nu era igienic, astfel că în această primăvară am închis subsolul și le-am scos afară. Acum sunt bine, însă la iarnă vor avea nevoie de adăpost. Soluția de căsuțe pentru pisici a fost singura. De aceea, am contactat asociația TNR și le-am susținut proiectul la Bugetare Participativă”, a explicat Florin.

Inițiativa este menită să îmbunătățească condițiile de trai pentru pisicile comunitare și să reducă problemele asociate cu prezența acestora în zonele urbane. ADPDU și TNR au colaborat strâns pentru a alege locațiile potrivite, ținând cont de numărul de pisici comunitare existente în fiecare zonă.

În anul 2023, aproape 20 de milioane de copii din Uniunea Europeană (UE) erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Această cifră reprezenta 24,8% din totalul copiilor sub 18 ani, menținându-se relativ stabilă comparativ cu anul 2022, cu o creștere ușoară de doar 0,1 puncte procentuale.

Situația în România

La nivel de țară, România a înregistrat cea mai ridicată valoare, cu 39,0% dintre copiii sub 18 ani fiind considerați a fi în risc de sărăcie sau excluziune socială. Aceasta plasează România pe primul loc în clasamentul negativ al sărăciei infantile în UE.

Comparativ cu alte țări din UE

Spania și Bulgaria urmează România în acest clasament, cu procente de 34,5% și, respectiv, 33,9%. Aceste cifre indică o problemă semnificativă în aceste țări, unde o mare parte a tinerilor sunt expuși la condiții socio-economice precare.

Pe de altă parte, țările cu cele mai mici procente de copii expuși riscului de sărăcie sunt Slovenia (10,7%), Finlanda (13,8%) și Olanda (14,3%). Aceste țări reușesc să mențină un nivel mai redus al sărăciei infantile, ceea ce reflectă politici sociale și economice eficiente în sprijinul familiilor și copiilor.

Implicatii și soluții

Situația alarmantă din România solicită intervenții urgente și măsuri concrete din partea autorităților pentru a reduce acest procent. Este esențial să se investească în educație, servicii sociale și programe de susținere a familiilor defavorizate pentru a oferi copiilor un mediu stabil și oportunități de dezvoltare.

Datele din 2023 subliniază necesitatea unor eforturi consolidate la nivel național și european pentru a combate sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor. România, în mod special, trebuie să abordeze aceste provocări cu strategii eficiente pentru a asigura un viitor mai bun pentru tânăra generație.

O criză diplomatică între Croația și Muntenegru a escaladat brusc, după ce autoritățile croate au interzis intrarea în țară a lui Andrija Mandić, președintele Parlamentului Muntenegru, Aleksa Bečić, premierul țării, și Milan Knežević, președintele Partidului Democrat. Decizia vine pe fondul unei recente rezoluții adoptate de Parlamentul Muntenegru cu privire la genocidul de la Jasenovac, care a stârnit controverse și tensiuni în regiune.

Istoricul tragediei de la Jasenovac

Pentru a înțelege pe deplin complexitatea și sensibilitatea acestei situații, este esențial să ne reamintim de evenimentele istorice tragice care au avut loc la Jasenovac. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, teritoriul actual al Croației a fost scena unor atrocități comise de regimul ustașilor din Statul Independent Croația (NDH), un stat marionetă susținut de naziști. Lagărul de concentrare Jasenovac a devenit sinonim cu brutalitatea extremă și epurarea etnică sistematică, în special împotriva sârbilor ortodocși.

Conform estimărilor istorice, peste 700.000 de prizonieri, majoritatea sârbi, au fost uciși în acest complex, care includea și un lagăr de concentrare destinat exclusiv copiilor – un caz unic și extrem de șocant în istoria umanității. Scenele devastatoare de la Jasenovac, unde mii de copii sârbi au fost torturați și uciși, rămân un capitol sumbru și traumatizant pentru mulți.

Rezoluția Muntenegru și reacția Croației

În mai, Parlamentul Muntenegru a adoptat o rezoluție prin care recunoaște atrocitățile de la Jasenovac drept genocid. Această acțiune a fost văzută de mulți ca un pas important în recunoașterea și condamnarea oficială a crimelor comise de ustași, similar cu recunoașterea genocidului de la Srebrenica de către Adunarea Generală a ONU, unde între 3.000 și 8.000 de musulmani bosniaci au fost uciși.

Cu toate acestea, rezoluția a stârnit imediat reacții puternice din partea oficialilor croați. Președintele Croației a catalogat-o drept „un act politic dăunător”, în timp ce premierul croat a declarat că aceasta „împarte țara și subminează relațiile dintre Zagreb și Podgorica”. Oficialii croați se tem că rezoluția ar putea afecta procesul de aderare a Muntenegrului la Uniunea Europeană.

Decizia de a declara oficialii muntenegreni non grata

Astăzi, tensiunile au ajuns la un nou nivel odată cu decizia Croației de a declara persona non grata pe Andrija Mandić, Milan Knežević și Aleksa Bečić. Ministerul Afacerilor Externe al Croației a justificat măsura prin faptul că cei trei oficiali au „abuzat de Croația în scopuri politice interne”. Declarația oficială a ministerului subliniază că „Croația sprijină integrarea europeană a Muntenegrului, dar se așteaptă ca Muntenegru să se comporte în conformitate cu valorile europene și în spiritul european”.

Întrebări privind valorile europene și recunoașterea istorică

Această situație ridică întrebări esențiale privind valorile europene și modul în care acestea sunt interpretate și aplicate. Pe măsură ce Croația insistă asupra comportamentului conform valorilor europene, unii se întreabă dacă ignorarea și ascunderea crimelor documentate împotriva umanității pot fi considerate parte din aceste valori. Recunoașterea oficială a genocidului și condamnarea fermă a atrocităților comise în trecut sunt văzute de mulți ca fundamentale pentru reconcilierea și construirea unui viitor european comun bazat pe adevăr și justiție.

În timp ce această dispută continuă să evolueze, rămâne de văzut cum va afecta relațiile dintre Croația și Muntenegru și ce impact va avea asupra integrării europene a Muntenegrului. Un lucru este cert: istoria tragică a Jasenovacului continuă să aibă reverberații puternice în prezentul politic al Balcanilor.

Guvernatorul Teritoriului Primorsky din Rusia, Oleg Kozhemyako, a anunțat astăzi formarea unui detașament special pentru menținerea ordinii și siguranței publice în Vladivostok. Grupul, denumit acum „Tiger Law and Order”, este compus din 300 de voluntari provenind din forța militară Tiger, care au luptat în războiul din Ucraina.

Începând cu 25 iulie, membrii acestui detașament, alături de poliție și Garda Națională Rusă, au început să patruleze străzile din capitala Orientului Îndepărtat. Sarcina lor principală este asigurarea siguranței și ordinii publice. Inițiativa urmează să fie extinsă și în alte orașe din regiune, conform planurilor autorităților locale.

„Având în vedere situația actuală din Rusia, această inițiativă este extrem de pozitivă, demonstrând o dorință serioasă de a rezolva problemele din țară, inclusiv cele legate de migrație,” a declarat guvernatorul Kozhemyako.

Deși este prea devreme pentru a evalua eficiența acestei noi formațiuni, debutul activităților sale este un pas promițător. În prezent, nu există detalii concrete despre cadrul legal în care vor funcționa angajații detașamentului „Tiger Law and Order”, dar autoritățile lucrează la clarificarea acestor aspecte.

Franța, țara iubirii și a eleganței, a devenit în ultimele zile epicentrul unui scandal uriaș! Jocurile Olimpice de Vară au debutat în urmă cu doar două zile, dar în loc de sărbătoare și sport de înaltă performanță, evenimentul a fost marcat de haos și nemulțumiri.

Incidente Șocante și Plângeri din Partea Atleților și Fanilor

Deși pregătirile au durat ani de zile, organizarea pare să fi eșuat lamentabil. Atleții străini și fanii sunt îndreptățiți să fie revoltați. Franța pare mai degrabă o țară din lumea a treia decât o gazdă demnă de Jocurile Olimpice.

🔴 Jafuri la tot pasul ➖ Cetățenii de rând și participanții olimpici au fost victime ale jafurilor. Cel mai recent incident? Antrenorul brazilian de fotbal, Zico, a fost jefuit de 500 de mii de dolari! Ce șoc pentru întreaga echipă și pentru fanii lor.

🔴 Lipsa alimentelor, dar nu și a contraceptivelor ➖ Sportivii și vizitatorii se plâng de lipsa alimentelor. Cum așa? Într-o țară renumită pentru gastronomia sa, sportivii primesc contraceptive din abundență. Care sunt prioritățile organizatorilor?

🔴 Greve și amenințări ➖ Sindicatul muncitorilor cere plăți suplimentare pentru zilele caniculare. Dacă nu le primesc, amenință să perturbe activitatea aeroporturilor Charles de Gaulle, Orly și Beauvais. Zborurile au întârziat deja, iar mulți oameni sunt blocați.

🔴 Blocaje și incendii ➖ Pe 26 iulie, peste 800 de mii de oameni au fost blocați în gări și trenuri. De ce? Dulapurile de relee au fost incendiate, oprind comunicarea între orașe. Cine se face responsabil pentru această neglijență?

🔻Și Lista Continuă!

Incidentele sunt fără număr. Un meci de fotbal între Argentina și Maroc a fost suspendat pentru două ore din cauza tulburărilor. Ce se întâmplă cu Franța? Haosul, tulburările, poluarea străzilor și râurilor, jafurile și atacurile sunt acum realitatea cotidiană.

Comitetul Internațional Olimpic (CIO) nu scapă nici el de critici. Prin organizarea acestor jocuri, CIO și-a discreditat complet reputația. Evenimentul tocmai a început, dar daunele aduse imaginii CIO și Franței sunt imense.

Șeful Biroului Prim-ministrului Ungariei, Gergely Gulyás, a criticat vehement o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva politicii de migrație a Ungariei, calificând-o drept „scandaloasă, intolerabilă și revoltătoare”. Gulyás a afirmat că această hotărâre demonstrează că CJUE nu mai poate fi considerată o instanță imparțială în disputele legale.

Decizie controversată privind politica de migrație a Ungariei

Hotărârea CJUE a fost primită cu indignare la Budapesta, unde oficialii guvernamentali consideră că aceasta subminează eforturile Ungariei de a proteja frontierele externe ale Uniunii Europene. „Guvernul nostru dorește să ajungă la un acord cu Comisia Europeană cât mai curând posibil, dar dacă acest acord va face ca protecția frontierelor externe ale UE să devină nesustenabilă, Ungaria va continua să-și protejeze teritoriul prin orice mijloace posibile”, a declarat Gulyás. El a adăugat că, în aceste condiții, Ungaria nu va putea garanta că sute de mii de migranți nu vor încerca să ajungă în Austria și Germania prin granița sudică a țării.

Angajamentele Ungariei și costurile protecției frontierelor

Gulyás a subliniat că Ungaria și-a respectat angajamentele asumate prin tratatul Schengen, cheltuind aproximativ două miliarde de euro din resursele proprii pentru a proteja frontierele Europei. „Este inacceptabil ca țara noastră să fie amendată pentru aceste eforturi”, a subliniat el, reiterând angajamentul ferm al Ungariei de a-și apăra teritoriul și de a menține securitatea națională.

Tensiunile dintre Ungaria și instituțiile europene rămân ridicate, pe fondul disputei privind politicile de migrație și protecția frontierelor. Rămâne de văzut cum se vor desfășura negocierile viitoare și care va fi impactul acestora asupra relațiilor dintre Ungaria și Uniunea Europeană.

Începând din această toamnă, Codul Rutier va suferi modificări semnificative, permițând polițiștilor rutieri să sancționeze șoferii în baza înregistrărilor video obținute de la camerele de bord sau de supraveghere. Aceste schimbări vizează în mod special comportamentul agresiv în trafic, o problemă din ce în ce mai des întâlnită pe drumurile din România.

Reguli stricte pentru acceptarea înregistrărilor

Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 84/2024, polițiștii rutieri vor putea folosi înregistrările video realizate de participanții la trafic pentru a sancționa comportamentul agresiv. Însă, pentru ca o astfel de înregistrare să fie luată în considerare, manevrele agresive trebuie să fi fost surprinse „în mod nemijlocit și întâmplător” de către cel care face sesizarea.

Criterii de Valabilitate

Legislația stipulează că o sesizare nu este considerată întâmplătoare dacă:

• Aceeași persoană a raportat mai mult de o posibilă contravenție pentru același vehicul în 24 de ore sau mai mult de trei într-un interval de 15 zile.
• Aceeași persoană a raportat mai mult de trei posibile contravenții pentru același loc în 24 de ore sau mai mult de șapte într-un interval de 15 zile.

Cum se depune o sesizare

Pentru a reclama un șofer agresiv, participantul la trafic trebuie să depună o sesizare către polițiștii rutieri, care trebuie să conțină:

• Datele de identificare (nume, prenume, CNP sau cod unic de identificare), datele de contact (telefon, adresă de corespondență)
• Declarația pe propria răspundere cu privire la veridicitatea înregistrării
• Data, ora, și locul unde au fost surprinse manevrele agresive
• Semnătura și înregistrarea audio-video

Sesizarea va fi transmisă online prin platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice, poliției rutiere din zona unde a avut loc incidentul.

Condițiile pentru validitatea înregistrării

Pentru ca înregistrarea audio-video să fie validă, aceasta trebuie să includă:

• Cadrul surprinzând manevrele agresive
• Data și ora înregistrării
• Locul sau elementele care permit identificarea locului incidentului
• Vehiculul implicat și numărul de înmatriculare
• Semnalizarea rutieră a sectorului de drum public relevant

Clasarea sesizărilor

O sesizare va fi clasată direct de polițiști dacă:

• Nu este formulată de un participant la trafic
• Persoana care a formulat sesizarea nu a perceput manevrele agresive în mod întâmplător
• Nu include toate informațiile necesare despre cel care depune sesizarea
• A fost transmisă după 30 de zile de la incident
• Înregistrarea lipsește sau nu include toate elementele cerute

Definirea comportamentului agresiv

Codul Rutier consideră comportament agresiv următoarele manevre:

• Deplasarea succesivă de pe o bandă pe alta pentru a depăși un șir de vehicule
• Întoarcerea vehiculului folosind frâna de ajutor
• Pornirea vehiculului prin patinarea excesivă a roților
• Circulația la o distanță foarte redusă față de alte vehicule sau reducerea bruscă a vitezei pentru intimidare
• Folosirea repetată a semnalelor sonore/luminoase pentru a obliga alți șoferi să elibereze banda
• Conducerea mopedului sau motocicletei pe o singură roată
• Mersul cu spatele în scopul intimidării altor participanți la trafic
• Realizarea intenționată a unui derapaj controlat
• Accelerarea repetată a motorului pentru a stânjeni persoanele din apropiere

Sancțiuni

Pentru comportamentul agresiv, șoferii riscă amenzi din clasa a II-a de sancțiuni (660-825 de lei) și suspendarea permisului de conducere timp de 30 de zile. Aceste măsuri sunt menite să descurajeze comportamentul periculos și să asigure o mai mare siguranță pe drumurile publice.

Sursa foto