Acasă Blog Pagina 4003

Lions Club Moldova a daruit ochelari copiilor cu sindrom Down

    de
    Ovidiu Pauliuc
    -

    Lions Club Moldova Bacau a organizat miercuri, 16 aprilie, in parteneriat cu SC Optic Elite SRL, actiunea “Sa daruim lumina”, la Centrul educational pentru copii cu sindrom Down din Bacau.

    Timp de patru ore au fost examinati aproximativ 25 copii din judetul Bacau care sufera de sindromul Down. Din partea Lions Club Moldova Bacau au primit ochelari 11 copii depistati cu probleme oculare.

    Actiunea face parte din programul anual de consultatii medicale si screening ocular, desfasurat de Lions Club Moldova Bacau, pentru locuitorii judetului Bacau. In acelasi timp, tinerii de la Leo Club Phoenix Bacau au oferit pachete cu dulciuri si alimente cu ocazia sarbatorilor pascale.

    Carnet plastic / Pentru Carmen Poenaru, arta este prioritatea absolută

    de
    Carmen Mihalache
    -

    Deşi avem mai multe, din fericire, galerii de artă în oraş, ALFA, prin amplasarea centrală, vizibilitate şi spaţiul generos, este cea mai potrivită pentru a găzdui o expoziţie importantă. Aşa cum este cea a artistei Carmen Poenaru. O prezenţă foarte activă în viaţa culturală a oraşului, Carmen Poenaru a deschis, an de an, numeroase personale în mai toate galeriile Bacăului, dar acum, la ALFA, cu donaţia ei de peste o sută de lucrări făcută Muzeului de Artă, ea se întrece pe sine.

    Are uluitoarea capacitate de a se reinventa continuu. Iubeşte mult viaţa şi e convinsă că în ea există şi bucurie. Iar când o descoperă, o dăruieşte imediat şi celorlalţi, pentru că aşa este firea ei, darnică. Carmen este energie pură, aflată mereu în mişcare, şi de aceea te surprinde mereu cu ceva nou. Dacă stagnezi, ai murit, îmi spunea cândva. Or, ea este o vitalistă şi o luptătoare. Are curajul, în lumea asta pragmatică, supusă principiului material, să fie liber profesionistă, să se ocupe numai de arta ei, să-şi urmeze impulsurile creative, imaginaţia debordantă.

    Iar lucrul acesta se face cu mari eforturi. Dar artista nu se sperie de muncă, dimpotrivă, este genul workaholic. Închisă în atelierul său, sub asaltul irepresibil al unei teme, al imaginaţiei, ea este cea mai fericită acolo, pe teritoriul ei de libertate totală, de visare. E proteică, trecând cu mare uşurinţă de la figurativ la abstract, de la grafică la pictură. Paleta mijloacelor ei de exprimare, marcate de experienţele acumulate, de diversitatea unor optici culturale bine asimilate, este foarte largă. Iar profesionalismul său este fără cusur, pentru că artista e foarte exigentă cu sine.

    Mergeţi la Galeria ALFA să-i vedeţi admirabilele lucrări, ar fi păcat să vă privaţi de această plăcere. Impresionantă, prin amploare, conţinut, varietate, ţinută, expoziţia lui Carmen Poenaru (devenită, între timp, băcăuancă, spre bucuria iubitorilor de artă) este un real eveniment.

    Concurs judetean pentru elevi

      de
      Roxana Neagu
      -

      Scoala Gimnaziala „G.M.Cancicov” Bacau a organizat, cu avizul Inspectoratului Scolar al Judetului Bacau, in parteneriat cu Agentia pentru Protectia Mediului, Palatul Copiilor si Asociatia Parintilor, competitia „Padurea – aurul verde al Terrei”, editia I.

      „Concursul, dedicat Lunii Padurii, s-a finalizat pe 15 aprilie si a avut drept scop formarea de atitudini si comportamente civice responsabile fata de natura, in rândul elevilor, parintilor si factorilor responsabili de mentinerea unui mediu natural echilibrat propice vietii”, a declarat coordonatorul proiectului, prof. Gabriela Melincianu.

      Elevii au fost mobilizati sa participe la intrecere pe doua sectiuni: creatii artistico-plastice si creatii literare. S-au depus 280 de lucrari (215 lucrari plastice si 65 lucrari literare) din 9 judete si din Bucuresti. Lucrarile participante s-au remarcat prin creativitate, originalitate si tehnica de lucru.

      Dupa numarul de participanti la sectiunea creatii artistico-plastice s-a detasat judetul Bacau cu 157 lucrari si judetul Satu Mare cu 40 lucrari, iar la sectiunea creatii literare, peste 30 lucrari au fost din judetul Bacau. Pentru fiecare sectiune s-au acordat câte trei premii si doua mentiuni la fiecare nivel: prescolar, primar, gimnazial si liceal, in total fiind atribuite 60 premii si mentiuni.

      Concursul „Mihail Andrei“, la ceasul majoratului

      de
      Ioan Dănilă
      -

      Au trecut 18 ani de când dascăli inimoşi au pus la cale un concurs (inter)judeţean de limba română, în amintirea lui Mihail Andrei care, deşi născut în Bălţiul basarabean, a trăit şi s-a afirmat în judeţul Bacău. Aproape toată viaţa a fost navetist C.F.R. pe ruta Buhuşi-Bacău, pentru a le oferi viitorilor învăţători şi educatoare prinosul lui de zestre intelectuală şi morală. Şcoala buhuşeană de pe Strada Libertăţii, aflată la circa o sută de metri de fosta locuinţă a familiei Valeria (ingineră, directoare de şcoală profesională) şi Mihail Andrei, a primit numele filologului care a format sute de dascăli pentru cele dintâi cicluri de învăţământ. „Limba română“ din 1983, scrisă în colaborare cu Iulian Ghiţă, rămâne ca una dintre cele mai bune sinteze teoretice, cu egale merite pentru partea aplicativă.

      Ediţia 2014 a avut partea de noutate nu spectaculoasă cât concretă, adică utilă. Promisesem încă din 2011 că voi veni la Buhuşi împreună cu studenţi de la Litere, pentru a-i antrena în procesul de evaluare, dar abia acum, la maturitate, am împlinit visul. Oana Bucuroaia, Florentina Dima, Diana Focşa şi Luminiţa Sonic, din anul al III-lea, au răspuns cu entuziasm solicitării şi s-au încadrat perfect în sistemul propus de organizatori. A nu se crede că au fost simpli executanţi ai unor directive, fie ele şi ştiinţifice; dacă în urmă cu câţiva ani propusesem proba de dictare – punct forte în programul Concursului –, în 2014 s-a lansat ideea asocierii cu un exerciţiu de lectură, ca în didactica limbilor străine, care combină scrisul cu cititul şi vorbitul.

      Privite din afară, subiectele păreau dificile, dar judecând după calitatea concurenţilor, era o compatibilitate constantă: cerinţele nu depăşeau nivelul programei, însă nuanţau conţinutul acesteia. De exemplu, a identifica funcţiile limbii dominante într-un enunţ (s-au dat zece astfel de comunicări) a necesitat o concentrare maximă, pentru a stabili perechile potrivite: referenţială – context; conativă – receptor; fatică – canal; metalingvistică – cod; emotiv-atitudinală – emiţător; artistică/poetică/estetică – mesaj. Cum era şi firesc, multe probe priveau cultivarea limbii, de la descrierea greşelilor de exprimare până la crearea de contexte după cerinţe date.

      Am mai remarcat orientarea autorilor subiectelor către toate compartimentele limbii: fonetică, vocabular (inclusiv semantică), morfologie, sintaxă şi stilistică, precum şi dificultatea medie a textului propus pentru dictare. O lectură atentă, operată de profesorii din comisie, i-a sprijinit pe liceeni să vadă în enunţul „Ioane, cată să nu dăm cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă“ (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) trei propoziţii şi nu două: cele două grupe de complemente diferite (cinstea şi pacea, respectiv pe ruşine şi pe gâlceavă) raportate la acelaşi verb (să nu dăm) obligă la subînţelegerea predicatului.

      „A nu te exprima corect în limba română e un mare păcat“, a spus la festivitatea de premiere Petru Botezatu, preşedintele Asociaţiei „Renaşterea“. „Nu neapărat mare, am îndrăznit să intervin, ci pur şi simplu se comite un păcat, pentru care ar trebui să ne spovedim ca în cazul oricărei încălcări a unei norme“.

      Pastorala la Sarbatoarea Învierii Domnului, anul mântuirii 2014

      de
      Deșteptarea
      -

      † EFTIMIE,
      Arhiepiscopul Romanului si Bacaului

      Învierea Domnului – „Ziua celei mai adânci taine“
      Pastorala la Sarbatoarea Învierii Domnului, anul mântuirii 2014

      In aceasta zi de Sarbatoare a sarbatorilor, încarcata de profunde semnificatii teologice mântuitoare, în care suntem îndemnati sa meditam la perspectiva propriei noastre învieri din moartea înstrainarii de Dumnezeu, Biserica ne cheama ca sa ne bucuram si împreuna sa cântam. Anul acesta, 2014, a fost declarat de catre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul Omagial Euharistic si Anul Comemorativ al Sfintilor Brâncoveni, dorindu-se prin aceasta o accentuare a întelegerii autentice a valorii mântuitoare a actului euharistic precum si a jertfei supreme de sine pentru apararea credintei crestine. Prin cruce si prin Înviere, Mântuitorul Iisus Hristos ne-a deschis calea spre fericirea vesnica, dar pentru ca fiecare dintre noi sa poata deveni partas al ei, trebuie sa uneasca harul Duhului Sfânt si bucuria Învierii Domnului cu credinta si cu faptele cele bune. Câti orfani în suferinta, câte vaduve neajutorate, câti batrâni în lipsa, câta suferinta întâlnim în spitale, în azile, în camine, în orfelinate si în penitenciare? Câte familii sarace, care poate pentru sarbatoarea de astazi nu au avut cu ce-si pregati masa de Paste si n-au putut-o împodobi cu pasca si traditionalele oua rosii? Plecând de la biserica, de la masa cinei pascale, cu bucuria Învierii Domnului în suflete, duceti mai întâi darurile voastre împodobite cu lumina de Pasti în casele celor în suferinta. „Fiti milostivi, precum si Tatal vostru, milostiv este”(Luca 6,36). Facând aceasta, vom deveni vasele alese prin care Dumnezeu lucreaza în lume, mâna prelungita a lui Hristos milostivul. Este ziua iertarii în care îi numim frati chiar si pe cei ce ne urasc si ne sunt potrivnici, este timpul bucuriei pascale în care uitând tot raul ce ni s-a facut trebuie sa iertam toate si împreuna suntem chemati sa cântam: „Hristos a înviat din morti, cu moartea pre moarte calcând si celor din morminte viata daruindu-le”.
      «Hristos a înviat !»

      † EFTIMIE,
      Arhiepiscopul Romanului si Bacaului

      Mesaj de Pasti 2014. „Pastele este sarbatoarea bucuriei”

      de
      Deșteptarea
      -

      Este sarbatoarea luminii spirituale ce ne vorbeste despre taina biruintei mortii de catre Fiul lui Dumnezeu întrupat. De doua mii de ani, acest eveniment coplesitor ce depaseste puterea umana de întelegere ne fascineaza mintea si ne daruieste speranta. Înviind din morti, Hristos Se arata apostolilor pentru a-i încredinta de realitatea acestui act, apoi Se asaza pe tronul slavei treimice pentru a arata umanitatii sensul întruparii Sale. Dumnezeu este Lumina si îndumnezeitorul omului, Calea, Adevarul si Viata prin excelenta, Cel ce daruieste viata si Cel prin Care intram în viata cea noua si adevarata, dumnezeiasca. In aceasta perioada lumiata de înviere, întâlnirea cu Hristos – Pâinea nemuririi, prin împartasirea cu Trupul si Sângele Sau, ne ofera posibilitatea ridicarii din mormântul propriei vietuiri patimase. Mesajul pascal este universal si vesnic. El este la fel de actual si valabil acum ca si în timpul evanghelic, destinat omului modern ca si celui antic, asa cum Hristos Fiul lui Dumnezeu este Acelasi ieri si astazi si în vesnicie. Suntem pelerini în lumea aceasta spre pastele personal al fiecaruia, asteptând trecerea spre Împaratia lui Dumnezeu. Astfel, îndemnul evanghelic: Bucurati-va! este valabil si pentru crestinii de astazi, deoarece Hristos Domnul a biruit moartea pentru ca din viata cea vesnica sa se împartaseasca întreaga umanitate, iar pentru aceasta omul trebuie sa-si schimbe perspectiva de întelegere axilogica a Universului în care supravietuieste marturisind dumnezeirea Celui ce pentru el a murit si a înviat.

      Hristos a înviat!
      Ioachim Bacauanul – episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului

      Cuvântul de învăţătură al Sfântului Ioan Gură de Aur la Sărbătoarea Învierii Domnului

      de
      Deșteptarea
      -

      „De este cineva binecredincios şi iubitor de Dumnezeu, să se bucure de acest praznic frumos şi luminat. De este cineva slugă înţeleaptă, să intre, bucurându-se, întru bucuria Domnului său. De s-a ostenit cineva postind, să-şi ia acum răsplata. De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, să-şi primească astăzi plata cea dreaptă. De a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind să prăznuiască. De a ajuns cineva după ceasul al şaselea, să nu se îndoiască, nicidecum, căci cu nimic nu va fi păgubit. De a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se apropie, nicidecum îndoindu-se. De a ajuns cineva abia în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă din pricina întârzierii, căci darnic fiind Stăpânul, primeşte pe cel de pe urmă ca şi pe cel dintâi, odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul dintâi; şi pe cel de pe urmă miluieşte, şi pe cel dintâi mângâie; şi aceluia plăteşte, şi acestuia dăruieşte; şi faptele le primeşte; şi gândul îl ţine în seamă, şi lucrul îl preţuieşte, şi voinţa o laudă.
      Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru; şi cei dintâi, şi cei de al doilea, luaţi plata. Bogaţii şi săracii împreună bucuraţi-vă. Cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi, cinstiţi ziua. Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi. Masa este plină, ospătaţi-vă toţi. Viţelul este mult, nimeni să nu iasă flămând. Gustaţi toţi din ospăţul credinţei; împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii. Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat Împărăţia cea de obşte. Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost ţinut de ea. Prădat-a iadul Cel ce S-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amărăciune, fiindcă a gustat din trupul Lui. Şi aceasta mai înainte înţelegând-o Isaia, a strigat: Iadul, zice, s-a amărât, întîmpinându-Te pe Tine jos: amărâtu-s-a că s-a stricat. S-a amărât, că a fost batjocorit; s-a amărât, că a fost omorât; s-a amărât, că s-a surpat; s-a amărât, că a fost legat. A primit un trup şi de Dumnezeu a fost lovit. A primit pământ şi s-a întâlnit cu cerul. A primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea. Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa? Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos şi au căzut diavolii. Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte. Înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapă; că Hristos, sculându-Se din morţi, începătură celor adormiţi S-a făcut. Lui se cuvine slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin”.

      Pr. Liviu Burlacu
      Fundaţia “Episcop Melchisedec”-Bacău

      Învierea Domnului

      de
      Deșteptarea
      -

      În dimineaţa Paştelui, femei evlavioase merg grăbite la mormântul lui Isus. Oare numai ele se angajează la acest drum? Nu. Împreună cu ele, toată omenirea păşeşte pe drumul cimitirelor. Răposaţii noştri se înmulţesc tot mai mult şi tot mai multe morminte ne aşteaptă florile. Inscripţiile de pe cruci ca o sabie ne sfâşie inima. În zadar ne aşezăm mormintele departe de drumul vieţii noastre. În zadar ne modernizăm drumurile. Toate drumurile duc spre cimitir. Prin natura sa, omul este supus morţii, iar Cristos a primit de bunăvoie moartea. Pentru noi s-a făcut om, pentru noi a suferit şi pentru noi a voit să moară. Aşadar, Cristos a voit să întâlnească moartea, dar nu pentru ca să-i recunoască victoria. Noi, oamenii, în lupta cu moartea cedăm, dar Isus s-a dovedit mai tare ca ea. De fapt, ce ne-ar folosi dacă s-a născut în Betleem, dar în cele din urmă a murit pe cruce? Cu acestea el ne dovedeşte consensul său, acceptarea destinului nostru, dar nu schimbarea lui. Dar în dimineaţa Paştelui s-a petrecut o revoluţie ce pare incredibilă; Isus care pentru noi s-a născut şi pentru noi a murit, acum învie tot pentru noi. Iată, aceasta este esenţa Evangheliei Paştelui: schimbarea hotărâtoare în viaţa omenirii. Pe omul nevoit să poarte jugul morţii, îl atinge Stăpânul vieţii şi îi deschide noi orizonturi. Iubirea de oameni a Dumnezeului nostru s-a arătat nu numai în aceea că ni l-a dat pe Fiul său, ci mai mult în aceea că l-a înviat pe Fiul său pentru noi. Pe cruce, din iubire, a renunţat parcă la puterea sa, dar în zorii Paştelui el şi-a reluat această putere spre consolarea noastră. Iubirea lui Dumnezeu este nu doar slujitoare, ci este şi o iubire glorioasă. Aşadar, esenţa Evangheliei de Paşti este aceasta: „Înţelege că pentru tine am înviat eu din morţi! Nu te-am creat pentru moarte, ci pentru înviere, pentru viaţa veşnică. Mormântul meu de Paşti este ieşirea de pe drumul cimitirelor”.
      Din toate acestea reiese clar învăţătura potrivit căreia la Paşti sărbătorim nu doar învierea lui Isus, ci şi învierea noastră. E drept că această învăţătură pune la grea încercare credinţa noastră, deoarece învierea nu face parte din ordinea firii, nu face parte din universul faptelor palpabile. Porţile învierii se deschid numai în faţa credinţei şi doar viaţa conformă credinţei se face părtaşă de gloria învierii.
      Viaţa creştină este o viaţă care variază pentru înviere. Condiţia acestei existenţe pentru înviere este continua întâlnire cu Cristos. Când femeile care îl căutau pe Isus au intrat în mormântul său, îngerul le-a consolat spunându-le că va merge înaintea lor în Galileea şi că acolo îl vor vedea. Acest mesaj este adresat nu doar apostolilor, ci şi nouă. Ar fi greşit să credem că Galileea, locul unde îl putem întâlni pe Isus, s-ar afla undeva departe în Israel. Galileea nu e doar o noţiune geografică; Galileea este şi în mijlocul nostru, iar Isus vrea să ne întâlnească în Galileea duminicilor, în Galileea învierii noastre din păcat, în Galileea sfintei Liturghii şi a sfintei împărtăşanii. El vrea să ne întâlnească în comuniunea de iubire a Bisericii, unde se înfăţişează toţi aceia care primesc chemarea la înviere.
      Pr. Gabriel-Iulian Robu, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

      Din vara, amenzi pentru proprietarii care nu si-au asigurat locuintele

      de
      Florentin Radu
      -

      Proprietarii bacauani de locuinte care nu-si asigura casele vor fi mai usor de amendat. Astfel, incepând din luna iunie, acestia vor risca amenzi de 100 pâna la 500 de lei daca nu vor avea incheiate polite obligatorii de asigurare impotriva dezastrelor naturale PAD (cutremul, inundatii si alunecari de teren).

      Masura era prevazuta si in legislatia de pâna acum, insa edilii nu au avut la indemâna instrumentele necesare pentru a-i depista pe cei care nu au facut acest demers. Mai ales in cazul celor care au incheiat polite facultative care includeau si aceste riscuri.

      Din vara, insa, autoritatile locale vor putea sa îi identifice mai usor pe cei care nu si-au asigurat proprietatile, sa îi notifice si apoi sa îi amendeze. Astfel, proprietarii vor fi obligati mai intâi sa incheie o polita PAID si abia dupa aceea, daca doresc sa extionda riscurile asigurate, sa incheie o polita facultativa.

      Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) va crea o baza de date unica a locuintelor asigurate din România, alocând un cod unic pentru locuinte (CUL) – un fel de CNP al casei respective, imediat ce va fi incheiata polita obligatorie.

      Primariile vor putea, astfel, sa verifice mai usor situatia din teren si vor lua masurile ce se impun, insa, dupa ce, in prealabil, vor avertiza proprietarii. 60 la suta din valoarea amenzilor vor ajunge la bugetul local (fata de 20 la suta, in prezent), iar diferenta la bugetul de stat. O polita PAID costa 10 euro, in cazul locuintelor amplasate in mediul rural, sau 20 euro, pentru imobilele situate in orase, despagubirea fiind de cel mult 20.000 de euro.

      Accidentele de munca se tin lant

      de
      Elena Țintaru
      -

      Seria neagra a accidentelor de munca a continuat si in luna martie. Anul acesta, numai luna trecuta s-au produs 6 asemenea triste evenimente, din care unul s-a soldat cu decesul victimei. La aceste 6 accidente petrecute in timpul lucrului se adauga alte 9 din februarie si vreo 5, din ianuarie.

      Asadar, numai in primul trimestru din acest an, s-au inregistrat cel putin 20 de accidente de munca, din care unul colectiv, lucru nemaiintâmplat de ani de zile. Din cele 20 de accidente, patru au avut drept consecinta moartea victimei. In 2013, pe tot parcursul anului, au fost 54 de astfel de evenimente, in care au murit 7 salariati.

      Asadar, media trimestriala a fost de mai putin de 15 accidente fata de peste 20 in 2014. Dar, in ciuda acestui risc, tot mai multi angajatori ignora, cu buna stiinta, normele de sanatate si securitate in munca (SSM).

      Numai luna trecuta, din cei 269 agenti economici verificati de catre Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau, daca respecta aceste norme, 29 au fost surprinsi ca le incalca. Unii nu au realizat masurile dispuse la controlul anterior de catre inspectorii SSM, altii si-au instruit necorespunzator angajatii, cu normele amintite, sau nu au intocmit planul de prevenire si protectie impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

      Nu au lipsit nici cazurile in care angajatorii nu s-au preocupat ca salariatii lor sa beneficieze de controlul medical periodic ori de echipament corespunzator de munca. Drept urmare, inspectorii SSM au dispus sanctionarea contraventionala a tuturor celor 29 de agenti economici. Valoarea totala a amenzilor aplicate acestora se ridica la 197.000 lei.

      Inca un semafor de la Piata –Sud la Orizont

        de
        Geta Panaite
        -

        Semaforul care era amplasat de mai multe luni in fata Bisericii Sf. Gheorghe din Bacau a fost pus in functiune.

        Peste noapte, s-a trasat trecerea pentru pietoni, iar, de acum, enoriasii care vor iesi de la slujba vor putea traversa strada regulamentar si nu printre masini, asa cum faceau multi dintre ei.

        Dupa pornirea acestuia, de la Piata Sud si pâna la Orizont numarul semafoarelor a ajuns la cinci.

        Seful Vamii Bacau, cercetat de DNA

          de
          Geta Panaite
          -

          Directorul Directiei Judetene de Accize si Operatiuni Vamale Bacau, Valentin Grosu, este cercetat penal de procurorii anticoruptie din Bacau.

          „În cadrul DNA- Serviciul Teritorial Bacau, se afla în lucru un dosar penal în care procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmaririi penale, cu privire la savârsirea infractiunii de trafic de influenta, fata de Grosu Valentin, director al Directiei Judetene de Accize si Operatiuni Vamale Bacau.

          Acestuia i s-a adus la cunostinta calitatea de suspect la data de 28 februarie 2014”, spun oficialii de la Directia Nationala Anticoruptie.

          Cercetarile continua cu directorul in stare de libertate. Contactat telefonic pentru un punct de vedere, acesta nu a raspuns. Valentin Grosu este director al Vamii Bacau din 2009.

          Taina traditiilor de la Cucuieti

          de
          Ovidiu Pauliuc
          -

          Sapte vai si sapte dealuri ai de trecut de la soseaua Bacau-Moinesti pâna in mica localitate Cucuieti, din comuna Solont.

          Mai exact, noua kilometri prin locuri uimitor de frumoase, pe un drum in buna parte neasfaltat, ce te poarta la margine de munte, printre livezi inflorite si verde crud, de inceput de primavara.

          Satul e asezat pe fundul unei caldari formata de dealurile din jur, ascunse sub cusme de paduri de conifere. O oaza de liniste adânca si aer curat de care orasenii nu au de multe ori ocazia sa se bucure.

          Este un sat aproape izolat de restul lumii, unde locuitorii se descurca binisor, fiindca aproape fiecare are câte o ferma cu vaci, oi sau stupi. Motorul economiei rurale este aici trocul, care le asigura tot ce au nevoie.

          Catolici si ortodocsi, in buna armonie

          Cucuieti e un sat cu radacini in vremuri demult apuse, din care au ramas marturie o bisericuta de secol XVIII si o multime de trairi arhaice pastrate de familii cu personalitate, descinse din semintii incrustate in timpuri ascunse. Traiesc laolalta, aici, si ortodocsi si catolici, in buna pace si armonie. O dovada in acest sens este ca biserica ortodoxa a primit clopotul cadou de la comunitatea catolica, dupa cum povesteste parintele ortodox Irinel Cernat. In plus, satenii sunt de acord ca Pastele, cea mai mare sarbatoare a Crestinatatii, ar trebui celebrat in aceeasi zi, in fiecare an, si de ortodocsi si de catolici, ca doar „avem acelasi Dumnezeu, iar Iisus este doar unul”.

          5555555555555555555

          In saptamâna dinaintea Pastelui e freamat mare la Cucuieti. Lumea se pregateste asiduu de sarbatoare si in primul rând merge la biserica pentru spovedanie si impartasanie, pentru a fi pregatita de Invierea Mântuitorului. Postul l-au tinut mai ales femeile, fiindca barbatii care merg la munci fizice grele au primit câte o imbucatura de frupt, pentru putere, iar copiii au dezlegare. In fiecare dintre cele sase sâmbete ale postului, la parastasele de sufletul celor plecati, femeile au dat de pomana oale de lut in care au pus sarmale, taitei cu lapte sau alte bucate. Oalele pentru pomeni sunt o traditie veche la Cucuieti, iar seniorul olarilor este Ion Condret, ajuns acum la 90 de ani. Sfântul Maslu se tine de 2-3 ori, când bisericile sunt neincapatoare.

          Ca orice alti buni crestini, satenii lucreaza intens la curatenie. Varul il obtin la schimb, de la carausi care bat drumurile in carute si imbie cu lungi strigaturi: „Hai la vaaaar! Hai la vaaaar!”. Satenii ies la porti, dau tuica, vin, ori miere de albine si primesc la schimb varul pe care il dau pe peretii caselor sau pe trunchiurile pomilor. „Varuim casa, spalam haine, greblam livada, curatam via, varuim pomii, punem primele straturi de legume, facem curatenie in cimitir si la troitele din sat. Ne spovedim si ne impartasim si ne straduim sa ducem canonul pâna la capat. Ne infrânam de la rautati, de la a pacatui cu ochiul, cu fapta, cu vorba”, spune Doina Creanga, invatatoare pensionara, in vârsta de 64 de ani.

          1966759_772624482756859_1960956163423503472_n

          Traditiile din camara

          In post, bucatele sunt diverse, facute pe cuptorul si in rola din bucataria de vara, nelipsita in gospodariile din Cucuieti, de tip semideschis, sa se simta bine aerul de primavara. Se face pâine impletita in trei, iar copiilor li se da o placinta, mai mult spre amagire, in loc de pasca, „fiindca este pacat sa manânce pasca in post”, spune invatatoarea. Se manânca ciorbe de zarzavaturi si legume pastrate inca de pe iarna. De altfel, beciurile si camarile sunt inca pline cu tot felul de conserve: muraturi, bulion, ghebe si hribi la saramura sau uscati, iutei, fasole, pastai, brânza la slatina, cirese, coarne si visine uscate, compoturi, miere de salcâm, de conifere, poliflora, miere cu catina, propolis de pus in ceaiul de dimineata, mere uscate, nuci.

          Iar din toate astea se fac nenumarate feluri de mâncare, cum ar fi piftelele de ghebe, fara ou, legate doar cu cartof ras, marar, usturoi, piper si pâine inmuiata in apa. O delicatesa este si borsul de fasole, cimbru, leustean si busuioc uscat, acrit cu coarne, culese la sfârsit de vara, când inca nu sunt coapte bine si apoi uscate la soare si vârâte in racoarea camarii. Apoi, urzicile cu hrean si in toate felurile posibile, pe saturate, sarmalele de ghebe in foi de stevie, sau in foi de podbal, cu orez si ghebe, legate tot cu cartof ras. Se face si un colac impletit, numit „prinos”, din aluat cu apa, zahar, ulei, drojdie, dat cu miere de albine si bagat in rola. Si neaparat cu „vointa si dragoste”, dupa cum spune Elena Toma, o alta gospodina din sat. La mare pret sunt si papadia sau grâusorul, ascunse prin salate stropite cu zeama de lamâie.

          222222222222

          Parada gusturilor

          Bucatele pentru masa de Paste sunt o defilare de gusturi, taine culinare, traditii si pasiune, toate laolalta. „Posibilitati sunt si avem tot ce ne trebuie: oua, faina, gâste, curcani, miei, vaci de lapte, miere”, spune Elena Toma, reticenta la ideea de a merge la supermarket sa-si cumpere cozonacul si ouale gata incondeiate.

          Apropo de oua, acestea se vopsesc in joia mare, cu modele de frunzulite, in vopseluri naturale, vegetale: foi de ceapa pentru galben, pelin pentru gri, coji de nuca pentru nuante de maro si combinatii din acestea pentru rosu sau alte nuante. Mielul este la mare pret si din el se face friptura, dar mai ales o delicioasa pastrama, atârnata la zvântat de grinda, in camara. „Am patru oi la stâna si fiecare a fatat câte doi miei, ca niciodata. Va fi an bogat!”, spune, bucuroasa, invatatoarea Creanga. Despre preparate de porc nu se vorbeste, fiindca foarte putini sunt cei care cresc râtani pe lânga casa.

          Brânza zburata

          Când e sa pregateasca masa de Paste, gospodinele nu se gândesc la cantitate, cât la pastrarea obiceiurilor mostenite din mosi. Intru cinstirea cozonacilor, femeile se aduna in casa uneia si fac claca la framântat coca in covata de lemn, sa iasa fraged si pufos aluatul. Care se invârte cu umplutura de nuca macinata, stafide, eventual rahat si ceva esenta, se aseaza cuminte in forme innegrite de focurile trecute si se ascunde in pântecele cuptorului infierbântat dinainte, cu lemne de fag. Se ung cozonacii cu ou batut si miere, iar la urma te lingi pe degete de pofta, fiindca nu primesti decât dupa Inviere.

          44444444444444

          Pasca cu brânza zburata este o alta poveste frumoasa. De ce zburata? Fiindca brânza se mestereste din lapte proaspat muls si acritul chisleag, care mai apoi se smântânesc cu atentie sa nu ramâna lingura de lemn aninata in grosimea untoasa a smântânii, pe care gospodina o va folosi apoi la alte bunataturi. Ulcica de lut cu amestecatura ramasa se gâdila cu o flacara iute de foc de plita, se alege brânza, se pune in tifon si se roteste pâna ameteste, apoi se lasa la scurs. In final, dupa lupta cu trei litri de lapte si chisleag, te alegi cu un bot de jumatate de kil de brânza zburata, care se amesteca cu ou batut, zahar, stafide si arome si se zamisleste cea mai buna pasca din lume.

          Iar pe lânga drobul de miel, friptura de curcan, pe lânga cea de miel fragezit la bait de vin, dafin, piper si usturoi, pe lânga pastrama ce alinta cerul gurii, gospodinele mai fac si o ciorba de curcan, in care ineaca o multime de zarzavaturi. Plus sarmale din gusa de curcan, care are grasime foarte putina si e extrem de gustoasa. Totul, sarat cu saramura de la izvor.

          Asta manânca oamenii de la Cucuieti exact dupa ce vin de la slujba de Inviere, iar lânga ciorba, in loc de pâine, pun o bucata zdravana de pasca. Mai inainte, se spala pe obraji, pe frunte si barbie, in semn de cruce, cu banut si ou rosu, sa fie cu spor, puternici si voiosi tot anul.

          111111111111111

          Duminica se merge la vechea bisericuta, unde parintele Irinel Cernat tine slujba din prima zi de Paste. Flacaii isi impodobesc carutele cu scoarte multicolore si flori si pornesc sa isi viziteze rudele din sat, sa-si spuna din suflet „Hristos a inviat!”, sa ciocneasca un ou rosu si un pahar cu tuica sau vin, scos din butoaie mostenite de la generatiile demult apuse. Iar seara, toata suflarea se aduna la margine de sat, unde se face un mare foc ce se avânta spre inaltul cerului, in chip de simbol al purificarii.

          66666666666666666

          A petrece un Paste la Cucuieti ar insemna, pentru un orasean, o intoarcere in vremuri nestiute. Pastele de la Cucuieti este anul acesta aproape la fel cum a fost acum o suta de ani si probabil aproape la fel cum va fi peste alta suta de ani. E o spirala a timpului si a traditiilor. Cucuieti este aproape ca o piesa de muzeu, pe care obigatoriu trebuie sa o privesti cu respect, de la distanta, spre a nu-i tulbura nici cu o rasuflare macar echilibrul perfect, ce o tine suspendata deasupra acestei lumi.

          VIDEO: Primaria Bacau preia o parte din datoriile CET

            de
            Florentin Radu
            -

            Consilierii locali bacauani s-au reunit, joi, la Centrul de Afaceri si Expozitii „Mircea Cancicov”, în cadrul sedintei extraordinare de dinaintea Sarbatorilor Pascale. O sedinta “fulger”, care nu a depasit un sfert de ora.

            Alesii locali au avut doar trei puncte pe agenda de lucru, cel mai important fiind cel referitor la diminuarea subventiei datorate CET de municipiul Bacau. Mai exact, initiatorii proiectului au dorit ca municipul Bacau sa preia o parte din datoriile CET fata de furnizorul de gaz (nu mai mult de 7,9 milioane de lei), in schimbul reducerii subventiei pe care municipul ar trebui sa o asigure furnizorului de agent termic.

            Masura a aparut ca urmare a dificultatii financiare in care se afla CET Bacau de mai bine de un an. Astfel, cu 14 voturi pentru, doua abtineri si patru impotriva, proiectul a fost aprobat. La fel si celelalte doua puncte aflate pe ordinea de zi, unul privitor la modificarea bugetului la proiectul „Sistem integrat de crestere a ocupabilitatii”, cu finantare europeana, iar celalalt la donarea catre caminul de batrâni a 13.381 de lei sau suplimentarea bugetului cu 12.300 de lei încasati in plus la Gala Star.

            Universul salilor de judecata

            de
            Ramona Ionescu
            -

            Ora 8.30. Deschid usa Judecatoriei Bacau si ma izbeste aglomeratia din interior. Dupa primii doi pasi in institutie, ma opreste o jandarmerita sa ma controleze de cutit, spray paralizant sau pistol. Mai intâi, imi golesc buzunarele de monede, chei, telefon si câteva clamite de par. Imi las geanta pe aceeasi masa si trec fara probleme de usa securizata.

            Jandarmerita ma scaneaza si ma mai intreaba o data daca nu am arme albe. Deschid capacul gentii si dintr-o scurta si foarte rapida radiografiere, ma lasa sa intru. Ma redresez si ma intorc cu fata la multimea adunata in holul Judecatoriei Bacau. Pret de câteva secunde, ramân in loc pentru a-mi face o imagine cât mai clara asupra tabloului din fata mea. Holul, care tine loc si de sala de asteptare, era plin de oameni necajiti, de la tara, imbracati saracacios, cu câte o sacosa de rafie la purtator sau un bat ce le tinea loc de baston, celor mai gârboviti.

            M-am intrebat in sinea mea ce cauta toti acesti oameni in instanta. Incerc sa surprind in trecere frânturi din conversatiile lor, insa, zgomotul din hol acopera discutiile persoanelor de aici. Ma uit la câtiva dintre ei si incerc sa-mi dau seama ce fel de probleme au.

            „Eu am venit sa ma judec pentru niste pamânt si pentru padure. O astept pe doamna avocat sa ma consult cu ea si sa stabilim impreuna ce pot sa zic in fata completului de judecata”, spune Dumitru Zotinca.

            In difuzorul din sala de asteptare rasuna deodata vocea unei grefiere, anuntând dosarele de pe ordinea de zi. Lumea se pune in miscare, ca la un semn, iar o parte din cei care asteptau pe hol se pregatesc sa intre in salile de judecata. In fundal, se aud cheile rasucite in incuietorile salilor si zgomotul lemnului subred al usilor. Lumea se aseaza in bancile tocite de atâtea procese, iar avocatii isi rasfoiesc dosarele pe rol, creionându-si discursul ce urmeaza sa-l rosteasca in fata completului de judecata.

            Lumi paralele

            Ora 9.30. Las in urma Judecatoria si ma indrept catre Tribunalul Bacau. Cladirea relativ noua si spatiile luminoase iti lasa la inceput impresia de libertate de miscare. Pe holuri, pe la colturi sau in salile de judecata mi se arata o noua armata de avocati, aflata in continua miscare. Ma surprinde inca o data faptul ca lumea este atât de matinala.

            Avocatii alearga pe scari, jandarmii sunt la posturi, iar oamenii de rând isi cauta buimaci sala unde au proces. Intru intr-o sala de judecata si ma asez cuminte pe o banca. Sedinta este publica, drept pentru care poate asista oricine doreste sa vada cum decurge un proces. Ne ridicam in picioare când intra completul de judecata, dupa care, este anuntata prima ordine. Pe o usa laterala sunt adusi cinci tineri, cercetati pentru initiere, constituire de grup infractional organizat, aderare sau sprijin a unui asemenea grup.

            Arestatii pasesc câte doi in tarcul inculpatilor, insotiti de gardienii de la Penitenciarul Bacau. Paza lor este suplimentata de jandarmi. Se aude zanganit de fier, semn ca gardienii elibereaza mâinile inculpatilor de catuse. Cei mai tineri dintre ei, arunca spre sala priviri speriate, cautând parca o figura cunoscuta sau un semn de incurajare din partea vreunui amic. Rudele lor se framânta in banci, in asteptarea pledoariei avocatilor si a verdictului.

            Fiecare inculpat este reprezentat de câte un avocat. Se invoca des proceduri din noul Cod Penal si se vorbeste despre pedepse mai blânde. O parte din inculpati isi recunosc vina, altii isi mentin declaratiile. Se face trimitere la activitatea lor infractionala si se aminteste faptul ca unii dintre cei aflati in boxa acuzatilor ar fi consumatori de droguri. Ora 10.30. Parasesc sala de judecata cu un gust amar si cu imaginea acuzatilor intiparita pe retina. Cobor scarile gândindu-ma la faptele lor, la felul in care i-a transformat viata si oamenii din jurul lor.

            Darul de Paste

            de
            Ion Fercu
            -

            Va ofer, de Paste, fara comentarii, parasind canoanele unui editorial, trei gânduri celebre…

            Nicolae Steinhardt: ,,Datoria noastra, când vedem o suferinta, un om in patimire, pe aproapele nostru pe o oarecare cruce, ori in apropiere, in preajma, in perspectiva unei cruci, datoria noastra … e sa-l ajutam si sa-l mângâiem si, pe loc, sa-l covârsim cu bunatatea noastra pe omul acela si suferinta aceea anume”.

            Staretul Zosima, eroul dostoievskian: ,,Fratilor, nu pregetati, cuprinsi de spaima in fata ticalosiei oamenilor; iubiti-i asa ticalosi cum sunt, caci astfel, iubirea voastra va fi dupa chipul si asemanarea iubirii lui Dumnezeu, ridicându-se pe culmea cea mai inalta a dragostei pamântesti. Iubiti toata plasmuirea Ziditorului acestei lumi, in intregimea ei, precum si fiecare graunte de nisip in parte. Catati cu drag la fiecare frunzulita, la fiecare raza de soare. Iubiti dobitoacele necuvântatoare si firul de iarba, iubiti orice lucru neinsufletit. Iubind, veti intelege taina divina ce se ascunde in toate si deslusind-o o data pentru totdeauna, cu fiecare zi se va arata tot mai lamurit(…) Iubiti mai cu osebire pruncii, caci si ei sunt fara de prihana, ca ingerii din cer si traiesc pentru a ne umple sufletul de duiosie si pentru a ne cruta inimile noastre pacatoase, luminând asupra noastra ca un semn ceresc. Vai de cel ce umileste un prunc!”

            Maica Tereza: ,,Nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul incarunteste, iar zilele se transforma in ani (…), dar ce e mai important se conserva; forta si determinarea ta nu au vârsta. Spiritul tau este cel care indeparteaza pânzele de paianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reusita e o alta incercare. Cât timp traiesti, simte-te viu. Daca ti-e dor de ce faceai inainte, fa-o din nou. Nu te pierde printre fotografii ingalbenite de timp… Mergi mai departe atunci când toti se asteapta sa renunti. Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine. Fa astfel ca in loc de mila sa impui respect. Când nu mai poti sa alergi, ia-o la trap. Când nu poti nici asta, ia-o la pas. Când nu poti sa mergi, ia bastonul. Insa nu te opri niciodata”.

            Va bombarda NATO Ucraina?

            de
            Răzvan Bibire
            -

            In mod logic, daca ar fi sa-si respecte propriile rationamente si explicatii din trecut, NATO ar trebui sa inceapa imediat bombardarea Ucrainei, sa impuna restrictii de zbor pentru aviatia militara si sa ceara conducerii tarii sa-si retraga trupele din Est.

            Cam asa a procedat Alianta Nord-Atlantica in cazul Serbiei care incerca sa rezolve problemele din Kosovo, unde militantii UCK atacau posturile de politie si tinte civile. La fel, SUA preseaza Siria sa nu mai lupte contra rebelilor sprijiniti de grupari teroriste.

            Daca in cazul Crimeei a fost evitata baia de sânge, situatia din estul Ucrainei are toate sansele sa degenereze. Pentru ca Guvernul a trimis Armata sa faca treaba trupelor Berkut desfiintate in euforia schimbarii de regim. Or, Armata trage cu tunul, vine cu tancul si arunca bombe din avioane. E greu sa se faca distinctia intre rebeli si civili. Victimele colaterale vor depasi numeric tintele militare.
            Problema este, insa, dupa cum spuneam, dublul standard al Americii. In vrame ce condamna regimul sirian ca foloseste armata pentru a lupta contra rebelilor jihadisti, SUA considera absolut normala interventia trupelor regulate ucrainene contra rebelilor pro-rusi.

            E greu de spus daca aceasta atitudine este cauzata de o evolutie neasteptata a situatiei din Ucraina sau este deliberata pentru a forta Rusia sa intervina. Se asteptau SUA la o astfel de evolutie a situatiei dupa ce au fortat schimbarea de regim de la Kiev? Daca nu, inseamna ca joaca la risc. Daca da, inseamna ca forteaza Rusia sa intervina pentru a-si proteja etnicii si a avea ulterior un motiv de interventie.
            Problema in aceasta ecuatie este China.

            Iar China a anuntat, prin intermediul agentiei Xinhua ca „Vestul ar trebui sa coopereze, nu sa ameninte Rusia in criza ucraineana”.

            Declaratia chineza vine dupa o lunga perioada in care a evitat sa se situeze de o parte sau alta a baricadei: „Din punct de vedere geopolitic, balanta puterii din regiune a fost dezechilibrata dupa ce Vestul a determinat Rusia sa se simta in nesiguranta impingând frontierele sau influenta tot mai aproape de Moscova”.

            ISU Bacau, alaturi de veteranii de razboi

              de
              Deșteptarea
              -

              Ca în fiecare an, premergător sărbătorii pascale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău (I.S.U.J. Bacău) iniţiază un proiect prin care sprijină persoanele suferinde, fie copii sau bătrâni.

              Și în acest an, personalul I.S.U.J. Bacău a trecut pragul veteranilor de război pompieri și urmașilor acestora, cu ocazia sărbătorilor pascale şi premergător Zilei Veteranilor de Război, pentru a le dărui pachete cu alimente și a le transmite multă sănătate, viață lungă și liniștită acestor bravi eroi.

              Spiritul de camaraderie, o punte ce leagă toate generațiile de salvatori, a fost prezent la fiecare întâlnire cu cei care și-au făcut meseria sub tirul armelor și bombardamentele inamicilor.
              Cadrele I.S.U.J. Bacău şi preşedintele Asociației Veteranilor de Război din Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) Bacău s-au deplasat la domiciliile a trei veterani de război pompieri, din municipiul Bacău, unde au fost primiți cu brațele deschise și cu povești impresionante despre intervențiile desfășurate în condiții extrem de periculoase.

              Pachetele cu alimente de bază și produse specifice sărbătorilor oferite veteranilor de război pompieri au fost cumpărate prin contribuţia benevolă a cadrelor unităţii.

              Misiunile jandarmilor de Pasti

                de
                Deșteptarea
                -

                Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău va asigura ordinea şi liniştea publică în zona de competenţă cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti.

                În această perioadă, efective din cadrul unităţii vor desfăşura misiuni specifice în zona de competenţă , pe linia menţinerii unui climat de siguranţă pentru cetăţeni precum şi asigurării ordinii şi liniştii publice.

                Pe timpul desfăşurării slujbelor religioase a Deniilor sunt asigurate măsuri de ordine publică la lăcaşe de cult din municipiul Bacău. Premergător şi pe timpul oficierii slujbelor religioase specifice sărbătoririi Învierii Domnului, Prima şi a doua zi de Paşti vor fi asigurate măsuri specifice de ordine şi siguranţă publică la lăcaşe de cult ortodoxe şi romano catolice din judeţele Bacău şi Neamţ.

                În municipiul Bacău – bisericile ortodoxe Sfântul Dumitru, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfânta Treime, Sfântul Gheorghe, Izvorul Tămăduirii, Naşterea Maicii Domnului, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Intrarea Domnului în Ierusalim , bisericile catolice – Sf. Cruce, Sf. Francisc de Assisi, Mănăstirea Sf. Monica; în judeţul Neamţ – mănăstirile: Văratic, Agapia, Secu, Sihăstria, Neamţ, Petru Vodă; bisericile: Sfântul Mihail şi Gavril (loc. Săbăoani), Sfânta Fecioară Maria (loc. Tămăşeni), Coborârea Sfântului Duh (loc. Adjudeni), Adormirea Maicii Domnului (loc. Pildeşti), Sf. Iosif Muncitorul (loc. Buruieneşti).

                Echipajele de jandarmi vor fi prezente la aceste manifestări pe traseele de deplasare a participanţilor , pe timpul oficierii slujbelor religioase precum şi pe căile de acces pentru asigurarea unui climat de ordine în zonele respective.

                În acest sens, pentru evitarea incidentelor nedorite, jandarmii recomandă participanţilor să se comporte civilizat, să manifeste calm şi răbdare , să respecte indicațiile forțelor de ordine, evitând implicarea în conflicte de orice natură; în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială să solicite ajutorul echipajelor de jandarmi; să acorde o atenţie deosebită copiilor care îi însoţesc, bunurilor și obiectelor personale (genţi, poşete, bagaje etc.), să evite pe cât posibil să aibă la vedere obiecte de valoare care pot atrage atenţia, pe traseele de deplasare precum şi pe timpul slujbelor religioase.

                De asemenea, cetăţenii sunt rugaţi să anunţe la numărul unic de urgenţă 112 orice incident sau orice altă problemă legată de ordinea şi liniştea publică.

                Principalele coordonate se vor axa pe prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional , asigurarea intervenţiei operative în situaţii deosebite la solicitarea cetăţenilor, realizarea unui dialog jandarm – cetăţean.

                Povestea celei mai mari păduri: moștenitori fictivi, prăpăd și multe controverse

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Scandalul iscat în jurul celei mai mari retrocedări de pădure din România scoate la lumină afaceri și afaceriști controversați care își ascut topoarele la adăpostul unor legi și hotărâri judecătorești la fel de controversate. RISE Project, împreună cu jurnaliști de investigație de la publicația germană Die Welt, au arătat de curând cum o afacere cu păduri din România a avut reverberații până în Germania după ce grupul Prokon s-a angajat să cumpere pentru 140 de milioane de euro o pădure situată în județul Bacău. Suprafața împădurită este de două ori mai mare decât cea a Bucureștiului. Compania nemțească s-a prăbușit pe bursa din Germania după mai multe speculații care au declanșat un mare scandal financiar la Berlin. Materialul publicat anterior de RISE i-a determinat pe cei care revendică pădurea să îi acuze de abuz pe intermediarii afacerii în timp ce Romsilva, agenția națională a pădurilor, spune că retrocedarea în sine este ilegală. Vă prezentăm povestea unei păduri a cărei soartă va fi decisă curând.

                  MOȘTENITORII. Într-o zi toridă din vara anului 2001, Primăria Comănești din județul Bacău a fost vizitată de o româncă stabilită în Brazilia. S-a recomandat ca fiind o rudă îndepărtată a familiei Ghika. Un fost consilier rememorează episodul: “Multă lume a fost foarte încântată, unii s-au hotărât să numească și o școală după numele ei. Țin minte și acum, o chema Eliza Ghika, o doamnă în vârstă”, explică Ștefan Chelaru, fost consilier local din Comănești.

                  Femeia s-a prezentat ca moștenitoarea lui Dimitrie Ghika și a fiului său Nicolae D Ghika, mai spune fostul consilier. Ghika este una din cele mai mari familii princiare din țara noastră. Provenită din comunitatea românilor macedoni, membrii familei Ghika au ajuns să ocupe, de-a lungul istoriei, importante funcții în imperiul Otoman, Modova și Țara Românească. Și să stăpânească întinse domenii de păduri, pășuni și castele.

                  Eliza Ghika inițial nu și-a exprimat nicio dorință privind moștenirea. Cu toate acestea, unii oficiali de pe Valea Trotușului au privit cu scepticism vizita ei neașteptată.

                  “Era ceva curios cu doamna aceea. Și, în acel moment, am decis să căutăm în Arhivele Naționale și prin documentele din primărie, să încercăm să descoperim cine sunt moștenitorii reali și dacă o găsim pe această doamnă printre ei”, mai susține Chelaru. După aproape un an au apărut și rezultatele investigațiilor, potrivit fostului consilier: „I-am identificat pe strănepoții lui Nicoae Ghika: John Nicholas care era stabilit în Marea Britanie și soția sa, Judith Ghika. Aceștia erau singurii nepoți în viață ai lui Nicolae și, deci, adevărații moștenitori a ceea ce mai rămăsese din moșie”.

                  John Nicholas Ghika a fost primul copil al lui Dimitrie Ghika. Născut în 1928 la Paris, s-a mutat cu familia în Marea Britanie, unde a ajuns înalt ofițer în armata britanică. A decedat în august 2003 fără să revendice vreodată averea din România. Publicația britanică The Telegraph a publicat un necrolog la moartea prințului care poate fi citit AICI.

                  După moartea ofițerului, soția sa, Judith Ghika, le-a răspuns consilierilor din Comănești, care descoperiseră că ei erau proprietarii moșiei. Ea i-a anunțat, prin email, că familia ei nu deține documentele de proprietate, dar că fostul soț și copiii erau singurii îndreptățiti să revendice moșia. Judith Ghika a adăugat că nu are de gând să facă nicio revendicare și le-a mai spus oficialilor din Comănești că orice solicitări semnate de alte persoane sunt nefondate.

                  Pădurea de pe Valea Trotușului este una dintre cele mai bogate din județul Bacău. Un amestec de fag, stejar și rășinoase, care inundă dealurile de o parte și de alta a râului. Oamenii din Vale, de când s-au născut, au trăit din lemn. Dupa 1989, pe Vale, au apărut vile și case luxoase una lângă alta. Și cum apăreau vilele, dispăreau și pădurile. Unii și-au respectat moșiile și le-au muncit cu respect față de natură, alții au taiat însă fără milă. O așa bogăție a atras dupa sine tăieri masive și ilegale, după care au venit inundațiile și au distrus agoniseala de o viață a multor oameni. 
Cum treci de Comănești, pe stânga și pe dreapta, hălci mari de pădure au dispărut cu totul. Nu se mai aude zgomot de drujbă. Copacii nu mai pârâie din măruntaie cum o făceau odată. Singurele mărturii, că acolo au fost codrii seculari, sunt cioatele arse de vreme și uitate în pământul sterp, brăzdat acum de făgașe prea pline în mijloc de furtună. “Acolo a fost prăpăd. Să vedeți ce jale e spre Agăș, Ghimeș, încolo. La noi nu a fost așa”, povesteste printre dinți un pădurar din Ocolul Silvic Târgu Ocna. “Aici, la noi, în zona asta, șefii de ocol nu au permis să se facă nenorociri, așa cum s-a întâmplat mai sus în Vale. Aici pădurile au fost păstrate cu sfințenie, de aceea ochii bogătașilor sunt îndreptați spre noi”, mai spune pădurarul.
                  AVALANȘA REVENDICĂRILOR. Într-adevăr, nu a trecut mult timp până când alți moștenitori și-au anunțat pretențiile. În noiembrie 2005, un alt presupus moștenitor a cerut retrocedarea pădurii. Elie Vlad Sturdza s-a recomandat ca fiind un alt strănepot al lui Dimitrie Ghika și a solicitat 30 de mii de hectare, suprafața însumând cinci domenii forestiere, – Brătulești, Comănești, Ciobănuș, Agăș și Palanca. Comisia Județeană pentru Fond Funciar i-a respins cererea, motivând că este o rudă mult prea îndepărtată și, ca urmare, nu are dreptul la moștenire. Ulterior, Elie Vlad Sturdza, reprezentat de avocatul Ioan Adam, deputat de Brașov, a dat în judecată administrațiile locale de pe Valea Trotușului, dar și Comisia Județeană Bacău și Direcția Silvică Bacău. A pierdut pe rând la Onești, apoi la Bacău și pe urmă la Sfântu Gheorghe. În timpul proceselor, Elie Vlad Sturdza a decedat, iar lupta pentru codru a fost preluată de fiul său, Paltin Sturdza.
                  În final, dosarul a ajuns la Tribunalul Covasna – care a decis, în aprilie 2012, retrocedarea a 43 de mii de hectare de pădure pe Valea Trotușului. Mult mai mult decât a solicitat chiar familia Sturdza. Neașteptata mărire a suprafeței revendicate i-a pus pe jar pe silvicultorii din Bacău. În fapt, instanța de la Covasna a inclus în lotul pădurilor retrocedate și Moșiile Dofteana și Beleghet- care ar fi fost însă ipotecate și pierdute în favoarea Creditul Funciar Român în urmă cu 100 de ani.
                  Documente din Arhiva Națională arată că Nicolae Ghika a luat un împrumut de la Creditul Funciar Rural pentru care a pus gaj cele două moșii. Pentru că nu și-a achitat ratele aferente, în anul 1902, Creditul Funciar Rural l-ar fi executat pe Ghika și i-ar fi luat cele două proprietăți în baza unei ordonanțe de adjudecare emisă de Tribunalul Bacău.

                  Cititi integral pe site-ul RISE Project.

                  1...4.0024.0034.004...5.941Pagina 4.003 din 5.941

                  ULTIMELE ȘTIRI