Muzeul Unirii din Iași (strada Lăpușneanu nr. 14) va găzdui joi, 22 mai 2014, de la ora 17, în Sala Dublei Alegeri, lansarea romanului istoric „Ceață roșie în Crimeea”, apărut la editura Junimea, al scriitorului Gabriel Chiriac. Alături de autor, la eveniment vor lua cuvântul Directorul Complexului Muzeal „Moldova” din Iași, doamna Lăcrămioara Stratulat, criticul literar Ioan Holban, istoricul Cătălin Turliuc și colonel (r) Radoslăvescu Grigore.

Romanul istoric „Ceață roșie în Crimeea” prezintă un episod dramatic din acțiunile de luptă ale vânătorilor de munte români în Crimeea, pe timpul celui de-al doilea război mondial, episod cu urmări postbelice în Indochina franceză și a cărui final se petrece în Franța anului 2011.

„Ceață roșie în Crimeea” este al treilea roman al autorului Gabriel Chiriac.

Volumul său de debut este „Iarnă cu fulgi însângerați”, lansat in 2009. Cartea are ca subiect evenimente petrecute in cel de-al doilea razboi mondial. Romanul a fost prezentat in diverse actiuni culturale printre care mentionam: Targul International de carte Librex, editia a XVII –a Iasi 6-10 mai 2009; „Scriitori in scoli” actiune cu prezentare si prelegeri la Colegiul National „Costache Negruzzi” 1-2 iunie 2009; Salonul International de Carte Romaneasca editia a XVIII-a Iasi 29 mai – 2 iunie 2009.
Cea de a doua carte, „Leul înaripat”, din 2011, având ca sursă de inspirație tot teme istorice respectiv perioada domniei Voievodului Vasile Lupu in Moldova, s-a bucurat de o apreciere deosebita atat in mediile literare cat si a celor care au ca preocupare cercetarea istorica, fiind nominalizata de criticul literar Ioan Holban pentru Romanul Anului 2011.

Domnul Gabriel Chiriac, nascut in 1968, cu ocupatia de baza restaurator obiecte de patrimoniu in cadrul Laboratorului zonal de restaurare – conservare apartinand Complexului Muzeal „Moldova” Iasi, cunoscut foarte bine sub denumirea de Palatul Culturii din Iasi, este absolvent al Facultatii de Teologie, specializare Arta sacra, domeniu in care a absolvit si un master in incercarea de a intelege, asa cum spune chiar sciitorul, „pe cat posibil atat cele vazute cat si cele mai putin vazute ale acestei lumi”. Romancierul, caci putem cu argumente solide sa il numim asa, a cultivat de-a lungul timpului o pasiune statornica pentru istorie, dublata si de placerea scrisului. O pasiune prin care a ales sa contrinuie dupa propriile puteri la infrumusetarea peisajului literar romanesc si sa transmita cititorilor intr-o maniera originala informatii despre momente cheie din trecutul romanesc.

Avand ca moto „Sunt un fan al povestilor de odinioara” domnul Gabriel Chiriac reuseste pe langa partea literara deosebita a cartilor sale sa prezinte momente din istoria poporului roman mai putin cunoscute sau mai putin discutate.

Daca ar fi sa citam din nou din propriile cuvinte „istoria Romaniei reprezinta mostenirea noastra, a tuturor, o mostenire care ne face atenti la ziua de ieri si de azi, pregatindu-ne pentru ziua de maine cu pilde si invataminte desprinse ca dintr-o poveste fara sfarsit spuse la gura sobei, dar o poveste fundamentala care ne confera radacinile necesare sa rezistam in fata furtunilor Timpului”.

Ion Rotaru, autorul monumentalei ,,O Istorie a literaturii române de la origini pâna in prezent”, dincolo de proverbiala sa curtoazie, era un critic deosebit de exigent. Foarte generos, a donat Colegiului ,,Ion Borcea” Buhusi peste trei sute de volume care sunt de o rara valoare pentru istoria literaturii. Sunt carti pe care scriitori din toate colturile tarii i le-au trimis, cu autograf. Pentru ca-l interesa evolutia creatiei literare, citea totul. ,,Citesc, ne-a spus reputatul critic si istoric literar, oriunde. Citesc si in tren, in gara, in parc, in tramvai; oriunde am un ragaz pentru asa ceva. Citesc si fac insemnari direct pe carti”. Toate volumele despre care am vorbit au asemenea insemnari. Unele dintre acestea probabil ca n-au apucat a ajunge la urechile scriitorilor vizati, dar nici sub ochii altora interesati de opiniile criticilor literari. Am ales, pentru început, la intâmplare, doua volume: ,,Geniul si inchipuirea” (Editura MJM, Craiova, 2003), roman semnat de Jean Bailisteanu, si ,,Bastardul” (Editura National, 2003), romanul-fluviu (1008 pagini) al lui Alecu Ivan Ghilia.

La finalul romanului ,,Geniul si inchipuirea”, criticul literar sintetizeaza valoarea romanului, notând cu un creion albastru: ,,Habar n-ai cât de prost scrii!” La pagina nr. 154 citim mirarea: ,,Nu stiu unde vrei sa ajungi cu asta…” Comentând un fragment de la pagina 105, Criticul noteaza: ,,Episodul cu Dinescu e vulgar si lung, tonul plictisitor. Nu mai cred ca Jean Balisteanu e un talent”. Pe cel putin zece file de text noteaza ,,Ha”. La paginile 176 si 177, Criticul este iritat: ,,Ce-i cu discursul asta?”, ,,SEMIDOCT!”. ,,Copiezi realitatea” (pag.178) si ,,Vorbarie” sunt alte insemnari. Ca sa nu mai lungim vorba, dintre zecile de adnotari o mai amintim si pe cea de pe ultima pagina, nemiloasa rau: ,,Vai de capul tau! Habar n-ai cât de prost scrii!”(pag. 239).

Şi Bastardul il determina sa se reverse uneori peste… tarmuri. Nu-l impresionaza dedicatia autorului (,,Marelui Profesor, Istoric si Critic unic prin amploarea demersului Sau exceptional. Intreaga admiratie si calda prietenie a <>, Alecu Ghilia”). Insemnarile debuteaza cu o… rugaminte: ,,Fa-ne si pe noi sa citim pe acel Fanuta (personaj al romanului, n.n.,I.F.) Da-ne astfel o … <> pentru descifrarea acestui <> geologico-cosmogonico-apocaliptic!” (pag.21). Ii reproseaza ca unele personaje seamana cu ,,taranii din tablouri” sau cu eroii lui Creanga (pag. 79).

La pagina 193 isi pierde rabdarea, notând ,,Delir”, pentru ca pe paginile 193, 194, 196 sa gasim adnotarile: ,,Acum Ghila decade”, ,,Complica povestea pâna la HAOS!”, ,,BATI CÂMPII!” si, scuze, ,,Chiar nu arunci nimic din ce caci din condei?” Iata alte adnotari: ,,Confuz” (pag. 653), IDEOLOGIE neagreata de cititor” (pag. 666), ,,PARAZITAR” (pag.722), ,,HA!” (pe mai multe pagini), ,,TOT BATI CÂMPII” (pag. 770), ,,STIL POMPOS!” (pag. 972), ,,fraza rea” (pag.1096). Pe ultima ultima pagina a cartii gasim un calcul. Din el rezulta, amar, ca ar fi necesare vreo ,,treizeci de zile pentru citirea acestui roman”. Adnotarea mi-a adus aminte de spusa lui Richard Blundell: „Orice carte de peste cinci sute de pagini care n-a fost scrisă de Dickens sau de un rus decedat e mai bine să fie lăsată pe raft”. Interesanta este, in cazul lui Alecu Ivan Ghilia, ,,disputa” dintre acesta si istoricul literar, despre care avem stiinta citind ,,O istorie a literaturii române de la origini pâna in prezent” (Editura SC TEMPUS DACOROMÂNIA COMTERRA S.R.L., pag. 1055-1059).

Cu privire la ,,Bastardul”, Criticul noteaza aici, intre altele, despre un ,,numar de obscure bolgii pline de fragmente narative cetoase, lasate anume din loc in loc, in paienjenisuri onirice”, despre glosarile ,,fara sistem” si argumenteaza ca ,,romancierului ii place (…) sa complice de tot lucrurile” . Ion Rotaru insereaza in ,,,O istorie…” si o interesanta Addenda in care este prezenta o scrisoare a lui Alecu Ivan Ghilia, cel care citise dactilograma referitoare la ,,Bastardul”. Intre altele, scriitorul ii reproseaza ca n-a deslusit ,,macar ideia (sic!) a cartii– simbolul bastardului”. In finalul epistolei citim: ,,..daca n-ai ambitia sa-ti definesti detasat si superior – aceasta pozitie fata de cartea pe care o consideri, mediocra, dă-o dracului si sa strigam impreuna: Traiasca Prietenia! Asta e prea lunga si prea mare sa impieteze asupra vremelniciei noastre, Alecu”.

Raspunsul Profesorului este o capodopera… diplomatica. Intre altele, scrie: ,,N-am zis ca Bastardul e… mediocra si n-o dau dracului (…) In fine, iubite Alecule, eu mai sunt, in orele mele, si grafolog. Caracterul tau, ca prozator care nu arunca nimic din ce scrie la cos se vede si din scrisorica (din grafia) pe care putintel cam furios mi-ai inmânat-o (…) Al tau, I.R., Grajdarul Literaturii române, 10 febr. 2005). Ma intreb cum ar fi reactionat Alecu Ivan Ghilia, in situatia in care Criticul ar fi inclus in reflectiile sale si unele dintre adnotarile pe care le-a facut in vreme ce a citit ,,Bastardul”?

Vineri:

Formal Phonik va asteapta la petrecerea „Spring Loco Insane”, de la ora 21.00, in „The Stage”.

„Pub S4” va propune sa-i ascultati, de la ora 22.00, pe Markone1 si Arssura. Pretul unui bilet este 10 lei.

Ami va sustine, in aceasta seara, un concert live, in „Club Marinarul”. Portile se deschid la ora 23.00.

Sâmbata:

„The Stage” va invita sa-i ascultati pe SKA-NK, de la ora 22.00. Pretul unui bilet este 10 lei.

„Club LM” organizeaza „Mojito Party”, de la ora 22.00. Atmosfera va fi intretinuta de MC Myreel si Dj Robyn. Intrarea este libera pâna la ora 23.00.

Trupa „Bucovina” poate fi ascultata, de la ora 22.00, in „Pub S4”. Intrarea la spectacol costa 10 lei.

Bacauanii fascinati de fenomenul „selfie”, se pot bucura de petrecerea cu acelasi nume organizata de „Club Marinarul”, de la ora 23.00. Dj Yoshi este responsabil cu buna dispozitie.

Daca vreti sa petreceti ca in vestul salbatic, atunci „Coco Caffe” este locul cel mai potrivit. Petrecerea „Wild West Party” incepe la ora 22.00. Intrarea este libera.

Duminica:

Ada Milea, Bobo Burlaceanu si Cristi Rigman isi reunesc talentele in cadrul spectacolului „Concert din alcool”, semnat de Ion Muresan, in „Pub S”. Reprezentatia incepe de la ora 20.00. Un bilet cumparat in avans costa 20 de lei, in timp ce un bilet cumparat de la locul evenimentului valoreaza 25 de lei.

Pe scena Teatrului „Bacovia”, se joaca, de la ora 19.00, piesa „Farmecul ametitor al banilor negri.” Adaptarea si regia au fost facute de Dumitru Lazar Fulga, dupa „Funney money” de Ray Cooney, iar traducerea ii apartine lui Gheorghe Lazarescu.

Cinefilii pot viziona la „Cinema City”, in premiera, in acest sfârsit de saptamâna urmatoarele productii:

Vecini de cosmar
Regia: Nicholas Stoller Gen: Comedie
Cu: Seth Rogen, Zac Efron, Rose Byrne
Viata unui tip cât se poate de normal, care nu doreste decât sa aiba parte de liniste în propriul camin, este data peste cap atunci când, în casa de vizavi se muta sediul unei fratii ai carei membri sunt scapati de sub control si nu se dau înapoi de la nicio distractie si farsa. Comportamentul mitocanesc si extravagant al unuia dintre liderii fratiei, care se crede un mascul alfa caruia i se permite orice, îi va cauza probleme vecinului pasnic, care nu stie cum sa ia atitudine pentru a-si proteja intimitatea.

Godzilla 3D
Regia: Gareth Edwards Gen: Actiune, Aventuri, Fantastic, SF,Thriller
Cu: Aaron Taylor-Johnson, Elizabeth Olsen, Bryan Cranston, Juliette Binoche
Legendarul personaj Godzilla recreeaza atmosfera epica specifica în Godzilla 3D, o aventura cu totul spectaculoasa, plina de efecte speciale senzationale, adrenalina si actiune cât cuprinde.

Madalina Gheta

Văd că poştaşii au ajuns la capătul răbdării şi s-au pus pe proteste serioase. Chiar îi cred că sunt prost plătiţi, că viaţa lor e grea (mai ales a celor din mediul rural), dar nici a noastră nu e deloc uşoară. Mai ales când avem de mers la vreun oficiu poştal, din acela care a mai rămas după desfiinţarea multora dintre ele. Ei bine, atunci trebuie să-ţi laşi acasă nervii, să iei ceva, o bulină, un calmant, ca să nu te apuce bâţul.

Din cele câteva ghişee care existau, pe la oficii, au mai rămas doar două- trei, dar, de obicei, nu-i deschis decât unul. Şi trebuie să te înarmezi cu o doză serioasă de răbdare când te aşezi la coadă. Se mai bagă cineva în faţă pentru vreo întrebare, dar stă priponit acolo nu ştiu câtă vreme, altcineva nu pricepe un lucru anume şi tot cere lămuriri, apoi vezi că persoana de la ghişeu se ridică şi pleacă undeva, în spate, în fine, e o întreagă aventură mersul la poştă. Încerc să o evit pe cât pot, dar uneori nu am încotro şi e musai să trec pe acolo. Promiţându-mi de fiecare dată că voi renunţa la supliciul ăsta, şi că am s-o conving şi pe mama să facă la fel, să se modernizeze, să-şi facă un card pentru pensie, etc. Dar parcă poşta e singurul loc în care te apucă năbădăile ?

Nici pomeneală. Cam peste tot unde ai de-a face cu funcţionari, ai de stat la coadă la ghişee de-ţi trece os prin os. De o bucată de vreme au introdus la BCR un sistem de distribuire a unor bonuri de ordine, sistem de-a dreptul „criminal”, care-ţi omoară timpul şi nervii, pentru că e foarte greoi şi ilogic. Meşteşug de tâmpenie, nu alta. Când am de plătit o rată acolo, e o zi cenuşie pentru mine. Şi pentru că dau o groază de bani, cu dobânzile lor de spaima lumii, şi pentru că am senzaţia că-şi bate cineva joc de răbdarea mea. Şi, mai presus de toate, încerc să-mi ţin nervii în frâu.

În momente din acestea, când simt că mă ia valul, fac efortul de a-mi aminti anumite lucruri care-mi vin în ajutor. De pildă, înţeleapta deviză a Rosetteştilor, care sună aşa: „Calm, atât pe timp frumos cât şi pe furtună”. Dar ei au trăit în alte vremuri, care aveau mai multă răbdare cu oamenii. Mergeau cu trăsura, tihnit, făceau popasuri multe la drum lung, nu erau mereu pe fugă cum suntem noi astăzi. Nu erau stresaţi, şi deci erau mai fericiţi.

Acum, ni se spune că fericirea se învaţă şi că putem să apelăm pentru asta la un coach sau putem merge la Help Net, unde primim ajutor. Dar eu nu vreau poţiuni, ceaiuri, pastile, etc. Eu sunt pretenţioasă şi vreau motivaţie.

Vreau o senzaţie firească de bine, nu ceva indus artificial. Am auzit eu mai deunăzi ceva care cică te-ar scoate rapid dintr-o stare de nervi provocată de mersul anapoda al lucrurilor. Când te simţi mărunţit, tocat. O biată materie cu nervi pusă pe tocător. E ceva care acţionează cât ai clipi, zice-se, mai bună decât orice terapie, pentru că eliberează hormonii fericirii, endorfinele. O înjurătură zdravănă, ăsta-i secretul, uite-aşa au constatat niscaiva cercetători.

Indivizii care înjură îşi atenuează durerea, sunt mai puternici, suportă mai uşor chestiile neplăcute, deţinând putere şi control asupra unor situaţii negative. Ca să vezi cât m-am înşelat, pentru că eu credeam că puternici sunt cei care nu cedează în faţa instinctelor primare.

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau si Complexul Muzeal de Stiintele Naturii „Ion Borcea” invita publicul bacauan sa participe in noaptea de 17/18 mai la cea de-a 10 editie a Noptii Europene a Muzeelor, care precede „Ziua Internationala a Muzeelor”, de pe 18 mai.

Pe 17 mai, de la ora 18.00 la ora 02.00, la sediul Complexului „Iulian Antonescu” manifestarile incep cu un spectacol sustinut de Muzica Reprezentativa a Garnizoanei Bacau, dupa care cei interesati vor participa la vernisajul expozitiei „Podoabele cerului” si la un curs de dans sportiv „Din istoria dansului”, organizat de Dance Event&Authentic, coordonator Alexander Brezan. De asemenea, vor putea fi vizitate expozitiile permanente si temporare ale sectiilor de Arheologie si Etnografie.

La Galeriile „Alfa”, str. Marasesti nr. 12, de la ora 18, va avea loc vernisarea expozitiei personale si lansarea albumului Ilie Boca – „Peisaj”. La Cinemateca Museum, sub genericul „Cineasti armeni în lumea filmului mondial” va avea loc proiectia filmelor „Mayring” de Henri Verneuil (Franta) si „Ararat” de Atom Egoyan (Canada). Intre orele 18-24, vor fi deschise si Casele memoriale „George Bacovia” si „Nicu Enea”.
La institutiile culturale ale Complexului Muzeal „Ion Borcea” Noaptea Muzeelor debuteaza la ora 20 si se incheie la ora 01.00 (ora de intrare a ultimului vizitator).

Pot fi vizionate expozitiile permanente si temporare, precum si Sera muzeului. Muzeul de Stiintele Naturii este parte a proiectului european Kaleidoscope, prin care vizitatorii din Noaptea Muzeelor sunt incurajati sa realizeze fotografii de tip „MuseumSelfie”, cu un exponat din muzeu, folosind aplicatia MOBILACTIF pentru SMARTPHONE. Fotografiile vor fi adunate si proiectate impreuna pe un ecran in orice muzeu din Europa, fie ca vin din Spania, Grecia, Franta sau România. Aplicatia MobilActif se poate descarca de pe Apple Store (https://itunes.apple.com/fr/app/mobilactif/id721606706?mta8) si Android Market (http://android.m.brothersoft.com/mobilactif-639913.html), se introduce si codul e NDM14.

Observatorul Astronomic organizeaza, de la ora 20, o seara de spectacole de planetariu si ghidaje in expozitii (la cerere si numai pentru grupuri mai mari de 10 persoane), vizitarea celor doua expozitii „De la Pamânt la stele” si „Galaxiile”, iar dupa ora 21.30 se pot face observatii astronomice, daca cerul va fi senin.

Limba română, privită ca limbă străină, nu e un motiv de linişte pentru cei ce se încumetă să o înveţe. Două instituţii – Universitatea din Bucureşti şi Institutul Limbii Român – şi-au dat mâna pentru a realiza o culegere de teste cu subtitlul „Paşaportul lingvistic european“, însoţită de un CD cu înregistrări audio menite a susţine şi autentifica valabilitatea mesajelor/observaţiilor.

Autoarele (Oana Chelaru-Murăruş, Camelia Uşurelu şi Andra Vasilescu – coordonator) sunt cadre didactice universitare (coordonatorul este şi cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române), antrenate în activităţi în domeniu, care le certifică autoritatea ştiinţifică: conducerea cursurilor de vară de limbă şi civilizaţie românească, participarea la grantul de cercetare „Predarea/învăţarea limbii române ca limbă străină. Dosare pedagogice“ ori sunt constructori de teste şi evaluatori în cadrul Consorţiului European pentru Certificarea Competenţelor Lingvistice (ECL). Andra Vasilescu este cunoscută şi ca autoare a lucrărilor „Cum se scrie un text“ şi „Întrebarea. Teorie şi practică“ ori drept coordonatoare a manualelor de română pentru gimnaziu.

Cartea este un posibil auxiliar de învăţare a limbii române, cu texte şi imagini tematizate pe specificul societăţii româneşti. Mai mult însă, ea este folosită ca instrument de (auto)evaluare, pe baza grilei din „Paşaportul lingvistic european“ şi dintr-o perspectivă marcat funcţională. Se operează cu clasicele niveluri de evaluare: începători, medii, avansaţi, dar cu câte două subdiviziuni care favorizează o măsurare mai precisă a competenţelor lingvistice: A1, A2; B1,B2; C1, C2. Structurarea sarcinilor de lucru cunoaşte tot trei trepte de solicitare: 1. înţelegerea textului (înţelegerea textului oral – ascultare şi înţelegere; înţelegerea textului scris – citire şi înţelegere; 2. interacţiunea verbală (participarea la dialog; producerea unui monolog) şi 3. redactare de text.

Reproducem o parte din Testul 1, pentru nivelul A:
I. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ORAL ŞI SCRIS. Punctaj acordat: 100p.; Punctaj realizat:…; 1. Ascultaţi fişierul audio A1, apoi răspundeţi la întrebări: a) De ce nu poate merge Adina la o cafea cu prietenele ei? (15 p.) s…t; 2. Priviţi hărţile următoare, apoi rezolvaţi cerinţele: a) Cu cine se învecinează România la nord? (3 p.) s…t;

II. INTERACŢIUNEA VERBALĂ s…t 1. Realizaţi un dialog de 8 replici, respectând cerinţele impuse de situaţia de comunicare: a) Sunteţi pe stradă. Întrebaţi un trecător cum ajungeţi la Piaţa Universităţii. Vă explică folosind următoarele cuvinte: prima, a doua, înainte, la dreapta, la stânga, 50 de metri, clădirea Universităţii (25 p.) s…t

III. REDACTARE DE TEXT s…t Completaţi formularul următor: Cerere pentru eliberarea (vizarea) carnetului de identitate pentru străini // Numele… // Prenumele… s…t (pp. 19-22). Pentru nivelurile B şi C, solicitările sunt bazate în general pe texte, în diverse stiluri funcţionale.
Lucrarea ne este utilă şi nouă (alte două sensuri ale cuvântului stau ascunse pe coperta I: „Editura 9/Nouă“), vorbitorilor nativi, pentru a întări caracterul practic al învăţării limbii române. Câteva erori de corectură (feedback, nu feed-back – p. 3; la nord, nu la Nord – p. 19; virgule în plus sau în minus, ca la p. 173, 278 ş.a.) nu impietează asupra valorii indubitabile a lucrării, care se bucură şi de o realizare tipografică la înălţime.

În lumina Învierii fiecare om îşi poate înţelege rostul şi menirea sa în lume. În această lumină ne apare pericopa evanghelică din duminica aceasta, care aşează înaintea sufletelor noastre icoana unei femei samarinence care, cunoscând pe Domnul Iisus s-a făcut cea dintâi misionară a Lui.

Domnul Iisus Hristos venind din Iudeea şi mergând spre Galileea trecea prin Samaria pe langa cetatea numită Sihar, unde poposeste la fântâna lui Iacob.Aici o femeie vine sa ia apă. Împotriva tuturor preceptelor Legii şi spre surprinderea femeii Mântuitorul i se adresează: “Dă-mi să beau”.

La mirarea auzirii cererii, Domnul îi zice : ”Tot cel ce bea din apa aceasta va înseta iarăşi, iar cel ce va bea apa pe care i-o voi da Eu, nu va înseta în veac, căci se va face în el izvor de apă vie care curge spre viaţa veşnică”.Cuvintele acestea precum și descoperirea păcatului în care trăia ea, trezesc în inima femeii focul credinței. Merge în cetate și vestește că a întâlnit Omul care i-a spus toate câte a facut : “Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus câte am făcut; nu cumva Acesta este Hristos?” Spusele ei i-au impresionat pe locuitorii cetăţii, pentru că şi-au părăsit casele şi au venit la fântână să-L vadă pe Iisus. Sfântul Evanghelist Ioan povesteşte că după ce au stat de vorbă cu El, L-au invitat să rămână cu dânşii în Sihar şi că Mântuitorul a rămas cu ei două zile. Este prima misionara ce-L vestește pe Iisus. Vestește Darul dumnezeiesc pe care l-a simtit că a pătruns-o și pe ea ca o ,,apă vie”.

Darul lui Dumnezeu este apă vie, pornită din izvorul cel nesecat al dragostei părinteşti şi cel ce bea din această apă vie, gustă şi se adapă din izvorul nemuririi.

Darul lui Dumnezeu ne împărtăşeşte bucurii spirituale care nu se mai iau în veac de la noi.
Atât de des îi cerem lui Dumnezeu bunuri pământeşti care ni se par atât de necesare şi Dumnezeu nu ni le dă. Şi totuşi rugăciunea noastră nu este niciodată în zadar.

După cele două zile petrecute de Iisus cu cetățenii din Sihar, aceștea i-au spus femeii: “Nu mai credem pentru cuvântul tău, ci pentru ca noi înșine am auzit și știm ca acesta este cu adevarăt, Mântuitorul” (Ioan 4,42).

După ce am ascultat această Evanghelie suntem convinși şi noi că am descoperit că în Iisus găsim împlinirea dorinţelor noastre. El este unicul nostru mântuitor şi salvator. Poate şi pentru noi ar fi extrem de important şi de mare ajutor să experimentăm personal că Dumnezeu ne dăruieşte viaţă din plin. Să căutăm apropierea de Dumnezeu pentru ca El să se poată apropia de noi. Să ne deschidem inima lui Dumnezeu în rugăciune. Dumnezeu ne învaţă să ne închinăm Tatălui în Duh şi Adevăr. Această închinare se realizează în fiecare jertfă euharistică. Iisus Hristos este cel care se jertfeşte şi astăzi în fiecare Sfântă Liturghie, Cel care s-a jertfit odată pentru totdeauna pe cruce pentru noi.

Jertfa Mântuitorului devine pentru noi realitate şi prezent pentru toate veacurile.

Pr. Liviu Burlacu
Fundația “Episcop Melchisedec”-Bacău

Dacă cuvintele ar fi de ajuns să facă lumea mai bună… Discursuri, întruniri, predici, declaraţii, interviuri, relaţii, conferinţe… Desigur, acestea nu lipsesc, casă nu mai vorbim despre cărţi, ziare, reviste… Uneori avem impresia că ne sufocăm, ne înecăm pur şi simplu în cuvinte. Ca o reacţie de apărare, sfârşim prin a nu mai da importanţă niciunui cuvânt. Dar aceasta nu este o soluţie, ci mai degrabă este o ispită.

Şi predicile sunt alcătuite din cuvinte. Şi Evanghelia este alcătuită din cuvinte. Întreaga credinţă creştină înseamnă un „a crede în cuvânt”. Şi conform învăţăturii din Faptele Apostolilor, misiunea primară a mai marilor responsabili din comunitatea creştină este tocmai aceea de a se dedica slujirii cuvântului. Aceasta era valabil pentru apostolii din primele timpuri ale Bisericii, dar este valabil şi pentru episcopii şi preoţii din Biserica de astăzi.

Dar este foarte semnificativ că acest minister, în conştiinţa apostolilor este strâns legat de rugăciune, deoarece „cuvântul” pe care se fundamentează Biserica, cuvântul pe care miniştrii Bisericii trebuie să-l predice, este un cuvânt care vine de la Dumnezeu; şi îşi menţine autenticitatea şi puterea numai dacă se alimentează prin tăcerea rugăciunii. Altfel riscă, într-adevăr, să se transforme în nişte „cuvinte într-o mare masă de cuvinte”.

Ceea ce avem de spus în predicare, nu sunt cuvintele noastre; este cuvântul lui Cristos pe care noi trebuie să-l transmitem. Iar Isus Cristos, la rândul său, afirmă: „Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la mine, ci de la Tatăl care rămâne în mine şi care săvârşeşte şi faptele”.
Isus însuşi este „Cuvântul” lui Dumnezeu în carne şi oase (cf. In 1,1-14); în el, Dumnezeu a spus lumii cuvântul său definitiv; în el, Dumnezeu cel invizibil a devenit „vizibil” oamenilor: „Cine m-a văzut pe mine, l-a văzut şi pe Tatăl… Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în mine”.

Să nu ne gândim sau să ne imaginăm că-l putem cunoaşte pe Dumnezeu şi gândirea lui mai bine sau pe altă cale, dacă nu căutăm să-l cunoaştem mai bine şi mai mult pe Isus Cristos şi cuvântul său: „Deoarece mă cunoaşteţi pe mine, îl cunoaşteţi şi pe Tatăl meu”.

Vorbind despre sine însuşi, Isus spune lucruri foarte grele; lucruri pe care nici un om, oricât de mare şi de important, nu ar putea să-şi permită să le spună: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa”. Tocmai de aceea, Isus a devenit pentru mulţi „o piatră de scandal”: pentru toţi cei care nu vor să recunoască în el pe altcineva decât un om printre alţi oameni, şi nu descoperă în cuvintele sale altceva decât nişte cuvinte printre alte cuvinte şi atât.

Cristos este calea, pentru că el „ a ieşit de la Tatăl şi a venit în lume” (In 16,28) pentru a ne conduce împreună cu el „în casa Tatălui său”.

Cristos este adevărul, deoarece cuvintele sale nu sunt numai cuvinte umane. Noi avem întotdeauna o cunoaştere limitată şi relativă despre lucruri. În schimb, în Cristos este însuşi cuvântul lui Dumnezeu care devine pentru noi „lumină adevărată, care luminează pe tot omul” (In 1,9).
Cristos este viaţa pentru că numai el, înviind din morţi, a învins pentru toţi şi pentru totdeauna puterea morţii.

Pr. Gabriel-Iulian Robu, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău