luni, 22 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 340

TERRIFYING 112 CALL IN BACĂU! Police Rushed to Save a Woman in Danger, Only to Find an UNEXPECTED Scene

de
Deșteptarea
-

A FALSE ALARM WITH A SURPRISING ENDING! An urgent 112 call, accompanied by alarming screams, put the police in Bacău County on high alert!

The incident took place in the village of Podu Turcului, where officers sprang into action, fearing that an 80-year-old woman was in imminent danger. The mysterious call triggered an emergency response, and the officers were led to the address by a 49-year-old man who guided them to the supposed victim.

Upon arriving at the house in the village of Giurgioana, the police encountered the surprise of the day! Was the woman in distress? Not at all! She was in the middle of a frantic chase, trying to catch a dog that was pursuing a bird in her yard! Apparently, the „emergency” call had been nothing more than a mistake, and the screams heard by the 112 operators were merely the elderly woman’s desperate efforts to rescue her chick from the dog’s jaws.

Fortunately, no crime had been committed, and the woman was never in any real danger. A call that initially sparked waves of panic ended up having a completely… hilarious conclusion!

The Ashley Cyclone Scandal: What Lucian Sfîcă, the Man Who Exposed the Meteorological Hoax of the Decade, Has to Say

de
Deșteptarea
-

National panic, emergency evacuations, and a wave of fear that swept across the country. All of Romania trembled in fear of the apocalyptic cyclone „Ashley,” which was said to destroy everything in its path. Thousands of people left their homes, authorities built protective levees, and TV stations broadcast severe warnings non-stop.

Amid this chaos, one man had the courage to raise a question: Lucian Sfîcă, an associate professor in the Department of Geography, teaching Meteorology and Climatology at Al. I. Cuza University of Iași, uncovered the truth behind the so-called cyclone. „I felt that something wasn’t right,” Sfîcă recalls, as he decided to closely investigate the claims about the cyclone that was supposedly about to strike Romania. „I constantly monitor forecast models and synoptic maps; it’s part of my daily routine and my job. There was simply no serious indication that Ashley was going to form, let alone hit Romania. The causes of the ongoing severe meteorological phenomena were scientifically different.”

Lucian Sfîcă

Professor Sfîcă’s research revealed a shocking truth: „Ashley” was, in fact, a fabrication. „I did a simple Google search. It was obvious that if there was a real cyclone, it would be mentioned by international sources. Yet the only information about the cyclone was coming from Romania. It was a purely Romanian invention,” explains the professor, who quickly became a vocal critic of the media’s exaggerations.

The Romanian National Meteorological Administration (ANM) specialists confirmed that there was no imminent threat. However, the media frenzy and rumors continued to spread, fueling public panic. „Even though our meteorologists were clearly stating there would be no cyclone, the discussions wouldn’t stop. It was as if the media refused to accept reality,” Sfîcă adds.

Now, after the media storm has settled, questions remain: How should the public react to such alarmist news, and why did the situation escalate so much? „People need to understand that weather forecasting is not an exact science, but it does provide a reliable guide. Expecting absolute certainty is unrealistic,” emphasizes the professor. „It’s a challenge for everyone—to learn how to distinguish between facts and sensationalism.”

Sfîcă warns of a long-term danger: „If situations like this persist, we risk facing a serious perception problem. At some point, the weather will indeed cause significant issues, but no one will believe the warnings—just like the story of the boy who cried wolf.”

Lucian Sfîcă argues that weather forecasts must remain a fundamental reference in society, and when the ANM issues a warning, it should be taken seriously and followed by everyone.

Meteorological warnings are not just mere information; they are protective measures that can save lives and prevent natural disasters. The issue arises, however, when people develop unrealistic expectations of what meteorology can offer.

There is a widespread tendency to demand absolute certainty from meteorologists, which is simply not possible. Meteorology is a probabilistic science based on models and observations that can predict weather patterns but cannot guarantee infallible results.

The Iași professor believes that we need to eliminate the gap between the complexity of meteorological phenomena and how they are communicated in the media.

Often, the terminology used in weather reports is exaggerated, and the phenomena are presented in an alarmist way, creating a disconnect between scientific reality and public perception.

Scandalul ciclonului Ashley. Ce spune Lucian Sfîcă, omul care a demontat farsa meteorologică a deceniului

de
Răzvan Bibire
-
Lucian Sfîcă

Panică națională, evacuări de urgență și un val de frică ce a măturat țara. România întreagă tremura de teama ciclonului apocaliptic „Ashley”, despre care se spunea că va distruge totul în cale. Mii de oameni și-au părăsit casele, autoritățile au ridicat diguri de protecție, iar televiziunile transmiteau non-stop avertismente severe.

În mijlocul acestui haos însă, un om a avut curajul să ridice un semn de întrebare: Lucian Sfîcă, conferențiar în Departamentul de Geografie, ce predă discipline de Meteorologie-Climatologie, la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, a descoperit adevărul din spatele așa-zisului ciclon. 

„Am simțit că ceva nu era în regulă,” mărturisește Lucian Sfîcă, care a decis să investigheze îndeaproape afirmațiile despre ciclonul care ar fi trebuit să lovească România. „Urmăresc constant modelele de prognoză și hărțile sinoptice, este un fel de tabiet al meu, dar și parte din munca mea de zi cu zi. Pur și simplu nu exista niciun semnal serios că Ashley ar urma să se formeze, cu atât mai puțin să lovească România, cauzele fenomenelor meteorologice în desfășurare cu potențial sever de manifestare fiind diferite din punct de vedere științific.” 

Cercetările profesorului Lucian Sfîcă au scos la iveală un adevăr șocant: „Ashley” era, de fapt, o invenție. „Am făcut un simplu search pe Google. Era evident că, dacă ar fi existat un ciclon, ar fi trebuit să fie menționat și de surse internaționale. Totuși, singurele informații despre ciclon proveneau din România. A fost o găselniță pur românească,” explică profesorul, care a devenit rapid o voce critică în fața exagerărilor mediatice. 

Specialiștii ANM au confirmat, la rândul lor, că nu exista nicio amenințare iminentă. Cu toate acestea, frenezia mediatică și zvonurile au continuat să se răspândească, amplificând panica în rândul populației. „Chiar dacă meteorologii noștri spuneau clar că nu va fi niciun ciclon, discuțiile nu se opreau. Era ca și cum mass-media refuza să accepte realitatea,” adaugă Sfîcă. 

Acum, după ce furtuna mediatică s-a domolit, întrebările rămân: cum ar trebui să reacționeze publicul la astfel de știri alarmiste și de ce s-a ajuns la o asemenea escaladare? „Oamenii trebuie să înțeleagă că prognoza meteo nu este o știință exactă, dar oferă totuși un ghid solid. Așteptările de certitudini absolute sunt nerealiste,” subliniază profesorul. „Este o provocare pentru toți – să învățăm să discernem între fapte și senzaționalism.” 

Sfîcă atrage atenția asupra pericolului pe termen lung: „Dacă astfel de situații continuă, riscăm să ne confruntăm cu o problemă gravă de percepție. La un moment dat, vremea chiar va crea probleme serioase, dar nimeni nu va mai crede avertizările – exact ca în povestea cu Petrică și lupul.” 

Lucian Sfîcă spune că prognoza meteo trebuie să rămână un reper de bază în societate, iar atunci când ANM (Administrația Națională de Meteorologie) emite un cod de avertizare, acesta trebuie tratat cu seriozitate și respectat de toată lumea.

Avertismentele meteorologice nu sunt doar niște simple informații; ele reprezintă măsuri de protecție care pot salva vieți și pot preveni dezastrele naturale. Totuși, problema apare atunci când oamenii își formează așteptări nerealiste față de ceea ce poate oferi meteorologia.

Există o tendință larg răspândită de a cere certitudini absolute de la meteorologi, ceea ce, în realitate, nu este posibil. Meteorologia este o știință probabilistică, bazată pe modele și observații, care pot prezice evoluția vremii, dar nu pot garanta rezultate infailibile.

Profesorul ieșean spune ca trebuie să eliminăm discrepanța dintre complexitatea fenomenelor meteorologice și modul în care acestea sunt comunicate în mass-media.

De multe ori, termenii utilizați în știrile despre vreme sunt exagerați, iar fenomenele sunt prezentate într-un mod alarmist, ceea ce poate crea o prăpastie între realitatea științifică și percepția publicului.

Meteorologii pot oferi prognoze foarte precise pentru următoarele 24 de ore, dar pe măsură ce perioada prognozată se extinde, gradul de incertitudine crește. De exemplu, pentru un interval de 3 zile, prognoza este destul de solidă, dar pentru o săptămână sau 10 zile, aceasta devine mai puțin sigură. Iar dacă vorbim despre o prognoză pe 30 de zile, aceasta nu mai poate fi considerată decât o estimare generală, nu o predicție exactă. 

Așteptările ca meteorologii să prezică exact cum va fi vremea peste o lună sau mai mult sunt nerealiste și periculoase, pentru că ele creează o falsă impresie de control absolut asupra fenomenelor naturale. De fapt, la acest nivel de precizie, niciun specialist nu poate oferi certitudini.

De aceea, trebuie să înțelegem că prognozele meteo sunt instrumente extrem de utile, dar nu perfecte. Ele ne oferă direcții și orientări, dar nu pot elimina complet imprevizibilitatea vremii. În acest context, rolul ANM este esențial. Aceasta este instituția autorizată a statului care deține expertiza necesară pentru a emite avertismente oficiale. Dacă ne îndoim de aceste surse și ne bazăm pe prognoze de pe rețelele sociale sau surse nesigure, riscăm să pierdem reperul esențial într-un domeniu critic pentru siguranța națională. 

În final, profesorul susține că trebuie să acordăm respectul cuvenit instituțiilor precum ANM. „Dacă vrem să avem un stat funcțional, trebuie să respectăm autoritățile competente, precum ANM. Cei care fac prognoze meteorologice improvizate pe rețelele sociale nu oferă siguranța de care avem nevoie.” 

Scandalul ciclonului Ashley rămâne un exemplu clar al pericolelor unei informări greșite și a panicii alimentate artificial. După această farsă națională, rămâne doar întrebarea: oare am învățat ceva sau ne vom trezi din nou în fața unor titluri care anunță „cea mai grea iarnă din ultimii 100 de ani”? 

Meteorologia oferă astăzi mult mai mult decât în trecut, datorită tehnologiilor moderne, dar este o știință complexă, supusă unor variabile continue. De aceea, oamenii trebuie să accepte că nu toate prognozele se vor realiza cu precizie absolută și să înțeleagă că schimbările rapide ale condițiilor atmosferice fac parte din însăși natura vremii. Când ANM emite un cod, este esențial ca toți să-l respectăm și să acționăm preventiv, chiar dacă prognoza nu este întotdeauna perfectă. Doar așa putem menține un echilibru între știința vremii și modul în care ne pregătim pentru eventualele sale manifestări.

Povești de viață: Nea Gheorghe din Satul Seniorilor Milly a împlinit 100 de ani

    de
    Deșteptarea
    -

    Astăzi a fost mare sărbătoare în Satul Seniorilor Milly de la Buhuși. De Ziua Recoltei, dar și cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, care s-a sărbătorit pe 1 octombrie, beneficiarii Satului, alături de personalul de aici și o parte din echipa FSC Bacău și a altor oaspeți, s-au bucurat de o zi de excepție. Pe lângă programul artistic bogat, care a adus voie bună tuturor celor prezenți, ziua de 3 octombrie a adus și un motiv special de bucurie. Gheorghe Aioanei, beneficiar la Satul Seniorilor Milly a împlinit frumoasa vârstă de 100 de ani.

    Găzduit în acest asezamant încă din aprilie 2018 Gheorghe Aioanei rememorează momentele care i-au definit existența, cu o inimă plină de recunoștință pentru anii petrecuți în familia Milly.

    Nascut în data de 3 octombrie 1924 în orașul Buhuși, fiul unei familii cu trei băieți și două fete, a ajuns la frumoasa vârsta de 100 de ani cu multe amintiri și multa experiență de viață.

    Căsătorit cu Maria în anul 1948, au avut împreună o fată și un băiat. Acum se poate mândrii că este bunicul a doi nepoți minunați. În anul 2000 soția a decedat lăsând în urmă multă tristețe și singurătate. Copiii i-au fost alături și l-au încurajat în toate alegerile sale.

    Luna februarie a anului 2018 a venit cu un incident neplăcut, nea Gheorghe suferind o fractură trohanteriană stanga iar familia a decis să îl aducă în cadrul centrului de la Buhuși pentru a beneficia de tot sprijinul și îngrijirea necesară. În anul 2019 a solicitat retragerea din program în luna aprilie dar despărțirea de colegii din cadrul căminului nu a durat decât păna în luna august când a revenit deoarece nu se adaptase la domicliu.

    În cadrul centrului rămăsese Ioana, o prietenă de suflet cu care zilnic își împărtășea bucuriile și tristețile. Revederea a fost un moment încărcat de emoții și multe lacrimi. Prietenia, afecțiunea și respectul reciproc sunt încă prezente și în ziua de astăzi.

    „Am rămas aici din 2018 deoarece am găsit liniște, iubire, afecțiune, o vorbă bună și mult profesionalism. Am găsit un suflet drag cu care să îmi alin anii bătrâneții. Satul Seniorilor a devenit pentru mine un refugiu liniștit, unde mi-am găsit confortul unei vieți tihnite. Fiecare zi are o semnificație aparte, pentru că îmi amintește să mă bucur de familia de suflet pe care am descoperit-o în acest loc”, ne-a spus Gheorghe Aioanei.

    Povestea lui nea Gheorghe este una despre speranță, acceptare și înțelepciunea dobândită de-a lungul anilor. „Satul Seniorilor Milly nu este doar un loc în care să îmbătrânești, ci un loc în care să trăiești cu adevărat”, spune el, cu ochii strălucind de amintiri prețioase.

    Wizz Air anulează zborurile spre Londra? Iată ce se întâmplă cu românii afectați!

      de
      Deșteptarea
      -

      Zborurile Wizz Air de pe mai multe rute regulate către și dinspre aeroportul Luton din Londra au apărut ca fiind anulate după data de 6 octombrie 2024!

      Este vorba inclusiv despre șase rute ce conectează Londra de orașele românești Bacău, Brașov, Constanța, Satu Mare, Suceava și Târgu Mureș. Zvonurile că aceste zboruri ar fi anulate au creat panică în rândul călătorilor.

      Contactată de BoardingPass, compania a clarificat că zborurile nu sunt anulate, iar această situație este rezultatul unei defecțiuni tehnice.

      „În prezent, întâmpinăm o problemă tehnică care afectează zborurile noastre. Ca urmare, clienții pot observa modificări în rezervările lor pe aplicație, pe site-ul web sau pot primi notificări legate de acestea. Vă rugăm să ignorați aceste modificări și vă asigurăm că vă vom informa imediat ce problema va fi rezolvată”, a declarat un purtător de cuvânt al Wizz Air.

      Reprezentanții companiei au dat asigurări că echipele tehnice lucrează pentru a remedia situația cât mai rapid, astfel încât zborurile să fie operate conform programului. Pasagerii sunt rugați să aibă răbdare și să urmărească actualizările oficiale oferite de companie.

      Implicarea României în conflictul din Ucraina: O decizie asumată sau o povară financiară?

      de
      Răzvan Bibire
      -

      Ministerul român al Apărării a raportat că unul dintre cele două sisteme operaționale de apărare antiaeriană Patriot a fost scos din serviciul de luptă și livrat forțelor armate ale Ucrainei. În schimbul acestui sistem, care ne-a costat vreun miliard și mai bine de dolari, România a primit dreptul să achiziționeze arme în valoare de încă un miliard de dolari din Statele Unite. Atenție la nuanțe: nu ni s-au dat arme de un miliard în comensație, ci dreptul de a le cumpăra! În esență, România a pierdut nu doar un miliard de dolari, ci este forțată să contracteze și o datorie suplimentară pentru echipamentele militare, într-o perioadă deja tensionată. Cum era vorba aia? Și… și cu banii luați?!

      Dincolo de aspectul economic al acestei tranzacții, ne punem întrebarea: de ce România devine tot mai implicată în conflictul din Ucraina? De ce asumăm un rol atât de activ, în timp ce alte țări din regiune au preferat să se abțină de la acțiuni directe? Pe fondul acestui transfer de echipament militar, Parlamentul României a aprobat, aproape fără dezbatere publică, două inițiative prezidențiale majore. Prima inițiativă se referă la înființarea unei facilități de instruire maritimă în România, dedicată personalului militar ucrainean. A doua inițiativă implică participarea activă a Armatei României la o misiune de Asistență de Securitate și Instruire NATO în Ucraina.

      Aceste inițiative vin într-un moment sensibil pentru România și pentru regiune, iar aprobarea lor fără dezbateri ample în spațiul public ridică semne de întrebare cu privire la transparența deciziilor de politică externă și securitate. În vreme ce lumea era panicată de autorități și mass-media că vine ciclonul Ashley, aceste decizii importante au trecut aproape neobservate, fapt care subliniază o problemă mai largă: lipsa de comunicare și informare a cetățenilor în privința deciziilor care le pot afecta viitorul.

      Implicarea României în conflictul ucrainean ne transformă într-un actor din ce în ce mai vizibil pe scena regională. Aceasta nu este însă o poziție lipsită de riscuri. Asumarea unui rol activ în conflictul ucrainean crește inevitabil riscul ca România să devină o țintă pentru eventualele represalii. Într-o regiune deja extrem de instabilă, România riscă să se expună unor amenințări pe care nu este clar dacă le poate gestiona.

      În aceste condiții, se pune întrebarea: este România pregătită să facă față consecințelor unei astfel de implicări? Este țara noastră pregătită să gestioneze posibilele escaladări ale conflictului? Sau ne-am avântat într-o situație care nu este în mod direct a noastră, din dorința de a ne alinia intereselor geopolitice ale aliaților noștri? Acestea sunt întrebări care, deși rămân încă nerezolvate, merită să fie discutate mai amplu în societatea românească. Din păcate, însă, preocupările imediate ale publicului au fost captate de alte teme, iar aceste decizii au trecut neobservate.

      România se află într-o situație complexă, în care este necesar să analizăm cu atenție fiecare pas pe care îl facem pe scena geopolitică. Faptul că ne-am asumat un rol mai activ în conflictul din Ucraina poate avea implicații semnificative pe termen lung. Din punct de vedere economic, costurile sunt deja semnificative, iar din punct de vedere strategic, nu este clar dacă România este pregătită să facă față unor posibile repercusiuni. Aceste decizii trebuie să fie analizate cu mare atenție și, cel mai important, discutate în mod deschis cu cetățenii. Deciziile majore de politică externă nu ar trebui să fie trecute sub tăcere, în timp ce atenția publicului este deturnată către alte subiecte.

      APEL ÎNFRICOȘĂTOR LA 112 ÎN BACĂU! Polițiștii, mobilizați de urgență pentru o femeie în pericol, ajung la o scenă NEAȘTEPTATĂ

        de
        Deșteptarea
        -

        ALARMĂ FALSĂ CU UN FINAL SURPRINZĂTOR! Un apel urgent la 112, însoțit de strigăte care au alertat autoritățile, a pus pe jar polițiștii din județul Bacău!

        S-a întâmplat în localitatea Podu Turcului, unde polițiștii au intrat în acțiune, temându-se că o femeie de 80 de ani era în pericol iminent. Apelul misterios a declanșat o mobilizare de urgență, iar agenții au pornit în căutarea bietei femei, ghidați de un bărbat de 49 de ani, care i-a condus la adresa victimei.

        Ajunși în curtea casei din satul Giurgioana, polițiștii au descoperit… surpriza zilei! Femeia, speriată? Deloc! Era în plină cursă să prindă câinele care fugărea o pasăre în gospodărie! Aparent, apelul „de urgență” fusese doar o greșeală, iar strigătele auzite de operatorii 112 nu erau altceva decât eforturile disperate ale bătrânei de a-și salva puiul din ghearele patrupedului.

        Din fericire, nicio infracțiune nu a fost comisă, iar femeia nu era în pericol. Un apel care a declanșat frisoane de panică a avut, în cele din urmă, un final absolut… haios!

        De la sfârșitul lunii trecute, căsătoriile civile nu mai pot fi oficiate decât la Starea Civilă. Motivul? Digitalizarea

          de
          Deșteptarea
          -

          Începând de la sfârșitul lunii trecute, în România, căsătoriile civile nu mai pot fi oficiate decât la sediul oficial al Stării Civile. Această schimbare majoră a fost impusă de implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (S.I.I.E.A.S.C.), care a intrat în funcțiune și limitează oficierea căsătoriilor în alte locații decât cele care sunt dotate cu echipamentele necesare pentru funcționarea acestui sistem digital.

          Ce este S.I.I.E.A.S.C. și de ce este important?

          S.I.I.E.A.S.C. este un sistem informatic național creat pentru a digitaliza și centraliza procesele de emitere a actelor de stare civilă, inclusiv certificatele de naștere, căsătorie și deces. Această platformă digitală aduce numeroase avantaje, printre care se numără rapiditatea procesării documentelor, reducerea erorilor și securitatea sporită a datelor personale.

          Cu toate acestea, noul sistem a impus o serie de restricții care afectează tradițiile legate de oficierea căsătoriilor civile. Până la implementarea S.I.I.E.A.S.C., ofițerii de stare civilă puteau fi delegați în diferite locații speciale pentru a oficia căsătorii, cum ar fi biserici, hoteluri, săli de evenimente sau chiar spații în aer liber. Aceste ceremonii civile, adesea combinate cu cele religioase, erau o opțiune populară pentru cupluri.

          Noile reguli pentru căsătoriile civile

          Cu introducerea sistemului informatic, oficierea căsătoriilor civile în afara sediului Stării Civile nu mai este posibilă. Aceasta înseamnă că toate ceremoniile de căsătorie civilă trebuie să aibă loc în oficii echipate cu infrastructura necesară pentru conectarea la sistem. Limitarea afectează flexibilitatea cuplurilor de a alege locații speciale pentru evenimentul lor, un aspect important în organizarea unei ceremonii personalizate.

          Această măsură a fost luată pentru a asigura siguranța și integritatea datelor legale și pentru a facilita emiterea și actualizarea rapidă a actelor de stare civilă. Totodată, uniformizează procedurile la nivel național, astfel încât toate căsătoriile să fie înregistrate în timp real în baza de date centralizată.

          Deși sistemul aduce numeroase avantaje pentru cetățeni și instituții, schimbarea modului de oficiere a căsătoriilor poate aduce o anumită rigiditate în planificarea ceremoniei de căsătorie. Tradiția de a oficia căsătoria civilă într-o locație simbolică sau specială, cum ar fi o biserică sau un loc în aer liber, devine imposibilă, limitând astfel opțiunile de personalizare a evenimentului.

          Pe măsură ce extinderea S.I.I.E.A.S.C. progresează, cetățenii vor trebui să se obișnuiască cu noile reguli și să își ajusteze planurile de căsătorie conform cerințelor moderne ale statului digital.

          Începe campania de depunere a cererilor pentru ajutorul de încălzire a locuinței și suplimentul pentru energie

            de
            Deșteptarea
            -

            Începând cu data de 25 septembrie 2024, cetățenii municipiului Bacău pot depune cererile pentru acordarea ajutoarelor de încălzire a locuinței și suplimentului pentru energie, conform reglementărilor din Legea nr. 226/2021. Aceste măsuri de sprijin sunt destinate familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, având scopul de a compensa o parte din costurile asociate încălzirii locuinței și consumului de energie.

            Condiții de Eligibilitate

            Ajutoarele pentru încălzire sunt disponibile doar pentru un singur sistem de încălzire utilizat în locuință: fie energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale, fie combustibili solizi sau petrolieri. Acestea vor fi acordate pe perioada sezonului rece, respectiv între 1 noiembrie 2024 și 31 martie 2025.

            Pentru a fi eligibili, familiile trebuie să aibă un venit mediu lunar net pe membru de până la 1.386 lei, iar persoanele singure un venit net lunar de până la 2.053 lei.

            Suplimentul pentru Energie

            Suplimentul pentru energie se acordă pe tot parcursul anului, în funcție de tipul de sursă de energie utilizată în gospodărie pentru apă caldă, gătit sau iluminat. Valorile suplimentului sunt următoarele:

            • 30 lei/lună pentru energie electrică;
            • 10 lei/lună pentru gaze naturale;
            • 10 lei/lună pentru energie termică;
            • 20 lei/lună pentru combustibili solizi.

            Modificări Importante pentru Sezonul 2024-2025

            Anul acesta aduce câteva modificări semnificative față de sezonul precedent:

            • Terenurile situate în intravilan, în afara curții aferente locuinței, trebuie să fie sub pragul de 1.200 mp în zona urbană și 2.500 mp în zona rurală pentru a putea beneficia de ajutor (față de 1.000 mp și 2.000 mp în 2023).
            • Depozitele bancare ale membrilor familiei nu trebuie să depășească de trei ori valoarea câștigului salarial mediu brut, respectiv 22.701 lei (comparativ cu pragul de 3.000 lei în 2023).
            • Se vor lua în considerare pensiile din luna august 2024, înainte de recalculare, pentru determinarea eligibilității.

            Depunerea Cererilor

            Cererile pentru ajutorul de încălzire aferente lunii noiembrie 2024 trebuie depuse până la data de 20 noiembrie 2024 la centrele de primire desemnate. Cererile depuse după această dată vor intra în plată începând cu luna următoare.

            Centrele de Depunere a Cererilor

            • Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău – Str. Ștefan cel Mare, nr. 17A (doar pentru cererile de încălzire cu energie electrică sau combustibili solizi/petrolieri);
            • Clubul Pensionarilor ,,60+” – Aleea Ghioceilor, nr. 2A;
            • Clubul Pensionarilor ,,60+” (PT 33) – Str. Aviatori, lângă clădirea „Evidența Populației”.

            Formularele și informațiile suplimentare sunt disponibile la aceste centre și online pe site-ul Direcției de Asistență Socială Bacău: www.dasbacau.ro, secțiunea Informații/Ajutoare Încălzire.

            100 DE ANI DE LA „ÎNDREPTAREA CALENDARULUI” BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

            de
            Deșteptarea
            -

            „Anul acesta ne culcăm cu bine, în seara zilei de 30 Septembrie și după o noapte mai lungă, ne sculăm voioși în zorile dimineții zilei de 14 Octombrie.”

            (Pimen, Metropolit al Moldovei și Sucevei, Îndreptarea Calendarului, în „Bacăul”, Anul I, Nr. 17, 25 august 1924, p. 2)

            Context politic

            Începutul lunii octombrie a anului 1924 a adus, pentru credincioșii Bisericii Ortodoxe din România Mare, îndreptarea calendarului. O măsură care a dat naștere la numeroase controverse intelectuale, dar și la acțiuni de impunere brutală a noilor hotărâri ale Sinodului de la București prin apelul la jandarmerie.

            Realizarea Marii Uniri a adus schimbări importante în societatea românească. În aprilie 1919, Guvernul României a luat hotărârea să facă reforma calendarului, deoarece „considerațiunile de înalt ordin social și când sentimentul solidarității dintre state trebue tradus prin pași hotărâți spre realizarea unei identități cât mai întinse în viața publică a tutulor statelor, reforma calendarului e și mai legitimă…”, titra ziarul Universul. Numai Biserica urma să rămână credincioasă vechiului calendar iulian, până când întreaga Biserică de Răsărit va decide dacă o „evoluție în acest sens ar jigni sau nu prescripțiunile de conduită generală ale religiunei creștin-ortodoxe”. Ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919, iar toate instituțiile publice urmau să-l adopte, toate actele cu caracter particular vor urma pe cele oficiale, întrebuințând stilul nou, care de aici înainte va fi stilul unic. Un sistem unitar, în privința calendarului, era necesar atât în raporturile interne, cât și „față de țările mari din apus, cu cari avem raporturi strânse și vitale”.

            În scaunul de Mitropolit Primat al Bisericii Ortodoxe Române era, din data de 18 decembrie/31 decembrie 1919, Miron Cristea, care prin alegerea sa simboliza și binecuvânta unificarea bisericească și teritorială a României; alegerea simboliza totodată unitatea Bisericii cu cea a statului român. Într-o perioadă în care Biserica Ortodoxă Română/Ortodoxia era înțeleasă ca Biserica/religia românilor, fiind o religie care definește națiunea, ea trebuia să se coreleze cu obiectivele națiunii. În acest sens trebuie văzută și acțiunea de îndreptare a calendarului Bisericii Ortodoxe Române.

            Îndreptarea Calendarului

            În cazul românesc, o monarhie care recupera prin încoronarea de la Alba Iulia, din octombrie 1922, aparența unei monarhii de drept divin căpăta autoritatea modificării calendarului, dar inițiativa reformei în viața bisericească a pornit de la Patriarhia Ecumenică, ce a convocat o conferință panortodoxă în mai-iunie 1923, în Fanar, la care însă nu au participat patriarhiile istorice ale Alexandriei, Antiohiei și Ierusalimului. Biserica Ortodoxă din România a luat parte și a adoptat recomandarea de îndreptare a calendarului iulian.

            Îndreptarea calendarului a constat în anularea a 13 zile. Astfel, a doua zi după 1 octombrie a fost direct 15 octombrie 1924. Această simplă anulare a 13 zile din calendar nu a luat în calcul implicațiile teologice pe care le are asupra stabilirii datei Paștilor, reacția unei părți a clerului și a numeroși credincioși. Pascalia perpetuă și calendarul imperial roman, așa-zisa eră bizantină, au trezit interesul astronomilor și autorilor patristici, întrucât calculul matematic identifica prin numere armonia pusă de Dumnezeu în univers. De la explicațiile Sf. Maxim Mărturisitorul privind data serbării Paștilor, calendarul perpetuu a urmărit respectarea calendarului lunar iudaic. Aici nu mai e vorba de astronomie, ci de fidelitatea față de canonul de la Antiohia-Niceea. Miza teologică a corelării cu sărbătoarea iudaică constă în raportarea creștinismului la patrimoniul veterotestamentar. Dacă Iisus este noul miel pascal (Ioan 1, 29), atunci se justifică păstrarea legăturii cu sărbătoarea pascală a celui de-al doilea Templu și amplasarea cronologică consecutivă, întrucât noul miel pascal este împlinirea profeției (typos-ului) reprezentate de sacrificarea mieilor pascali în Templul de la Ierusalim. Creștinii din primele secole se percepeau ca verus sau novus Israel, în continuitate fundamentală față de tradiția Vechiului Testament. Abandonarea acestei continuități izvorâte din tradiția iudaică a fost condamnată de Biserica primară ca eroare spirituală și dogmatică, denumită, după inițiatorul ei, marcionism. Recunoașterea rolului mesianic al lui Iisus din Nazareth de către toți cei care aderă la revelația cuprinsă în Vechiul Testament a fost socotită din secolul I un indiciu eshatologic și un punct de convergență a istoriei universale. De aceea creștinii nu pot pierde din vedere legătura, inclusiv pe calea computului pascal, cu sărbătoarea Vechiului Testament.

            Consecințe

            Decizia Bisericii Ortodoxe Române a fost luată nu din perspectiva unității de credință și de slujire a Bisericii Ortodoxe universale, deoarece au fost Biserici care nu au îndreptat calendarul, ci din subordonare față de decidentul politic de la București. Bisericile din Ierusalim, Muntele Athos, Rusia și Serbia continuă să aibă toate sărbătorile după vechiul calendar neîndreptat. Orice decizie unilaterală a unei Biserici locale sau autocefale a fost și este percepută de celelalte Biserici ca o ieșire din această unitate, deci o schismă. De aceea, după numai câțiva ani, Sinodul de la București a hotărât să revină la pascalia veche, pentru unitatea Ortodoxiei în ceea ce privește serbarea celui mai mare praznic bisericesc, mai ales că în anii 1926 și 1929, serbarea Paștelui după calendarul îndreptat a provocat numeroase incidente în plan intern și extern pentru Biserica Ortodoxă Română.

            Această îndreptare a calendarului nu a folosit Ortodoxiei și nici românismului, mai ales în Basarabia. Reforma calendaristică, afirma Nichifor Crainic, efectuată în chip cu totul nepregătit a sfâșiat în două sufletul țărănimii basarabene: credincioși de stil nou și credincioși de stil vechi sau „stiliști”, aceștia din urmă în număr majoritar. Împotriva lor au durat ani de zile prigoanele fără sens ale guvernelor, în timp ce elementele rusești și ucrainene își descoperiseră în stilism masca sub care să opună rezistență Bisericii românești. În viața bisericească a Basarabiei s-a creat astfel un adevărat haos, în loc ca Ortodoxia să fi slujit atât ridicării morale a poporului cât și consolidării românismului. Pe oriunde a trecut, politica nu a făcut decât să devasteze. În Moldova, Muntenia și Dobrogea numeroși locuitori nu înțelegeau sensul modificărilor decise la București. Pentru țăranul român, scria Ernest Bernea, atacarea calendarului a însemnat atacarea cultului, a religiei însăși. Chestionat de sociologi, un țăran din Dărmănești – Bacău a răspuns: „nu pot schimba sărbătorile, că așa am apucat din bătrâni și legea lor e sfântă”. Refuzul îndreptării calendarului de către mulți dintre locuitorii mediului rural, în special din Moldova, era nu din „ignoranță …, ci din atașament față de credință”. Iar Gala Galaction, referindu-se la legătura puternică dintre guvernanții liberali și Miron Cristea, patriarh din 1925, afirma: „Prietenia noastră cu puterea seculară începe să se ruineze. Dacă statul este totul și mai presus de cultul patriei nu poate să fie cult mai înalt, creștinismul nostru e evacuat și desființat. Suntem atât de aserviți și  de încălecați de eunucii Palatului, încât ne e rușine de noi înșine! Cum să te bucuri de aceste măriri de dinafară când sunt banii unui cămătar care te despoaie de toată demnitatea ta!”

            Miron Cristea – primul Patriarh al B.O.R.

            (Sursa: https://www.rador.ro/2024/03/06/portret-miron-cristea-primul-patriarh-al-romaniei-un-sustinator-neobosit-al-marii-uniri-4/)

            Măsura luată în octombrie 1924 are repercusiuni și astăzi: Biserica Ortodoxă Română are calendar mixt (îndreptat pentru sărbătorile cu dată fixă și pascalia veche pentru calcularea Învierii Domnului), iar stilismul continuă să fie o prezență vie în numeroase localități. Schisma stilistă, dincolo de unele influențe de natură politică sau din afara țării, se datorează în principal modului complet diferit de a concepe timpul al țăranului român. Într-o perspectivă tradițională asupra lumii, religia și sacrul îmbibă toate treptele realului și toate categoriile de gândire.

            Îndreptarea calendarului a fost una din măsurile neinspirate pe care conducătorii Bisericii Ortodoxe Române, la presiunea guvernanților din perioada interbelică, le-au luat și care se adaugă la proasta guvernare din România Mare.

             

             

            Aurelian BOTEZATU

            The Jewish New Year 5785 was also celebrated in Bacău: „Shana Tova Umetuka!”

            de
            Deșteptarea
            -

            The Jewish community of Bacău celebrated Rosh Hashanah 5785, the Jewish New Year, on Wednesday, October 2. The Gregorian year 2024 corresponds to the Hebrew year 5785. The event was attended by community members from Bacău, Roman, and Piatra Neamț, including County Councillor Ilie Bîrzu, the president and secretary of the County Branch of the Heroes’ Cult, Dănuț Voicu and Petru Done, the manager of the „Iulian Antonescu” Museum Complex, Dr. Alin Popa, and leaders of the national minorities of Armenians, Roma, Italians, and Germans from Bacău—Vasile Agop, Doru Tănale (European Roma Association for Progress and Intercultural Promotion), Silviu Niță, and Mihaela Brunhuber.

            The celebration began with the greeting „Shana Tova Umetuka 5785,” pronounced by the president of the Jewish Community of Bacău, Hainrich Brif, at the start of the Rosh Hashanah seder. This year, however, the celebration was overshadowed by the concerning events taking place in Israel, affecting the Jewish people. „A good and sweet New Year!” the president from Bacău wished. „May we be inscribed in the Book of Life for health, PEACE, and joy this New Year! We know that the daily greeting among the Jewish people is ‘Shalom,’ which means both ‘Good day!’ and ‘Hello!’ but its true meaning is ‘Peace!’ Sadly, we seem to be getting further from achieving this ideal.”

            The Rosh Hashanah ritual was duly observed, beginning with the lighting of candles by young Emi Leibu, who also recited the appropriate blessings.

            Next followed the traditional Kiddush—blessings over red wine and bread dipped in honey, in which all participants joined, reciting the „Hamotzi” prayer (symbolizing the changing of the seasons).

            As part of the celebration, Jews also eat dates in the hope of having no more enemies, and apples with honey, to wish for a sweet and pleasant year ahead. Plates at the table also include beets, intended to drive away enemies in the new year, and pumpkin, symbolizing the cancellation of unfavorable deeds. Carrots are included to pray for God to annul any bad decisions against people, as well as for prosperity. Pomegranate is eaten so that the new year will be better and good deeds will be as numerous as the seeds of the fruit.

            The meal also featured the famous Jewish soup and fish, which symbolizes abundance, prosperity, and fertility. The fish head represents the hope that in the coming year, participants will be leaders (like the head) and not followers (like the tail of the fish).

            Following the meal, the president of the community sounded the shofar—made from a ram’s horn. According to tradition, Rosh Hashanah commemorates the creation of the first humans, Adam and Eve. In the Torah, it is also referred to as Yom Hatruah (יום תרועה), the Day of Blowing (originally from trumpets, today from the shofar horn).

            What is Rosh Hashanah?

            Rosh Hashanah is a major holiday for Jews, and this year it lasts until October 4, beginning with the festive dinner on the evening of October 2. The Jewish community of Bacău welcomed its members and their guests with tables full of cake, mineral water, fruit, and brandy, along with traditional slices of apple and honey.

            Rosh Hashanah is also called the Head of the Year (in Hebrew, „rosh” = head; „shanah” = year). The customary greeting during this time is „Shana Tova!” („May you have a good year!”). The date of the New Year changes every year because the Jewish calendar is lunisolar, with 12 months, and the year changes in autumn, in September or October. Members of the community say that throughout the year, we act out of routine, which must be broken at least once a year to reflect on whether the path we’re on is still the right one. Once a year, we live „with our heads,” and the decision made during Rosh Hashanah will affect the whole year. Therefore, on this day, one should avoid getting angry, as it could set the tone for the entire year.

            At the end of the celebration, the „Shalom” Choir of the Jewish Community, conducted by Mariana Herman, performed several traditional songs. The program concluded with a famous Jewish song, „Let There Be Peace on Earth,” with lyrics adapted by the poet Adrian Păunescu. The final verse goes: „Ministers of the world, listen / Not to hidden interests / But to the many desires / Let there be peace, peace, peace on Earth!” The participants did not perform the traditional hora dance, as a mark of respect for those currently enduring difficult events in Israel.

            Hainrich Brif explained: „The New Year’s celebration is more solemn than festive. It is also called Yom Hadin (Judgment Day) because it inaugurates a ten-day period (Aseret Yemei Teshuva) during which the fate for the coming year is decided. During this period, through prayer and good deeds, one can influence the Divine Decision for the better. The powerful sounds of the shofar (ram’s horn) remind us of the solemn nature of the holiday and the start of the ten days of repentance, Aseret Yemei Teshuva, which culminate on Yom Kippur, when the sentence set by the Divine on Rosh Hashanah becomes final.”

            Măsuri sporite de siguranță pentru Zilele Municipiului Bacău și Târgul de Toamnă

              de
              Deșteptarea
              -

              În perioada 4-6 octombrie 2024, Bacăul va fi în sărbătoare, iar autoritățile locale au pregătit măsuri speciale pentru a asigura buna desfășurare a evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Municipiului Bacău și a Târgului de Toamnă. Poliția Locală a Municipiului Bacău, prin structurile sale specializate, va desfășura activități de ordine publică, siguranță rutieră, protecția mediului și control comercial pentru a garanta siguranța cetățenilor pe durata întregului weekend festiv.

              Patrule în zonele fierbinți ale orașului

              Echipajele de polițiști locali vor fi vizibil prezente în principalele zone unde se desfășoară activitățile festive, precum Piața Tricolorului, Pasajul Revoluției, Parcul Unirii – 1 Decembrie 1918 și parcarea Hotelului Moldova. Rolul lor va fi de a preveni incidentele, de a asigura ordinea publică și de a ghida participanții pentru ca aceștia să se bucure în siguranță de evenimentele pregătite de municipalitate.

              Restricții de circulație pentru un oraș în mișcare

              Pentru a facilita desfășurarea spectacolelor și evenimentelor speciale, vor fi impuse restricții de circulație în mai multe zone cheie ale orașului:

              • Joi, 3 octombrie 2024, începând cu ora 19.00 și până la vineri, 4 octombrie, ora 02.00, circulația va fi restricționată pe Calea Mărășești, între intersecția cu Bulevardul I.S. Sturza și Casa de Asigurări de Sănătate, precum și pe străzile Luminii și Erou Gh. Rusu, pentru a permite realizarea probelor de sunet la scenă.
              • Vineri, 4 octombrie 2024, ora 10.00, până luni, 7 octombrie 2024, ora 04.00, aceleași zone vor fi restricționate pentru desfășurarea evenimentelor, cu extinderea restricțiilor pe străzile Mihai Viteazul și George Apostu.
              • Sâmbătă, 5 octombrie 2024, între orele 08.00-12.00, circulația va fi restricționată pe traseul Semimaratonului Bacău 2024 – Cursa Urbană, cuprinzând zonele Statuia lui Ștefan cel Mare, Casa de Asigurări de Sănătate, Aleea Parcului, str. Măgura Cașin, str. Vasile Alecsandri, str. Dumbrava Roșie și str. Erou Nechita.
              • Tot sâmbătă, între orele 16.00-23.00, restricțiile vor afecta Bulevardul Nicolae Bălcescu, între Statuia lui Ștefan cel Mare și intersecția cu Bulevardul I.S. Sturza.
              • Duminică, 6 octombrie 2024, între orele 13.00-23.00, restricțiile vor fi menținute pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, pe același tronson.

              Recomandări pentru cetățeni

              Poliția Locală recomandă tuturor participanților la manifestări să respecte indicațiile autorităților și să fie atenți la restricțiile de circulație impuse pe durata evenimentelor. Cetățenii sunt sfătuiți să aibă grijă de bunurile personale și să se bucure de festivități într-un mod responsabil.

              Municipalitatea promite un weekend plin de evenimente plăcute pentru toți cei care vor participa, cu activități diverse și concerte menite să aducă orașul la viață în această toamnă frumoasă.

              Zilele Municipiului Bacău 2024 sunt gata să impresioneze, iar siguranța și buna dispoziție sunt garantate prin măsurile implementate de autorități.

              Descinderi spectaculoase în Bacău! Zeci de polițiști, jandarmi și inspectori în acțiune pentru combaterea infracțiunilor și a migrației ilegale!

              de
              Deșteptarea
              -

              Ieri, 2 octombrie, orașul Bacău și împrejurimile au fost sub asediul forțelor de ordine, într-o operațiune de amploare ce a scos la lumină o serie de nereguli! Polițiști de toate specializările – de la ordine publică la siguranță școlară, protecția animalelor și investigarea criminalității economice – au invadat municipiul și zonele limitrofe, într-o colaborare de excepție cu brigada anti-crimă organizată și autoritățile sanitar-veterinare!

              În vizor au fost 3 locații suspecte de cazare, unde au fost verificați 24 de cetățeni străini, iar autoritățile nu au stat pe gânduri să le inspecteze documentele de ședere.

              Într-o razie fulger, polițiștii au trecut prin școli și au găsit 48 de elevi chiulangii, absentând fără niciun stres de la ore!

              Nu mai puțin de 14 societăți comerciale au fost controlate la sânge pentru a se asigura că respectă normele economice și de igienă. Iar pe linia protecției animalelor, 5 stăpâni de câini periculoși au fost trași la răspundere. Au urmat 27 de amenzi usturătoare, în valoare de peste 20.000 de lei!

              Acțiunea nu s-a desfășurat doar la Bacău, ci și în orașul Buhuși și comunele Sascut și Răcăciuni, unde au fost desfășurate razii menite să asigure un climat de siguranță. Polițiștii, jandarmii și inspectorii nu vor ceda, promițând noi descinderi pentru a asigura liniștea publică și a descuraja orice activitate infracțională.

              Întâlnire de gradul zero în Slănic Moldova! Jandarmii au fost uimiți de o vizitatoare neașteptată!

                de
                Deșteptarea
                -

                Într-o dimineață aparent obișnuită, liniștea munților din frumoasa stațiune Slănic Moldova a fost întreruptă de o întâlnire surprinzătoare! Jandarmii montani, în plină misiune de patrulare, au avut parte de o apariție la care nu se așteptau: o vulpe cu blană roșiatică, mai curajoasă decât un turist de rând!

                Cu eleganța specifică sălbăticiunilor, vulpea – pe care jandarmii au botezat-o rapid „Codița” – s-a apropiat cu pași mărunți și deloc temătoare, parcă ar fi vrut să le ofere o lecție despre supraviețuire și adaptare. În loc să fugă la vederea uniformelor, mica drăgălășenie s-a plimbat relaxată printre picioarele jandarmilor, căutând probabil ceva de mâncare sau, cine știe, poate chiar atenție!

                Codița a furat inimile tuturor!

                Această întâlnire a fost o adevărată atracție pentru jandarmi, care nu au putut să-și ascundă zâmbetele și au profitat de moment pentru a surprinde câteva imagini. „Nu ne-am fi așteptat la așa o apropiere din partea unei vulpi. Părea obișnuită cu oamenii și cu prezența noastră,” a declarat unul dintre jandarmi.

                Aceste momente ne reamintesc cât de important este să respectăm natura și animalele sălbatice. Prezența jandarmilor montani nu este doar despre siguranța turiștilor, ci și despre protejarea faunei locale. Codița nu a făcut decât să ne amintească faptul că mediul este casa ei, iar noi suntem doar vizitatori.

                Apel la responsabilitate: Natura, în pericol!

                Întâlnirea a avut și un mesaj clar: respectul pentru mediu și protejarea animalelor sălbatice sunt esențiale. „Este datoria noastră să protejăm aceste locuri și să ne asigurăm că toate vietățile din zonă au parte de un habitat sigur și curat,” a adăugat jandarmul.

                Așadar, turiștii care vizitează stațiunea Slănic Moldova sunt sfătuiți să fie mai atenți la modul în care interacționează cu mediul. Nu doar pentru a evita întâlniri neplăcute, ci pentru a contribui activ la protejarea ecosistemelor.

                Codița, simpatica vulpiță, a oferit o lecție de neuitat: natura este prețioasă și trebuie respectată. Haideți să-i oferim grija de care are nevoie!

                Final fericit pentru toți: turiști, jandarmi și… vulpițe!

                Anul Nou evreiesc 5785 a fost marcat și în Bacău: „Șhana Tova Umetuka!”

                  de
                  Petru Done
                  -

                  Comunitatea evreilor din Bacău a sărbătorit, miercuri, 2 octombrie, Roș Hașaná 5785 – Anul Nou evreiesc. Anul gregorian 2024 corespunde anului 5785 ebraic. La eveniment au participat membri ai comunității, din Bacău, Roman și Piatra Neamț, între care s-au regăsit și consilierul județean Ilie Bîrzu, președintele și secretarul Filialei Județene Cultul Eroilor – Dănuț Voicu și Petru Done, managerul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” – dr. Alin Popa și liderii minorităților naționale ale armenilor, romilor, italienilor și germanilor din Bacău – Vasile Agop, Doru Tănale (Asociaţia Europeană a Romilor pentru Progres și Promovare Interculturală), Silviu Niță și Mihaela Brunhuber.

                   

                  Sărbătoarea a început cu urarea „Shana Tova Umetuka 5785”, rostită de președintele Comunității Evreilor din Bacău, Hainrich Brif, la începutul sederului Rosh Hashaná. Dar, în acest an ea stă sub semnul îngrijorătoarele evenimente prin care trece, în Israel, poporul evreu. „Un an Nou bun și dulce! – a spus președintele băcăuan. De Anul Nou să fim înscriși cu bine în Cartea Vieții, cu sănătate, PACE și bucurie! Știm că urarea zilnică a poporului evreu este Shalom, care înseamnă și «Bună ziua!» și «Salut!», dar de fapt semnificația este «Pace!». Or, din păcate, parcă suntem din ce în ce mai departe de împlinirea acestui deziderat”.

                  Ritualul de Rosh Hashaná a fost ținut, însă, cum se cuvine, și a început cu aprinderea lumânărilor, la care a procedat tânărul Emi Leibu, moment după care a rostit și binecuvântările corespunzătoare.

                  A urmat tradiționala kidush – binecuvântarea pe vin roșu și pe pâine muiată în miere, la care au participat toți cei prezenți și au recitat „hamoți” (simbolizând revenirea anotimpurilor).

                  La această sărbătoare, evreii mănâncă și curmale – în speranța că nu vor mai avea dușmani, dar și măr cu miere – ca anul ce vine să fie dulce și plăcut. La masă, în farfurii se pune și sfeclă – care va îndepărta, în noul an, dușmanii, precum și dovleac  – pentru ca faptele nefavorabile să fie uitate, anulate. Nu lipsește nici morcovul – pentru ca Dumnezeu să anuleze orice decizie rea împotriva oamenilor, dar și pentru prosperitate. Se mănâncă și rodie, pentru ca noul an să fie mai bun, iar faptele bună să fie la fel de multe ca nenumăratele semințe ale acestui fruct.

                  La masă a fost servită și celebra supă evreiască, dar și pește – care simbolizează belșugul, prosperitatea și fertilitatea, iar capul de pește simbolizează dorința ca în noul an mesenii să fie primii (precum capul) și nu ultimii (precum coada peștelui).

                  După care președintele Comunității a sunat din shofar – confecționat dintr-un corn de berbec. După tradiție, Roș Hașaná ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Tora i se mai spune și Yom Hatrua (יום תרועה), ziua sunării (la origine – din trâmbițe, în zilele noastre – din cornul shofar-ului).

                  Ce este Rosh Hashaná

                  Rosh Hashaná este, la evrei, o mare sărbătoare, iar în acest an are loc până pe 4 octombrie, inclusiv, dar cu începere din seara de 2 octombrie cu cina festivă. Comunitatea evreilor din Bacău și-a întâmpinat membrii ei și invitații lor cu mese de pe care nu lipseau checul, apa minerală, fructele și coniacul, dar nici feliile tradiționale de măr și mierea

                  Rosh Hashaná este ziua supranumită ziua de Cap al Anului (în ebraică „roș”= cap; „șana” = an). Salutul obișnuit al evreilor în această perioadă este „Șana Tova!” („Să ai un an bun!”). Data Anului Nou variază în fiecare an, deoarece calendarul evreiesc deși este lunisolar, cu 12 luni, schimbarea anului se produce toamna, în septembrie-octombrie. Membrii acestei comunități spun că tot timpul anului acționăm în virtutea rutinei, dar care trebuie întreruptă și să ne gândim dacă e bună sau nu calea pe care mergem, dacă ce a fost bun odată mai e și acum. Ei mai spun că o dată pe an trăim, astfel, „cu cap”, iar decizia luată de Rosh Hashaná va fi valabilă tot anul. Iată de ce în această zi nu trebuie să te mânii, pentru că așa va fi tot anul. 

                  La finalul petrecerii, Corul „Shalom” al Comunității Evreiești, dirijat de Mariana Herman, a interpretat mai multe cântece specifice sărbătorii, iar programul s-a încheiat cu un cântec evreiesc devenit celebru, „Să fie pace în lume”, în varianta pe versurile poetului Adrian Păunescu. Ultima strofă a cântecului sună așa: „Miniștrii lumii să n-asculte / De interese oculte, / Ci de voințele multe, / Să fie pace, pace, pace pe Pământ!”. Participanții la eveniment nu au mai încins, însă, și tradiționala horă, în semn de respect pentru cei care trec fizic, în această perioadă, prin evenimentele din Israel. 

                  Hainrich Brif: „Sărbătoarea de Anul Nou este mai mult solemnă decât. Ea este denumită și Yom Hadin (Ziua Judecății), deoarece inaugurează o perioadă de zece zile (Aserei Yemet Teshuva), când se stabilește destinul pentru anul care începe. În această perioadă, prin rugăciune și fapte bune se poate influența spre bine decizia Autorității Divine. Sunetele puternice ale șofarului (corn de berbec) vor aminti caracterul solemn al sărbătorii și începerea celor zece zile de căință, Aseret Yemei Teșuva, perioadă care se încheie la Yom Kipur, când sentința pusă de Divinitate, la Rosh Hashaná, devine definitivă”.

                  Fotbal/ Liga a III-a: Aerostar, victorii „coapte” pe… Vatră!

                  de
                  Dan Sion
                  -

                  De la instalarea lui Andrei Vatră ca antrenor principal, „aviatorii” au succese pe linie- patru în tot atâtea etape- fiind divizionara C băcăuană cu cea mai bună linie de clasament

                  Divizionara C Aerostar Bacău pare de neoprit. În ultimele patru runde a obținut tot atâtea victorii: 4-1 pe terenul Brăilei, 1-0 cu „satelitul” lui Sepsi, 3-2 în „remontada” de la Liești și 1-0 acasă, cu Voința Limpeziș. Cu 12 puncte în cont, „aviatorii” împart locurile 2-3 cu KSE Târgu-Secuiesc în ierarhia Seriei 2, la o lungime de undă de lidera Unirea Braniștea. Mai mult, grație acestei serii faste, Aerostar este divizionara C băcăuană cu cea mai bună linie de clasament. Asta în ciuda faptului că, înainte de startul campionatului, unii îi vedeau pe „aviatori” abonați mai degrabă la play-out. Ce se ascunde în spatele acestui succes? În principal, promovarea antrenorului secund Andrei Vatră ca…„principal” în locul lui Mișu Ionescu, după eșecul suferit de băcăuani în etapa inaugurală, la Râmnicu-Sărat. Să vedem însă ce stă și în spatele „revelației” Andrei Vatră. Așadar…

                  -Andrei, de aproape un deceniu numele tău se identifică perfect cu Aerostarul. Mai întâi ca antrenor de portari, ulterior ca „secund” și chiar ca interimar A1 în liga a doua, în finalul sezonului 2018-2019, iar acum ca antrenor principal „plin”, cum s-ar spune.

                  -Pentru mine, CS Aerostar Bacău este o a doua casă. Sau chiar prima, ținând cont de faptul că de multe ori îmi petrec mai multe ore aici decât acasă. Într-adevăr, la anul se face un deceniu de când sunt la Aerostar. Am venit în septembrie 2015, ca antrenor cu portarii în mandatul lui Costel Ilie, iar de atunci, așa cum bine ai subliniat, am parcurs toate etapele. Inclusiv cea în care am fost interimar în liga secundă, după plecarea lui Florin Bratu.

                  -S-a spus atunci, și împărtășesc ideea, că dacă ai fi fost instalat ceva mai devreme în locul lui Bratu, Aerostar ar fi reușit atunci să se salveze de la retrogradare și să rămână astfel în liga a doua. Spune-mi te rog, ce s-a schimbat, în ceea ce te privește, între acea perioadă și cea de acum?

                  -Ținând cont că de atunci au trecut peste cinci ani, s-au schimbat multe. Înainte de toate, în 2019 nu aveam experiența pe care am reușit să o acumulez între timp. O altă diferență este că acum nu am preluat echipa în calitate de interimar, ca atunci.

                  -Chiar, cum ai primit vestea că vei fi noul antrenor principal al echipei? S-a întâmplat impediat după prima etapă, în care Aerostar a pierdut la Râmnicu-Sărat.

                  -Noi am jucat vineri la Râmnicu-Sărat, iar luni am fost convocat într-o ședință de conducerea clubului. Mișu Ionescu întâmpina o problemă de ordin birocratic, motiv pentru care se afla în imposibilitatea de a mai antrena la liga a treia. Aflasem de lucrul acesta, așa că nu m-a surprins foarte tare faptul că, în cadrul acelei ședințe, directorul CS Aerostar, Doru Damaschin și managerul formației, Remus Pozînărea- cărora țin să le mulțumesc și cu această ocazie pentru încrederea acordată- mi-au propus să preiau echipa. Am avut o singură întrebare: „O preiau ca interimar sau ca antrenor pe termen lung?”. Mi s-a răspuns că mi se dă încredere totală. Firește, ca în viața fiecărui antrenor, rezultatele decid până la urmă cât anume rămâi pe bancă la o echipă.

                  -Iar în cazul tău, rezultatele îți blindează poziția. Chiar, te așteptai la seria asta de patru victorii?

                  -Sincer, nu. Asta deși aveam și am o încredere fantastică în echipă. Iar în meciul de la Liești- pe care, la fel de sincer, mă gândeam că este posibil să-l pierdem, mai ales după ce gazdele au avut 2-0- echipa mi-a demonstrat încă o dată că am toate motivele să cred în ea. Reacția Aerostarului, care a revenit de la 0-2 la 3-2 pe un teren de unde e greu să iei puncte, a fost una tipică unui grup cu și de mare caracter.

                  -Prin urmare, caracterul ar fi unul din atuurile Aerostarului. Ce alți factori mai stau la baza acestui parcurs foarte bun? Până la urmă, dacă este să facem un calcul, în ultimele patru etape Aerostar a obținut 12 puncte, adică fix câte acumulase anul trecut în 16 runde! Iar lotul nu a suferit foarte multe modificări. Cum se explică, așadar, schimbarea aceasta în planul evoluțiilor și al rezultatelor?

                  -Le-am dat personalitate jucătorilor. Le-am permis să-și arate calitățile, fără a-i inhiba sub nicio formă. De altfel, de asta am și acceptat să preiau echipa ca antrenor principal. Mi-am asumat această responsabilitate pentru că știam că jucătorii nu sunt cei văzuți pe teren în înfrângerea suferită la Râmnicu-Sărat. Știam că au o valoare mai mare chiar decât credeau ei înșiși. Și ar mai fi ceva: la Aerostar am reușit să creez o familie. Unitatea ne ajută mult. Nu mai sunt bisericuțe, nu mai sunt gășculițe, ca în trecut. În plus, discutăm în permanență între noi. Și după meciuri, și după antrenamente, și în vestiar, și în afara vestiarului.

                  -Mai ții minte ce le-ai spus jucătorilor în momentul în care ai intrat pentru prima oară în vestiar ca A1?

                  -Sigur. De fapt, sunt două lucruri pe care nu încetez să le repet în vestiar. Primul: „Ziua de ieri nu mai contează. Ține minte că azi este prima zi din restul vieții tale”. Al doilea: „Dacă vrei să ieși în evidență ca individ, află că ai greșit grupul”.

                  -Frumos spus. Apropo, Andrei, sigur ai un antrenor preferat sau măcar unul care te inspiră.

                  -Am mai spus-o: pentru mine, modelul ca antrenor și ca om este Jurgen Klopp. Pentru cei mai mulți, Guardiola a revoluționat fotbalul, dar eu spun că Jurgen Klopp a dat o față umană fotbalului. Tot ce făcea era impresionant, mai ales că o făcea cu o naturalețe incredibilă. Nu am scăpat niciun meci al lui Liverpool din perioada sa și continui să urmăresc evoluțiile acestei echipe pentru că, deși Klopp a plecat, și-a lăsat amprenta într-un mod foarte apăsat. De altfel, și Liverpool i s-a potrivit mănușă, acolo fiind un spirit special.

                  -Să facem trecerea de la Liverpool la … Limpeziș și Viitorul Onești. Cât de greu a fost meciul cu Limpezișul? Și ce șanse sunt ca pe terenul Oneștiului să obțineți a cincea victorie la Rând?

                  -Jocul cu Limpezișul a fost printre cele mai grele. Din punct de vedere mental, înainte de toate. Și asta din mai multe motive. Pe de o parte, ei veneau după acele sancțiuni care le-au provocat o reacție de orgoliu, mai ales că alcătuiesc o echipă bună. Pe de altă parte, după trei victorii la rând, lumea nu accepta să nu câștigăm, mai ales că jucam acasă. În acest caz, se judecă simplist, ignorându-se că adversarul nu este cel pe care-l recomandă, în mod fals, clasamentul: „Cum să nu-i bați pe Limpeziș, care au minus trei?”. Bine că am câștigat: greu, dar am prelungit seria.

                  -Și cu Oneștiul?

                  -Uite, luni, la primul antrenament al săptămânii, jucătorii au zis: „Iar alergări?”. Iar eu le-am replicat: „OK, azi- și, rețineți, numai pentru azi- sunt dispus să schimb profilul antrenamentului. Voi, în schimb, îmi promiteți că sâmbătă câștigăm contra Oneștiului?”. Reacția tuturor celor 20 de jucători- 20, nu opt sau 12 sau 15, toți 20, deci- a fost ca un tunet: „Da! Câștigăm!”. E mai mult decât o promisiune, este ca un adevărat pact. Bun, în fotbal nu câștigi un meci doar pentru că ai strigat înainte din răsputeri că-l vei câștiga, dar eu am convingerea că sâmbătă, echipa mea își va da viața pe teren. Și asta-i ceea ce contează cel mai mult. Am preferat să las de la mine și să modific specificul unei ședințe de antrenament pentru a avea, în schimb, o echipă montată la maximum pentru următorul joc.

                  -Ar fi frumos ca această serie a Aerostarului să se prelungească. Țin minte că în sezonul ultimei promovări în Liga a II-a, în 2019-2020, voi, cu Dănuț Munteanu antrenor principal, ați ajuns la zece victorii la rând.

                  -Ca să glumim puțin, avem tradiție din acest punct de vedere. Încercăm să o prelungim, îți dai seama, dar nu trebuie să devină o obsesie, pentru că altfel apare o presiune care nu-și are rostul. Sigur vor mai fi victorii, pe care ni le dorim cât mai multe, după cum vor veni și unele înfrângeri. Important este ca echipa să învețe și din unele și din celealalte, iar jucătorii să crească.

                  -Andrei, spune-mi un jucător pe care-l vezi sus în viitor.

                  -Îți spun doi, deși lista e mai lungă. Mă opresc însă acum la doi. Unul e Nicolas Constantinescu, al doilea Tudor Antohi.

                  -Obiectivul pentru acest sezon?

                  -Play-off-ul. Asta îmi doresc.

                  Spre stadion prin bibliotecă

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Fără nicio îndoială, prima mea experiență în presa adevărată a fost la Deșteptarea. La nici 22 de ani – de-a dreptul indecentă vârstă, cum știu că îi place să spună unui celebru coleg de ziar și mai apoi de meteorică televiziune – și cu o facultate abia începută, am avut șansa unei experiențe care mi-a modelat următoarea decadă a vieții. Dar, ca în orice poveste care merită spusă, drumul până în pragul redacției a fost mai sinuos și ocolit – nu pe la proverbialul Ploiești, ci mai degrabă pe la Lima și Cartagena. După cum spuneam mai sus, Deșteptarea a fost primul meu pas în presa ”adevărată”, dar nu a fost și prima tușă a condeiului, dacă mi-e permisă exprimarea poate puțin prea plastică.

                  Proaspăt absolvent al unui an de facultate de jurnalism și mai puțin idealist decât mi-ar plăcea să cred, am plecat în căutarea unui spațiu în care să-mi pun și pe hârtie frământările și tumulturile interioare – omniprezente la respectiva vârstă, adevăr incontestabil. Sună frumos, știu, recitesc fraza și parcă îmi place și mai mult de fiecare dată… Adevărul în schimb e considerabil mai prozaic – trebuia să-mi fac practica, iar asta însemna măcar vreo câteva articole publicate pe undeva. Iar șansa a făcut să am o colegă angajată a Bibliotecii Județene, instituție care la vremea respectivă edita o publicație care se numea, foarte potrivit dacă nu tocmai creativ, ”Cartea”. Chiar, oare mai există? Pe hârtie? Într-o lume din ce în ce mai digitală, mi-aș imagina Biblioteca și tot ce ține de ea ca un ultim bastion al vechii ordini. Și așa am debutat ”la ziar” – cu câteva cronici de carte scrise de mână în periodicul Bibliotecii. Noi apariții notabile – câțiva iluștri autori necunoscuți, dar și o carte de critică a lui Vasile Sporici (Vlad Sorianu). Încă mai păstrez ziarele acasă – prima […] nu se uită niciodată.

                  Dar pe lângă rezolvarea problemei mele ”practice”, experiența (oare am voie să o numesc așa după doar o vară?) de mai sus mi-a adus și un beneficiu cât se poate de neașteptat. Dacă tot aveam ceva treabă pe acolo în vara respectivă, mi-am zis că de ce să nu mă plimb un pic și printre rafturi, poate găsesc ceva interesant. Și nu mică mi-a fost mirarea când am descoperit că secțiunea de literatură străină era chiar cât se poate de bine dotată în ce privește noile apariții – cărți pe care le ochisem prin librării, dar în acel moment al vieții mele prețul era o barieră aproape insurmontabilă. Și așa, săptămână după săptămână, Marquez după Vargas Llosa, Sabato după Borges (pentru că eram în perioada mea sud-americană – nu-s convins că s-a terminat sincer), a trecut o vară pe care încă o țin minte după mai bine de 20 de ani.

                  Iar această combinație de ”băiat tânăr care e în stare să lege două fraze pe hârtie” și pasiunea pentru literatura de peste un ocean și un Ecuator a atras un pic de atenție. Șansa a făcut ca aceste două atribute să fie pe placul celui care avea să devină un bun prieten îmi place mie să cred și primul meu mentor într-ale presei ”adevărate” și cât se poate de sportive, Dan Sion. Și uite-așa, pe pile și relații, ajungeam într-o toamnă oarecare să dau o mică probă de scris în redacția Deșteptării.

                  Momentul magic

                  Îmi aduc aminte și acum de prima mea cronică de meci – volei feminin, Știința antrenată de regretatul Florin Grapă, una dintre figurile marcante ale Bacăului și, prin extensie, a anilor mei de presă. Scrisă stângaci, cam din topor, exprimare ”de lemn”, multe clișee (de asta nu cred că voi scăpa niciodată), dar reacția băieților din redacție a fost de milioane. Cornel Pinter: ”M-a cucerit de la prima frază” – mersi Cornel că n-ai dat cu mine de pământ. Dan Sion: ”Hai că merge, intră în ziarul de mâine. De scris e bine, cu voleiul mai avem de treabă”.

                  Așa cred că funcționează memoria – pe măsură ce trec anii, rămân doar frânturi… impresii… flashback-uri… momente suspendate parcă în timp (v-am zis că nu scap de clișee). Asta îmi rămâne și mie de la Deșteptarea. Laura Huiban în prima mea zi în hala redacției: ”Dar ce vorbăreț ești!”, după ce stătusem într-un scaun fără să scot un cuvânt sau să arunc măcar o privire în jur vreo 2-3 ore. Singurul calculator care putea fi numit așa și nu mașină de scris cu monitor la care stăteam la rând să vedem ce au mai scris Gazetta și L’equipe sau să ascultăm Slayer și Sodom împreună cu Dan Sion și Florentin Radu. Admirația lui Viorel Roman pentru o sesiune de ”cap limpede” în care am reușit să ochesc o literă greșită în numele poetului francez Montesquieu în ”Citatul zilei”. Dan Mindirigiu și dulapul său ferecat cu cheia. Afinata de la FCM Bacău pe care Gheorghe Chivorchian avea grijă să o scoată după fiecare conferință de presă (deh, divizia A, alte vremuri). Drumul interminabil până la Alba Iulia și înapoi într-o Dacie 1310 break pentru un meci al FCM-ului și cele 70 de minute de filmare din care lipsea, ați ghicit, unicul gol al partidei. Acel ”moment magic” și foarte rar al tribunelor unui stadion arhiplin când 20.000 de mâini se sincronizează parcă într-un ritual hipnotic și duc în exact aceeași fracțiune de secundă nelipsita sămânță de floarea soarelui la gură.

                  Scrie, nu gândi!

                  Dar mai presus de toate, acel screensaver setat la 5 minute care exista pe absolut toate calculatoarele din redacție și care avea darul de a te scoate aproape brutal din visare – un text simplu care se învârtea aproape hipnotic pe CRT-urile vremii: ”Scrie, nu gândi!”. Trei cuvinte care, din punctul meu de vedere reușesc să ilustreze mai bine decât o mie de imagini viața în presă. Dincolo de ironiile, nu lipsite de temei, care sunt foarte la îndemână – da, e cât se poate de adevărat că de aia e presa unde e, și așa mai departe – asta te învață în primul rând presa. Și nu sunt eu primul care o zice. Nici pe departe. Au zis-o și Vargas Llosa și Garcia Marquez, care au lucrat ambii în branșă. Presa te învață să scrii fără nici cea mai mică urmă de inspirație! Și e o lecție crucială pentru oricine vrea să scrie – sub orice formă. Dealtfel, și cei doi giganți ai literaturii mondiale, fără să contestăm vreo clipă atingerea aripii geniului, au fost atât de prolifici tocmai pentru că au învățat de timpuriu că nu poți să petreci o viață așteptând momentul perfect, fraza perfectă, construcția perfectă. Avem un ziar de scos, ce Dumnezeu!

                  Iar pentru mine lecția asta e singurul lucru care m-a ajutat să pun aceste fraze pe hârtie după atâta vreme. Când am primit ”comanda” pentru acest material (dacă nu o luam ca pe o comandă n-aș fi terminat în veci și pururi) prima mea îngrijorare a fost că n-aș mai fi în stare. Dar din momentul în care m-am așezat în fața tastaturii am știut că nu mai plec de acolo până nu e gata. Și da, mi-am schimbat și screensaver-ul! Pentru că încă mai scriu – pentru mașini ce-i drept, nu pentru oameni…

                  Adi Enășoaie

                   

                  Atletism/ Aruncarea suliței: Alexandru Novac, transferat la CSM Bacău!

                  de
                  Dan Sion
                  -

                  În timp ce SCM Bacău a renunțat la cea mai prestigioasă atletă din România din ultimul deceniu, Bianca Ghelber, CSM Bacău l-a „repatriat” de la CSM București pe sulițașul olimpic pregătit de Mihaela Melinte

                  Lovitură importantă dată de CSM Bacău! În planul performanței sportive, dar și al imaginii. Dacă SCM Bacău a renunțat în această toamnă la sportiva sa emblematică, campioana europeană din 2022 la aruncarea ciocanului, Bianca Ghelber, în schimb CSM Bacău a făcut toate eforturile pentru a-și asigura serviciile sulițașului Alexandru Novac. Clubul tutelat de municipalitatea băcăuană l-a transferat săptămâna aceasta de la CSM București pe sportivul în vârstă de 27 de ani.

                  În fapt, este vorba de o „repatriere”, în condițiile în care Alex Novac a mai activat la CSM Bacău, el reușind să stabilească sub culorile „CSMeilor”, în 2018, la Nembro (Italia) un nou record național: 86, 37 metri. Prezent anul acesta atât la Europenele de la Roma, cât și la Olimpiada de la Paris, Alex este antrenat de multipla campioană europeană și mondială, Mihaela Melinte, cea care a pregătit-o, de altfel, și pe Bianca Ghelber.

                  „Am încredere mare în potențialul și seriozitatea lui Alex Novac, iar venirea sa la CSM Bacău este un câștig atât pentru club, cât și pentru sportiv. Alex are toate șansele unui progres semnificativ, iar CSM Bacău asigură un cadru optim din acest punct de vedere”, a declarat antrenoarea băcăuană Mihaela Melinte. „Am început pregătirea noului ciclu olimpic. În această idee l-am transferat pe Alexandru Novac deoarece ne dorim ca CSM Bacău să aibă cel puțin un reprezentant la viitoarea ediție a Jocurilor Olimpice, cea de la Los Angeles, din  2028”, a anunțat directorul CSM Bacău, Adrian Gavriliu, care a adăugat:

                  „Pentru Olimpiada de la Paris, noi ne pusesem speranțe în trei sportivi: săritorul Constantin Popovici, judoka Mircea Croitoru și înotătorul Dani Martin. Din păcate, niciunul dintre aceștia nu a reușit să reprezinte CSM Bacău, Bacăul și România, la Jocurile Olimpice din acest an. În cazul lui Costa Popovici, numeroasele competiții de high-diving și cliff-diving și-au pus amprenta pe evoluțiile de la probele olimpice, Mircea Croitoru a ratat calificarea la mustață la categoria sa de greutate, iar Dani Martin a abandonat activitatea competițională înainte de vreme. În ceea ce privește aducerea lui Alex Novac, contractul său nu încarcă sub nicio formă bugetul CSM Bacău deoarece suportul economic va fi asigurat din resursele provenite din încheierea altor colaborări”.

                  03 octombrie 2024

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    „Amurg violet” în sonorități tradiționale

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Interviu cu Florin Iordan, liderul trupei „Trei parale”:”Ceea ce facem noi este să le oferim tinerilor o doză de aer curat”

                    Festivalul Național „George Bacovia” (BACFest) 2024 s-a încheiat duminică, 22 septembrie, în acordurile muzicii tradiționale ale trupei „Trei Parale”, ce au încântat publicul, aflat la Biblioteca Municipală „Radu Rosseti” din Onești, cu o varietate de melodii folclorice, îmbinând vocea, cu instrumente muzicale vechi (caval, cimpoi, cobză, fluier, fluier fără dop, tobă cu cinel, etc), cântece culese, rearanjate și adunate în cadrul ultimului lor album „România. 100 de minute”. Fiind dedicat centenarului Marii Uniri, noul album „readuce la viață sonoritățile de altădată”, mare parte a pieselor interpretate provenind din „culegeri de folclor, realizate în prima parte a secolului XX.”

                    În interviul care urmează, muzicianul și etnomuzicologul Florin Iordan, interpret și lider al trupei, a oferit câteva repere despre viziunea sa asupra activității lor artistice și o perspectivă nouă, pentru tineri, cu privire la muzica tradițională.

                    ”Noi facem ceea ce știm și ceea ce considerăm că trebuie făcut”

                    Daria Apalane: Care este publicul căruia vă adresați cu prioritate?

                    Florin Iordan: Nu căutăm noi publicul, ca să zic așa… Noi facem ceea ce știm și ceea ce considerăm că trebuie făcut. Pot să spun la cine anume se întâmplă să prindă mai mult, dar nu că mi-aș fi făcut eu o strategie de a urmări un anumit public. Uneori se poate întâmpla ca muzica noastră să fie foarte bine primită de oameni la care nu te aștepți, de pildă oameni din străinătate. Nu mă refer la români din străinătate, ci mă refer pur și simplu la englezi, la francezi… De exemplu și lor poate să le placă foarte mult ceea ce facem, pot să perceapă foarte bine latura de naturalețe, ca să zic așa, și pot să o primească foarte, foarte bine. Modul în care prezentăm noi muzica și în care o facem poate să fie bine gustat să zicem de un public mai orășenesc puțin și, să zicem, mai citit, care poate să înțeleagă semnificațiile demersului nostru, dar și dacă te nimerești într-o zonă rurală, la țară, oamenii pot să regăsească anumite povești, anumite cântece, poate mai degrabă cele de la ei din regiune și să vibreze și ei la ceea ce facem noi. Dar noi, ca să zic că ne-am construit o strategie de a ne adresa cuiva în mod special, nu, n-am făcut acest lucru.

                    Daria Apalane: Ați menționat și la concertul dumneavoastră din cadrul ”BACFest” că încercați,  cumva, să atrageți și persoane mai tinere spre acest gen de muzică. Ce aduce nou și diferit trupa „Trei Parale”, pentru a atrage tinerii de astăzi către muzica tradițională?

                    Florin Iordan: Cred că foarte multă vreme muzicile tradiționale au fost deturnate, să zic așa, de regimul comunist, utilizate în scop propagandistic, în primul rând, și falsificate. Iar lucrul acesta cred că îndepărtează o anumită parte, cel puțin a tinerilor – ei percep falsitatea și nu se regăsesc în lucrurile acelea. Ceea ce facem noi este să le oferim o doză de aer curat, aer natural, o doză de naturalețe, pe care ei o percep, și, chiar dacă nu se pricep la ceea ce facem noi, totuși, intuiesc, simt ceea ce facem noi și recepționează mai ușor și mai profund ce facem noi decât ceea ce am văzut zeci de ani la televizor și de care suntem cu toții îmbâcsiți.

                    Daria Apalane: Cum v-a venit ideea creării albumului „România. 100 de minute” și care este mesajul pe care doriți să îl transmiteți?

                    Florin Iordan: Ideea a venit în anul centenarului… Să fiu sincer, am fost cumva dezamăgit de proiectele care s-au făcut atunci – nu de toate, dar de unele dintre ele în mod clar, au fost și lucruri interesante – și atunci m-am gândit ce ar trebui să fac eu, sau cum ar trebui să fac un program, care să depindă de mine, să construiesc eu ceva care să fie dedicat centenarului și care să fie de bun simț și fără pretenții nejustificate, fără superficialitate, ceva consistent și de bun simț. În al doilea rând, ce am vrut eu să transmit e o lume sonoră care era diferită de ceea ce auzim noi astăzi. Am vrut să mă întorc puțin și să prezint toată această muzică, care, în simplitatea ei, are toate calitățile posibile și poate fi comparată, poate fi pusă pe picior de egalitate cu orice altă muzică, de oriunde.

                    Daria Apalane: Care este zona sau regiunea cu cele mai multe influențe muzicale, din repertoriul dumneavoastră și de ce?

                    Florin Iordan: Ca să ne întoarcem la prima întrebare, cea referitoare la influențe – probabil că ele se simt cel mai mult în muzica orașului. Orașul a fost mai deschis și mai permisiv și mai cosmopolit, mai amestecat, așa încât muzicile urbane de care ne-am ocupat prin alt proiect, acela cumva arată influențe variate, venind și dinspre Orient, suprapunân-du-se și cu cele din Occident, altoite pe muzicile tradiționale țărănești, influențate de lumea intelectuală… Mai variată, mai amestecată, aceasta este cumva lumea orașului, în interior. Pe urmă, sunt regiuni care au o variație, în sensul în care ele sunt diferite de la regiune la regiune, de la microregiune la regiune. În fiecare regiune, lucrurile pot fi foarte unitare. Spre exemplu, muzica Oașului este foarte unitară în ea însăși, dar este foarte diferită de a tuturor celor din jurul lor. Poți să ai în Transilvania foarte multe limbaje și, pornind dintr-o regiune în alta, dar în sine fiecare regiune este foarte unitară în ea însăși acolo. Deci, cumva, cred că cea mai influențată muzică este cea a orașului.

                    ”România. 100 de minute a fost cel mai ambițios proiect al nostru”

                    Daria Apalane: Care este albumul dumneavoastră de suflet?

                    Florin Iordan: Judec albumele realizării noastre din mai multe perspective și pot să zic că, de pildă, „Bazar II”, cu cântece din secolul al XIX-lea, deși au trecut 12 ani de când l-am realizat – deci cumva am o oarecare distanță – mi se pare că e un album bunicel. Adică, poate fi în continuare ascultat, pentru că, în timp, unele lucruri pot să pară depășite, dar la acest album mă uit, încă, cu încredere, mi se pare că încă poate fi actual și posibil să mai rămână o perioadă și în viitor, iar „România. 100 de minute” este important pentru mine pentru că am pus în el foarte mult din experiența acumulată, din lucrurile care îmi plac muzical, dintr-o concepție artistică mai elaborată. Cumva, mi se pare un album care și-a propus foarte multe și sper că ne-a și reușit – încă e un album mult prea proaspăt ca să fac auto-psihanaliza, să mă pot autojudeca… A fost cel mai ambițios proiect al nostru!

                    Daria Apalane: Care este intrumentul dumneavoastră muzical cel mai drag ?

                    Florin Iordan: Au fost etape, și poate că, într-un fel, acesta este secretul pentru care am învățat atât de multe instrumente, că cu fiecare ai o perioadă, cel puțin, de prospețime, de curiozitate. E o perioadă în care ești setat pe el, ca să zic așa, în care ești atras de el și în care lucrezi mai mult. Firește, după un timp, poți să te mai plictisești, să te mai întorci la altele, dar măcar o perioadă te ține și ești atașat foarte mult de el. De pildă, prima și prima dată am fost atașat de caval, de acel fluier lung de care am vorbit, și, într-un fel sau altul, am început să cânt datorită cavalului. Am avut perioade în care am studiat, spre exemplu, foarte mult cimpoaiele și am lucrat foarte mult – e un instrument dificil, din mai multe puncte de vedere. La cobză am rămas și mă simt foarte bine cu ea și am lucrat în mod constant, de-a lungul tuturor anilor… Mi-e greu să zic care este instrumentul meu preferat.

                    ”E păcat să asculți doar ce se dă la radio, este foarte păcat”

                    Daria Apalane: Care ar fi un mesaj pe care doriți să-l transmiteți tinerilor?

                    Florin Iordan: Să-și păstreze curiozitatea, să caute, pentru că există o foarte mare bogăție de lucruri, la care astăzi avem acces și, cu toate astea, nu accesăm. Este ceva ciudat. Pe vremuri era greu să asculți, de exemplu, multă muzică variată, trebuia să ai acele albume, să le cumperi, să ți le împrumute cineva, să faci rost de ele. Astăzi totul este atât de la îndemână și este atât de ușor de accesat. Și e păcat să nu încerci să sapi, pentru că se ascund lucruri foarte interesante, foarte frumoase, foarte puternice emoțional. Mă refer în primul rând la muzică pentru că asta a fost fascinația vieții mele, dar nu este numai muzică. Și chiar și muzica – este atât de multă muzică, este incredibil de multă muzică, cât a putut să fie înregistrată în ultima sută de ani, dar compusă și înainte. Sunt foarte multe stiluri și, ce să zic, mi-aș dori să aibă curiozitatea și dorința de a săpa un piculeț, pentru că e păcat să asculți doar ceea ce se dă la radio, este foarte păcat. E ca și cum ai sta pe o comoară și tu nu știi că undeva este o comoară, vezi doar capacul. Nu, este mult și este bogat și este frumos, căutați și veți găsi lucruri minunate!

                     

                    Foto credits & interviu: Daria-Andreea Apalane, clasa a X-a, elevă a Cercului de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău, voluntar BACFest 2024

                    Prof. coord. Laura Huiban

                    1...339340341...5.783Pagina 340 din 5.783

                    		 ziare & stiri
                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.