Pe parcursul anului şcolar 2024 – 2025, Poliţia Română este partener în programul educaţional naţional ,,Şcoala Siguranţei Tedi”, prin intermediul căruia elevii de clasa I învaţă lucruri utile pentru siguranţa personală, cum să fie în siguranță pe stradă, în drumul spre şcoală şi spre casă, precum și în perioada vacanțelor. 

Programul ,,Şcoala Siguranţei Tedi” are ca scop informarea elevilor cu privire la potenţialele pericole şi furnizarea de soluţii prin metode educative adecvate vârstei lor.

În județul Bacău, programul este implementat de către Inspectoratul de Poliție Județean Bacău, prin Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Bacău, fiind înscrise 57 clase de elevi din 35 de unități de învățământ.

Elevii din clasele I vor fi implicaţi în activităţi informativ-educative coordonate de învăţători, cu sprijinul reprezentanţilor Poliţiei Române, iar ,,Tedi” asigură suportul didactic prin materiale educative complexe şi atractive pentru elevi. Activităţile se desfăşoară pe baza materialelor educaţionale şi a scenariilor didactice din cadrul programului Şcoala Siguranţei Tedi.

În perioada 20-23 ianuarie 2025, poliţiştii Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii au fost alături de elevi ai Şcolii Gimnaziale „Spiru Haret”, de cei ai Şcolii Gimnaziale „Octavian Voicu” şi de cei ai Şcolii Gimnaziale „Dr. Alexandru Șafran”, din municipiul Bacău.

În cadrul întâlnirilor care au avut loc cu elevii, aceştia au fost informaţi într-un mod cât mai interactiv pe diverse teme: siguranţă în clasă, siguranţa în pauză, prevenirea, recunoaşterea şi gestionarea bullyingului, relaţiile cu colegii, când lipsesc părinţii de acasă, situaţiile periculoase, copilul şi accesarea internetului, siguranţa în curte, deplasarea pe stradă şi traversarea carosabilului, mersul pe bicicletă în siguranţă şi copilul ca pasager.

În interacțiunea cu polițiștii, elevii au beneficiat de vizualizarea unor materiale și filmulețe educativ-preventive menite să le dezvolte un set de abilități la care să apeleze în diverse situații de risc.

Poliţiştii reamintesc o serie de măsuri pe care părinţii trebuie să le ia pentru ca micuţii lor să fie în siguranţă.

 Dacă nu au împlinit vârsta de 12 ani sau nu au înălţimea de 150 cm, copiii nu au voie să ocupe locul din partea dreaptă faţă al autoturismului!

 Aceştia pot ocupa locurile din partea spate a autoturismului cu centura de siguranţă pusă. Pentru a conduce o bicicletă pe drumul public, copiii trebuie să aibă împlinită vârsta de 14 ani. Ei trebuie să poarte echipament de protecţie: cască de protecţie, genunchiere, cotiere!

Un nou instrument bazat pe Inteligență Artificială pune în lumină riscurile tot mai mari ale fotografiilor pe care le împărtășim online.

Într-o decizie ce va stârni cu siguranță controverse, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a hotărât că șoferii care au consumat droguri nu vor mai fi condamnați automat dacă urmele substanțelor psihoactive sunt detectate în sânge sau păr, chiar și în cazurile în care acestea provin din consumuri mai vechi.

Spotify continuă să fie o platformă esențială pentru muzica din România, iar în acest top al zilei din 25 ianuarie 2025, putem observa o prezență puternică a artiștilor din diverse genuri muzicale, cu un accent evident pe manele. Iată care sunt cei mai ascultați 20 de artiști și piese în România:

Emoții mari pentru elevii de clasa a 12-a. Prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2025 a începeut luni, 27 ianuarie, cu proba de Limba română oral. Urmează limbile străine, iar între 5 şi 7 februarie vor fi evaluate competenţele digitale. Probele scrise se vor desfăşura între 10 și 16 iunie, iar afișarea primelor rezultate va avea loc pe 20 iunie.

Practic este o schimbare semnificativă față de anii anteriori, când aceste teste erau programate după finalizarea cursurilor. Măsura a fost justificată de necesitatea de a evita desfășurarea examenelor în lunile de vară, când temperaturile ridicate pot afecta randamentul elevilor. Organizarea din unitățile de învățământ este destul de dificilă, elevii fiind obligați să fie prezenți atât la examen, cât și la ore, conform unei decizii a Ministerului Educației.

Conform calendarului publicat de ministerul Educației, probele de evaluare a competenţelor din cadrul examenului de bacalaureat 2025 încep luni, 27 ianuarie, cu evaluarea competenţelor lingvistice la limba română. Proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română urmează să aibă loc în intervalul 27 – 29 ianuarie. Între 29 şi 31 ianuarie este programată evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă. În perioada 3 – 5 februarie are loc evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. Ultima probă este cea de evaluare a competenţelor digitale, care va avea loc în intervalul 5 – 7 februarie.
Probele scrise ale examenului de bacalaureat vor avea loc între 10 şi 16 iunie. Pe 10 iunie va avea loc proba de Limba şi literatura română, pe 11 iunie se va desfăşura proba scrisă obligatorie a profilului, pe 13 iunie va avea loc proba la alegere a profilului, pe 16 iunie vor da examen elevii care susţin proba la Limba şi literatura maternă.
Rezultatele vor fi afişate pe 20 iunie, perioada de depunere a contestaţiilor este în zilele de 23 şi 24 iunie, iar rezultatele finale se vor afişa pe 30 iunie.

Inspectoratul Școlar Județean Bacău a centralizat toate datele privind înscrierea candidaților la probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale din cadrul primei sesiuni a examenului național de bacalaureat 2025. Astfel, la nivelul județului Bacău s-au înscris 3.450 de candidați, dintre care 3.401 din promoția curentă (respectiv 3.294 elevi din clasele a XII-a, forma de învățământ zi, și 107 elevi din clasele a XIII-a, seral sau frecvență redusă) și 49 absovenți din promoțiile anterioare.

Într-un context juridic și politic tensionat, Comisia de la Veneția a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să emită un raport urgent referitor la condițiile și standardele legale care permit unei curți constituționale să invalideze alegeri, având ca punct de plecare cazul recent al alegerilor prezidențiale din România. Decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, stârnind controverse și întrebări privind legitimitatea și procedurile aferente.

Principiile fundamentale: Integritatea procesului electoral și încrederea publicului

Conform Comisiei de la Veneția, scopul alegerilor este de a reflecta voința liber exprimată a cetățenilor, așa cum stipulează Articolul 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În acest context, invalidarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie un act excepțional, ghidat de lege și bine reglementat pentru a proteja încrederea publicului în legitimitatea procesului electoral.

Anularea alegerilor trebuie justificată doar în situații extreme, atunci când neregulile sunt de o gravitate semnificativă și au potențialul de a influența rezultatul scrutinului. Totodată, procedurile de invalidare trebuie să fie echitabile, transparente și să asigure o decizie bine motivată.

Aspecte juridice și standarde internaționale

Comisia subliniază că:

1. Puterea de anulare a alegerilor ex officio de către curțile constituționale ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată clar. Aceste intervenții trebuie să respecte principiile reactivității judiciare, evitând deciziile arbitrare care pot eroda încrederea în sistemul electoral.
2. Neregulile electorale trebuie să fie suficient de grave pentru a afecta rezultatul alegerilor. Deciziile bazate pe astfel de nereguli trebuie să fie bine argumentate și susținute de dovezi clare, evitând utilizarea exclusivă a informațiilor clasificate care pot lipsi de transparență și verificabilitate.
3. Accesul la justiție electorală trebuie să fie deschis atât statului, cât și actorilor publici și privați implicați în procesul electoral.

Provocări contemporane: Campanii online și influența digitală

Evoluția campaniilor electorale către mediul online și utilizarea inteligenței artificiale adaugă un nivel de complexitate procesului electoral. Comisia a identificat câteva aspecte problematice:

• Propaganda electorală și dezinformarea: Mesajele politice diseminate online pot influența percepțiile publice, necesitând reglementări clare care să combată efectele negative ale dezinformării și atacurilor cibernetice asupra integrității alegerilor.
• Transparența finanțării campaniilor: Publicitatea electorală online trebuie să fie identificabilă și transparentă, iar platformele sociale trebuie să ofere acces la date despre reclamele politice și sponsori.
• Reglementarea AI: Sistemele de inteligență artificială utilizate de platformele online trebuie să fie neutre, evitând favorizarea unor candidați sau partide.

Recomandări cheie ale Comisiei de la Veneția

Pentru a asigura respectarea standardelor internaționale și a proteja integritatea procesului electoral, Comisia recomandă:

1. Deciziile de anulare a alegerilor să fie luate de cea mai înaltă autoritate electorală, cu posibilitatea de revizuire de către o instanță superioară.
2. Anularea rezultatelor să fie permisă doar în circumstanțe excepționale și pe baza unor nereguli care afectează semnificativ rezultatul.
3. Procesul de decizie să fie transparent, echitabil și bine motivat.
4. Statele să reglementeze amenințările digitale, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale în campanii, pentru a proteja alegerile de influențele externe sau manipulările interne.

Concluzie

Cazul României ridică întrebări importante privind echilibrul între respectarea legii și protejarea încrederii cetățenilor în alegeri. Comisia de la Veneția subliniază că standardele europene impun ca invalidarea alegerilor să fie o măsură de ultim resort, bine reglementată și bazată pe dovezi solide. Este esențial ca statul să garanteze alegeri libere și corecte, adaptând legislația la noile provocări tehnologice și sociale.

Olanda a fost scena unor furturi spectaculoase din muzee și expoziții temporare, care au atras atenția internațională. În ultimele cinci decenii, multiple opere de artă și artefacte istorice au fost sustrase, subliniind vulnerabilitățile sistemelor de securitate din instituțiile culturale.