Autoritățile impun noi reguli crescătorilor de porci particulari. Fermierii riscă amenzi de până la 8.000 de lei, dacă nu iau măsuri de biosecuritate și nu respectă restricțiile impuse de autorități. Isteria apare pe fondul extinderii focarelor de pestă porcină africană.
Astfel, printre altele, gospodarii nu vor mai avea voie să hrănescă animalele cu resturi alimentare.

În plus, accesul la cotețul porcilor se va face doar cu încălțări dezinfectate, amplasate la intrarea în adăposturile animalelor. Noutatea apare în contextul extinderii focarelor de pestă porcină africană, la nivel național. Astfel, țăranii care vor fi prinși că nu iau măsuri de biosecuritate și nu respectă restricțiile impuse de autorități, dându-le porcilor lăturile provenite din gospodărie, vor risca să fie amendați cu până la 8.000 de lei.

În plus, crescătorii vor fi obligaţi să respecte instrucţiunile medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi. Veterinarii vor fi obligaţi să îi consilieze pe crescători privind lanţul alimentar, bunăstarea şi condiţiile de biosecuritate, efectuarea catagrafiei animalelor în situaţii de urgenţă, precum şi pentru inspecţia şi certificarea animalelor destinate sacrificării.

Haine și încălțăminte dezinfectate

Mai notăm și că normativul pregătit de autorități va limita creşterea sau achiziţionarea porcinelor în perioada în care, pe teritoriul României, este confirmată pesta porcină africană. Astfel, gospodarii vor putea cumpăra porci pentru îngrăşare şi sacrificare (pentru consumul propriu) doar de la exploataţii comerciale (direct sau prin mijlocitorii de afaceri cu animale vii), respectând, însă, legislaţia sanitară – veterinară.

Pentru a putea creşte porci în gospodărie, persoanele fizice trebuie să înregistreze crescătoria în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor (SNIIA). Înregistrarea se va putea face doar dacă exploataţia respectă anumite cerinţe minime de biosecuritate. Printre acestea, să nu hrănească porcinele cu resturi alimentare şi să elimine subprodusele de origine animală.

Fermierii nu vor avea voie nici să hrănească porcinele cu furaje de origine vegetală, pe o perioadă de cel puţin 30 de zile de la recoltarea acestora, și nici să folosească aşternut vegetal, pe o perioadă de cel puţin 90 de zile de la recoltare. În plus, spaţiile unde sunt crescuți porcii trebuie să fie bine îngrădite, astfel încât să nu permită contactul cu porcinele din alte exploataţii, cu porcii sălbatici sau alte animale. Totodată, cel care îngrijește animalele trebuie să aibă la dispoziție haine şi încălţăminte de schimb, la intrarea şi ieşirea din adăpostul porcinelor.

Nu în ultimul rând, la intrarea în adăpostul porcilor, dar și a exploataţie trebuie să existe dezinfectoare pentru încălţăminte.

La 18 iulie 1976, o fetiţă româncă de 14 ani şi jumătate (născută la 12 noiembrie 1961, în Oneşti) uimea lumea sportului realizând o performanţă unică la acea vreme – nota 10 la Jocurile Olimpice de la Montreal. Fetiţa era Nadia Comăneci, care, la acea ediţie a JO, a obţinut de şapte ori nota 10 şi a câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) şi una de bronz (sol). Atunci, gimnasta din Oneşti a intrat în istorie drept prima sportivă cu un exerciţiu perfect.

Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a primit nota zece la un concurs internaţional de gimnastică, s-a născut la 12 noiembrie 1961 în oraşul Oneşti, judeţul Bacău.

În palmaresul Nadiei Comăneci strălucesc cinci medalii olimpice de aur, două de aur la Mondiale şi nouă de aur la Europene. Numărul total al medaliilor câştigate de Nadia Comăneci la JO, CM şi CE se ridică la 25, din care 16 de aur. Este considerată una dintre cele mai bune sportive din secolul trecut şi printre cele mai mari gimnaste ale lumii.

Nadia a făcut cunoştinţă cu gimnastica la vârsta de cinci ani, în timpul grădiniţei, potrivit ”Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România” (Volumul II, Bucureşti, 2002). A fost selecţionată de antrenorul Marcel Duncan şi legitimată la AS „Flacăra” Oneşti. De la vârsta de şapte ani, în oraşul său natal, în cadrul celei dintâi instituţii şcolare cu program de gimnastică din ţara noastră (unde va funcţiona şi Centrul naţional de gimnastică, unitate care îi va purta numele), s-a pregătit, mai întâi, sub îndrumarea antrenorilor Martha Karoly şi Valeriu Munteanu. Din 1971, a fost antrenată de soţii Bela şi Martha Karoly. După 1977, în anumite perioade, s-a pregătit la Bucureşti, cu antrenorii Iosif Hidi, Gheorghe Condovici, Atanasia Albu (septembrie 1977 – august 1988), Gheorghe Gorgoi, Anca Grigoraş (aprilie 1980 – august 1981).

La vârsta de 11 ani, câştigă primul său titlu de campioană naţională absolută, iar la 11 ani şi jumătate concurează la categoria „maestre”, unde ocupă locul al treilea. La Campionatele Internaţionale de Gimnastică ale României, din 1973, cucereşte cinci medalii de aur.

În 1974, obţine primul mare succes peste hotare, câştigând locul I la individual compus, în cadrul Concursului „Prietenia” de la Gera (Republica Democrată Germană). La Campionatul European din 1975, de la Skien (Norvegia), la vârsta de numai 14 ani, are o prestaţie excelentă, cucerind patru medalii de aur – la individual compus, sărituri, paralele şi la bârnă -, precum şi medalia de argint la sol. În 1975, participă la Turneul Campioanelor de la Londra unde, pe podiumul de la Empire Pool, cucereşte trofeul competiţiei.

Este supranumită „Zâna de la Montreal”, după ce, în 1976, a obţinut titlul olimpic absolut, cucerind trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), una de bronz (sol) şi argint cu echipa, la Jocurile Olimpice din oraşul canadian. Este prima gimnastă din istorie căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (de şapte ori).

În 1976, la Montreal a avut loc afirmarea unei tinere gimnaste care a intrat imediat în paginile celebrei „Guiness Book”, cu prima notă de zece la gimnastică, din istoria Olimpiadelor, cel mai mare total în concursul individual compus – 79,275 din 80 puncte posibile, cea mai tânără campioană olimpică (triplă – la individual compus, paralele şi bârnă), la numai 15 ani.

În România, succesul i-a adus distincţia de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

La Campionatul Mondial (CM) din 1978, de la Strasbourg (Franţa), cucereşte prima medalie de aur la bârnă – obţinută la „mondiale” – pentru gimnastica românească şi două medalii de argint, la sărituri şi cu echipa. Potrivit ”Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România”, în 1979, la CM de la Forth Worth (SUA), Nadia aduce o contribuţie esenţială la câştigarea de către lotul feminin de gimnastică al României a primului titlu de campioană mondială pe echipe (389,550 p.) La ediţia din 1977 a „europenelor” de la Praga, se clasează pe locul I, la individual compus şi la paralele, şi pe locul II la sărituri, gimnastele românce fiind nevoite să părăsească competiţia, la jumătatea finalelor pe aparate (din cauza incorectitudinilor de arbitraj la proba de sărituri). La Copenhaga, în 1979, cucereşte trei titluri de campioană europeană, la individual compus, sărituri şi la sol, medalia de bronz, la bârnă, şi locul IV, la paralele. Cucerind de trei ori consecutiv titlul de campioană continentală, intră definitiv în posesia „Cupei Europei”, fiind prima gimnastă din Europa care reuşea această performanţă. În 1979, la „Cupa Mondială”, desfăşurată la Tokio (Japonia), se clasează pe locul I la sol şi la sărituri, pe locul II, la bârnă, şi pe locul III, la individual compus.

Campioană europeană absolută la Praga (1977) şi Copenhaga (1979). La Jocurile Olimpice de la Moscova (1980) a cucerit două titluri, la bârnă şi sol, şi două medalii de argint, la individual compus şi cu echipa. S-a clasat a doua la individual compus după sovietica Elena Davîdova, când a fost nevoită să aştepte pentru notare mai bine de o jumătate de oră, până ce Davîdova şi-a încheiat exerciţiul.

În 1981, la Universiada de la Bucureşti, obţine cinci medalii de aur. La acest palmares remarcabil se adaugă titlurile de campioană naţională şi numeroasele medalii, în special de aur, câştigate în diverse competiţii şi turnee internaţionale, precum şi aprecierile deosebite ale spectatorilor şi specialiştilor.

Acelaşi volum menţionează că Nadia Comăneci a fost considerată o gimnastă perfectă, un adevărat fenomen, impunându-se prin graţie, precizie, armonie, simţ artistic, amplitudine şi îndrăzneală în abordarea unor elemente de mare dificultate. S-a scris despre ea că reprezintă desăvârşirea în sportul pe care-l practică, fiind, totodată, o gimnastă încântătoare şi uimitor de expresivă, strălucitoare şi plină de temperament, care a adus o notă deosebită, originală nu doar în acrobatică.

S-a retras din activitatea competiţională la 6 mai 1984, când a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei, şi când a fost premiată cu Ordinul Olimpic „Colanul de argint” din partea preşedintelui de atunci al Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch.

În calitate de antrenor federal, funcţie pe care a îndeplinit-o în perioada 1984-1989, după ce a abandonat activitatea competiţională, Nadia Comăneci a adus o însemnată contribuţie la pregătirea loturilor naţionale de gimnastică.

Cu câteva săptămâni înainte de Revoluţia din 1989, în luna noiembrie, a plecat clandestin din România şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, potrivit sursei citate mai sus. În prezent, locuieşte în Norman, Oklahoma, SUA. La 26 aprilie 1996, s-a căsătorit cu Bart Conner, campion de gimnastică american, dublu campion olimpic, ceremonia având loc la Bucureşti. La 3 iunie 2006, Nadia Comăneci a devenit mamă, dând naştere unui băiat, Dylan Paul.

În 1999, Nadia Comăneci devenea primul sportiv invitat să vorbească la Naţiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000, Anul Internaţional al Voluntariatului. Ea şi soţul său sunt proprietarii academiei „Bart Conner Gymnastics Academy”, precum şi editori ai unei reviste de gimnastică internaţională.

S-a implicat în acte de caritate, atât în ţară (a creat o clinică de caritate în Bucureşti, pentru ajutorarea copiilor orfani), cât şi în străinătate. Fundaţia „Nadia Comăneci” a relansat, în 2009, păpuşa Nadia, cu sprijinul fabricii româneşti Arădeanca, parte a programului social „10 pentru gimnastică”, la 33 de ani de la apariţia primei versiuni. În cadrul celei de-a VI-a ediţii a Galei femeilor de succes, Nadia Comăneci a fost desemnată Femeia anului 2009 la categoria campanii umanitare de succes, pentru clinica care îi poartă numele.

În 2009, a participat alături de Ilie Năstase şi Gheorghe Hagi la campania de promovare a destinaţiei turistice România, sub sloganul „Land of Choice”.

Nadia Comăneci este vicepreşedinte al Consiliului Director al Special Olympics International, preşedinte onorific al Federaţiei Române de Gimnastică (din 1996), preşedinte onorific al Comitetului Olimpic Român (martie 2002), Ambasadorul Sporturilor Româneşti, vicepreşedinte în Consiliul Director al Asociaţiei Distrofiei Musculare şi membră a Fundaţiei Federaţiei Internaţionale de Gimnastică.

În cadrul unei ceremonii desfăşurate la Washington, a fost recompensată cu premiul „Flo Hyman” (1998) pentru merite deosebite în sport, iar în 1999, la Viena, a fost declarată „Sportiva secolului XX”. În ianuarie 2007, cotidianul spaniol „El Mundo Deportivo” a desemnat-o, de asemenea, sportiva secolului XX, în urma unui sondaj făcut în rândul a 60.000 de iubitori ai acestui sport. World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci, la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO.

În anul 2000, gimnasta primeşte Ordinul Naţional „Steaua României”, iar în 2009 Patriarhul Daniel i-a acordat Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. În decembrie 2003, i s-a publicat prima sa carte: „Scrisori către o tânără gimnastă”. În septembrie 2006, la aniversarea a 100 de ani de existenţă a Federaţiei Române de Gimnastică, s-a instituit Trofeul „Nadia Comăneci”.

În aprilie 2013, cu prilejul aniversării a 40 de ani de activitate a Clubului Sportiv Municipal Oneşti, Fundaţia „Nadia Comăneci” a organizat, împreună cu Clubul Sportiv Municipal Oneşti, prima ediţie a Cupei „Nadia Comăneci” la gimnastică artistică. Este, de asemenea, preşedinte de onoare al Clubului Sportiv Municipal Oneşti.

Sub pretextul că strânge bani pentru înmormântarea unei rude, o adolecsentă din Bacău a pătruns într-o locuință din Vaslui și a cotrobăit pâna a găsit suma de 15.500 de euro.

Polițiștii vasluieni au identificat autorul unui furt calificat săvârșit la data de 7 iulie a.c., în municipiul Vaslui, când au fost sustrași 15.500 euro.

Polițiștii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Vaslui au identificat o minoră, din municipiul Bacău, județul Bacău, bănuită de comiterea unei infracțiuni de furt calificat.

În urma cercetărilor efectuate, polițiștii au stabilit că persoana bănuită de comiterea infracțiunii ar fi pătruns, pe o ușă neasigurată, în interiorul unei locuințe în care nu se aflau persoane, situată într-o clădire din municipiul Vaslui, de unde a sustras suma de bani.

Minora ar fi pătruns în incinta locuinței sub pretextul că dorește să primească donații necesare înmormântării unei rude care a decedat de curând.

Prejudiciul cauzat în urma săvârșirii infracțiunii a fost recuperat în proporție de 70%.

Cercetările sunt continuate de către polițiști, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, în vederea stabilirii și probării întregii activități infracționale a persoanei bănuite.