Spuneam, acum câteva zile, despre explozia mămăligii și riscurile unei dictaturi “hard” care ar putea să afecteze țara noastră. Nu ar trebui să se înțeleagă că aceasta ar putea fi exclusiv produsul nemulțumirilor populare. Până la urmă, este și greu să se coaguleze o forță de acest tip într-o societate în care nu mai există respect pentru valori democratice. Dar, ca de multe ori în istorie, nemulțumirea unui popor poate fi speculată din exterior. O forță externă poate profita de lipsa de popularitate a unui regim pentru a determina schimbări în favoarea sa, drenând forțele sociale către acele obiective care îi produc beneficii.
Cel mai la îndemână exemplu care-mi vine este cel al Mișcării Legionare care a venit la putere pe fondul unor nemulțumiri populare concrete și care a sfârșit prin a fi manevrată de germani. Ideea este simplă: de-a lungul istoriei, schimbările nu s-au produs doar din interiorul țărilor ci și din exterior.
Rusia a fost scoasă din Primul Război Mondial de către nemți care s-au folosit de nemulțumirile sociale și le-au exploatat cu ajutorul lui Lenin; Antanta a scos Germania din război prin aceeași metodă, ajutând organizațiile muncitorești să se revolte. Iar când nu există nemulțumiri, acestea sunt fabricate. Așa au procedat americanii în Iran, după ce premierul țării naționalizase producția de petrol, ca să nu spun nimic despre revoluțiile colorate din ultima decadă. Și n-o să spun nimic nici despre modul în care s-au purtat luptele politice în ultimii ani în România, țară în care s-a reușit impunerea unor măsuri economice și sociale pe placul companiilor occidentale.
Riscul este, deci, ca nemulțumirea populară să fie canalizată în direcțiile dorite de anumite forțe externe. Dar să nu se creadă că jocul este controlat mereu de aceleași forțe, pentru că așa cum politica noastră a fost dictată, în ultima perioada de la Berlin sau Washington, la fel de bine se poate, într-un anumit context, ca lucrurile să se schimbe și, fără nici un avertisment, să primim ordine din Est. Politica mondială cunoaște, în această perioada, schimbări fundamentale. China vs SUA, SUA vs Rusia, UE vs SUA, Grecia vs Turcia, China vs India sunt doar câteva conflicte economice și potențial militare care se desfășoară sub ochii noștri.
România are și ea rolul sau pe scena politică mondială, într-un joc în care țările sunt importante pentru aliați deoarece pot contribui cu resurse, dar pot deveni importante și pentru dușmani deoarece lipsindu-le de resurse, este afectată capacitatea aliaților acestora. Adică, putem rămâne fără resurse ori prin exploatarea lor de către aliați, ori prin distrugerea lor de către inamici. În ambele cazuri, pierdem. Ceea ce facem cu succes de 30 de ani.
