Pe 14 decembrie se împlinesc 565 de ani de la prima atestare documentară a localității Onești, astăzi municipiul cu același nume.
Atestarea documentară a Oneștiului pe Trotuș provine dintr-un act de danie (uric) din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, când Marușca, fata lui Andrieș Slujascul și jupâneasă a lui Negrilă, a dăruit Mănăstirii Bistrița satele Slujești (jumătate) unde a fost curtea tatălui său și jumătate de moară, Maluri, Onești și Lăbășești și fântâna Horgului, unde a fost mănăstirea tatălui său.
Astăzi aceste sate nu mai există.
„Malurile, ținutu Bacău, Cu mila lui dumnezeu, noi Ștefan Voievod, domn țarei Moldaviei. Facem înștiințare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind înainte noastră și înainte boerilor noștri, mari și mici, Marușca, fata lui Andrieș Slujăscul, giupâneasa lui Negrilă, de a sa buna voie și’au dat satele și moara, parte a ei, ci și’au împărțit, înainte noastră și înainte boierilor noștri, cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții, unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujești, unde au fost curtea tatălui ei, și giumătate de moară și din tot venitul, giumătate, și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii, și fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesau ca să fie sfintei mănăstiri Bistriții cu tot venitul, Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit. Pre care este credința a domniei mele, noi Ștefan Voievod și credința mitropolitului nostru Teoctist, și credința tuturor boerilor noștri, mari și mici.” – scrie în actul de atestare documentară din 1458.
Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al Municipiului Onești, alături de obiecte și arme datând din acea vreme, descoperite în zonă.
