Acum trei secole şi ceva (mai precis la 2 martie 1716) apărea cea dintâi monografie istorică, geografică şi spirituală alcătuită de un român, la cererea Academiei din Berlin: „Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir. Scrisă în limba latină („Descriptio Moldaviae”), lucrarea cuprinde prima hartă a acestei provincii româneşti.
Un pasaj de atunci e actual în acest moment, când am demonstrat cu fapte că umanitatea nu are hotare: „Chipul cu care primesc oaspeţi străini şi drumeţi – notează Dimitrie Cantemir în urmă cu trei sute de ani – e vrednic de cea mai mare laudă, căci deşi foarte săraci din pricina învecinării cu tătarii, totuşi nu se dau înapoi niciodată să dea mâncare şi găzduire unui oaspe şi-l adăpostesc fără plată timp de trei zile, împreună cu calul său. Pe străin îl primesc cu faţa voioasă, ca şi când le-ar fi frate sau altă rudenie. Unii aşteaptă cu masa de prânz până la al nouălea ceas din zi şi, ca să nu mănânce singuri, îşi trimit slugile pe uliţe şi le poruncesc să poftească la masă drumeţii pe care îi întâlnesc”.
S-a citit acest fragment (şi altele) la „Conexiunile culturale” organizate de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău în parteneriat cu Primăria comunei Filipeni. Partea artistică a fost asigurată de Grupul folcloric „Valea Dunavăţului”, în colaborare cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii Bacău.
Foto: Amedeo Spătaru
