Noutăţi în 2018

Este primul an când formatul general al subiectelor pentru examenul naţional de bacalaureat este modificat: dacă în 2017 (şi, evident, în anii dinainte) structura subiectului I impunea 9 cerinţe raportate la un text la prima vedere, acum numărul lor s-a redus la 5, iar relaţia cu conţinutul textului dat este mult mai strânsă. Aceasta a permis plasarea unui alt text la prima vedere drept subiectul al II-lea, eseul-argumentativ mutându-se ca parte a subiectului I. Subiectul al III-lea a rămas neschimbat.

Ce spun viitorii candidaţi

La întâlnirea cu liceenii prezenţi la cursurile de pregătire pentru bacalaureat organizate de Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, am întrebat dacă este convenabilă noua formulă. Unii, adică majoritatea, au considerat că varianta cu 9 cerinţe merita păstrată, de vreme ce acestea erau oarecum generale şi deci se putea răspunde relativ uşor: numirea unor sinonime contextuale, formarea de enunţuri cu expresii sau locuţiuni incluzând un anume cuvânt, transcrierea de mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii etc. Alţii, puţini, au contestat vechea regie, care avea dezavantajul de a atomiza prelucrarea unui text literar, îngrădind creativitatea. (Am dedus că aceştia erau cu adevărat pasionaţi de literatură şi de compoziţie.)

Cum stăm cu limba română

Am remarcat cu tristeţe că deşi disciplina continuă să se numească în cataloage limba şi literatura română, noutăţile din 2018 elimină în totalitate prezenţa românei descriptive şi a celei normative. Limbajul specific („sinonim”, „cratimă”, „substantiv”, „lexico-gramatical” – termeni preluaţi din pachetul de 9 cerinţe centrate pe textele poeziilor „Alt cântec”, de Adrian Maniu şi „Vocula”, de Ion Vinea, din subiectele date la sesiunea din anul 2017 la profilurile real şi, respectiv, umanist) măcar avea darul de a-l familiariza pe adolescent cu universul ştiinţelor limbii. Subiectul dat la simularea din 20 februarie nu are nici măcar la profilul umanist („filiera vocaţională – profilul pedagogic”) vreo cerinţă extrasă din domeniul lingvistic: 1.„indică sensul expresiei…”; 2. „menţionează o caracteristică a atelierului lui Brâncuşi…”; 3. „precizează atitudinea…”; 4. „explică motivul pentru care…”; 5. „prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură…”

Şi totuşi se depunctează

Dacă în 2017 penalizările privind greşelile ortografice şi de punctuaţie erau ori absente din barem (la subiectul I), ori prezentate la modul general, în 2018, la fiecare grupaj de 6 puncte pentru o cerinţă, un punct este alocat exprimării scrise. S-ar zice că e bine, dar nu ni se pare moral să se creeze dezechilibru între… cerere şi ofertă: elevului nu-i este evaluat modul de asimilare a elementelor care compun performanţa lingvistică, dar acesta este depunctat dacă încalcă norma.

Nedorita erată

Greşelile depistate de noi puteau fi lesne evitate dacă exista, ca în presă, un „cap limpede”:
„Ghici ce reprezintă şi cine e autorul?” (variante de corectare: a) „Ghici: ce /…/; b) „Ghici ce /…/ autorul”.);
„Totul era vioi în el, barba sură, părul…” (corect: „/…/ în el: barba /…/”);
„Şi mi-a pus degetul /…/” (fraza trebuia scrisă de la capăt de rând, ca alineat, fiind altă voce);
„Câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper” (variante de eliminare a pleonasmului: a) „Câte /…/ pentru o cerinţă; b) „6 puncte pentru fiecare cerinţă”);
„greşeli lexicale sau morfo-sintactice” (corect: „morfosintactice”);
„/…/ apartamentului nostru de unde se vedea /…/” (corect: „nostru, de unde”).

Alte articole