Am cam toate cărțile lui Raymond Chandler. Am vazut și câteva dintre ecranizări dar vă spun că “The long Goodbye” este cea mai bună dintre ele, cu un Philip Marlowe jucat impecabil de Elliott Gould. Unii îl consideră a fi și cel mai bun film al anilor ’70, deși e destul de puțin cunoscut la noi.
Coloana sonoră este extraordinară și se bazează pe muzica lui John Williams. Aveți, mai jos versiunea interpretată de Jack Sheldon. În film, au reușit să introducă melodia cam peste tot: o cânta un pianist într-un bar, se aude ca sonerie a unui apartament sau ca marș funebru la o înmomântare mexicană.
Filmul? Un noir în gelul clasicelor anilor 40-50, cu detectivul fără teamă, care ia bataie și de la polițiști, și de la mafioți, cu inevitabila femeie fatală și cu multe surprize.
E de văzut într-o după-amiază rece de iarnă.
