Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis o hotărâre – 52/A/2020 – în cazul unui dosar referitor la un verdict al Curții de Apel Bacău. Conform avocatului Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM, care a semnalat această decizie, Instanța supremă a constatat ca la nivelul Curții de apel Bacău în perioada 2011-2019 nu au funcționat complete specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție în primă instanță.
“Pe lângă valoarea de precedent, decizia ÎCCJ stabilește pentru prima oară în mod clar că și în penal încălcarea competenței materiale/procesuale a completului specializat atrage nulitatea absolută. Valoarea practică a acestei decizii este evidentă: toate dosarele de corupție judecate în această perioadă în primă instanță de către CA Bacău, dacă mai sunt atacabile cu apel, vor putea fi trimise spre rejudecare în primă instanță către un complet specializat așa cum prevede legea”, a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.
Acesta mai spune că decizia ÎCCJ mai stabilește ceva extrem de important, cu aplicabilitate pe tot sistemul judiciar.
“Completele specializate înființate prin hotărâri ale CSM, potrivit vechii legislații, nu au mai funcționat legal după 2011, când competența înființării completelor specializate a trecut către colegiile de conducere ale instanțelor. Problema identificată de ÎCCJ, neînființarea completelor specializate pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor de corupție prin hotărâri ale colegiilor de conducere după anul 2011, este valabilă pentru multe instanțe din țară, fie ele tribunale sau curți de apel”, a mai precizat avocatul Toni Neacșu.
Pe 19 februarie, ÎCCJ a admis apelurile declarate de archetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie și de inculpații dintr-un dosar judecat la Curtea de Apel Bacău, care a pronunțat o sentință penală în 14 februarie 2019. “Desfiinţează, în tot, sentinţa penală atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bacău, pentru rejudecare de către un complet specializat, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000”, se arată în decizia ÎCCJ.
