Din 1989 incoace, s-a triplat numarul de autoturisme detinute de populatia judetului Bacau. Statisticienii preconizeaza ca, in cativa ani, numarul masinilor va creste de la aproximativ 166 de autoturisme la mia de locuitori, cat este in prezent, la peste 226 la mia de bacauani, in 2007.
Dincolo de realizarile profesionale sau personale legate de aspiratiile fiecaruia, sa ai un autoturism ramane una din dorintele pe care le are cam toata lumea. Noua, second-hand, alba sau alta culoare, straina, autohtona – aproape ca nu mai conteaza, deoarece achizitia unui autoturism tine de buzunarul fiecaruia. In functie de cat te tine plapuma, poti merge in targ sa-ti cumperi o masina la mana a doua, romaneasca sau straina. De asemenea, Bacaul are acum cateva reprezentante ale unor mari producatori de marci auto consacrate in Europa sau Asia. Poti sa-ti iei de aici masini nou-noute, iar daca teschereaua proprie nu se ridica la nivelul preturilor, iti sar imediat in ajutor cam toate bancile comerciale. Cu un credit de cel mult cinci ani sau in leasing, daca ai firma, poti sa conduci masina visata (sau cea pe care ti-o permiti) de colo-colo, in interes de serviciu sau personal. Sau poti sa dai ture prin centru cu viteza redusa si manele la maximum, sa te vada tot omul ca esti boier si ai acu ce”. Placerea devine maxima, cand mai stropesti, ca din greseala, cate o batranica ce asteapta cuminte-cumintica la semafor. Ca sa nu mai spun ca ai la dispozitie claxonul – esential accesoriu! – care te poate scuti sa fluieri dupa damele-pietoni… Doua-trei claxoane scurte si gata, ai atras atentia.
Evolutia ne costa din ce in ce mai mult
Dincolo de gluma, cei mai multi isi cumpara masini din nevoia de evolutie, de civilizare, pentru ca, nu-i asa, timpul inseamna bani, iar un autoturism te scoate din multe nevoi. Asa au gandit sau gandesc toti posesorii de autoturisme, numai ca viata de proprietar-sofer nu e nici pe departe atat de usoara pe cat pare vazuta de pe trotuar sau autobuz. In primul rand, te cam aindoaie” taxele de inmatriculare, asigurarile auto si intretinerea lunara. Nu mai vorbesc de carburantii, care devin de la luna la luna tot mai costisitori. Basca aalinierea la preturile din Uniunea Europeana”, care, ne promit guvernantii, vor trece frumusel de 1 euro/litru, treptat, pana in 2007. Si dupa. Revenind, asigurarile obligatorii n-ar fi prea scumpe, desi primele ce trebuie platite pentru anul viitor s-au marit binisor. Dar, daca esti prevazator, iti mai faci o asigurare CASCO, care iti usureaza buzunarele de vreo sase la suta din valoarea masinii.
Placerea te costa
Ei, dar toate astea trec, banii se duc, iar posesorii de masini n-au decat sa ramana cu placerea condusului.
Cum, care placere? Aia, cand cauti disperat un loc de parcare si dai numai de semne aOprirea / Stationarea interzisa”. Aia, cand bine-crescutii te claxoneaza de la inaltimea jeep-urilor ca nu esti destul de rapid pentru gustul lor. Aia, cand dai de alti aparteneri de trafic”, despre care se vede de la o posta ca nu priceperea i-a pus carnetul in mana, ci schimburile reciproc avantajoase de valuta-forte cu examinatorii. Aia, cand iti sare in fata vreun inconstient ce nu gaseste calea dreapta a trotuarului sau a zebrei, sau cand vanzatorii volanti de ziare stau imperturbabili si nestanjeniti de nimeni prin intersectii. Si, la urma urmei, aia cand un Garcea, uneori turmentat, se ia de viata (si masina) ta din te-miri-ce si, daca nu cotizezi, iti arde o amenda de nu te vezi. Sau cand ai parcat aiurea si platesti sute de mii amenda.
Sunt cateva institutii bacauane unde mai bine te duci pe jos, ca parcari – ioc! Sa te fereasca Dumnezeu sa ai vreo treaba pe la Tribunal, Primarie, Finante, Politie sau pe la unele banci! Iti pierzi toata smerenia si te-apuci si tu sa injuri birjareste, ca te-ai saturat. N-ai unde sa parchezi, ai de dus bani si trebuie sa-ti lasi masina la sute de metri departare si sa-ti cari actele si banii printre aurolaci, suti sau alte creaturi interlope.
Ingramadeala, ca indicator al civilizatiei
Anca Stingaciu, de la Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau, a realizat, cu ceva timp in urma, un studiu privind inzestrarea populatiei cu autoturisme. aUn indicator ce poate caracteriza calitatea vietii este si inzestrarea populatiei cu autoturisme. Aceasta se exprima prin numarul de autoturisme la 1.000 de locuitori”, arata Anca Stingaciu. Ea a luat in studiu perioada de dupa 1980, dar atentioneaza ca perioada scursa pana acum se poate imparti in doua intervale diferite, din punctul de vedere al situatiei economice. In primul rand, perioada 1980-1989, caracterizata de o economie aproprie comunismului”, in care oferta de autoturisme fata de cerere era amult mai mica”, iar puterea de cumparare a populatiei era amult mai mare” decat in perioada actuala. In al doilea rand, arata specialistul de la DJS, este vorba despre perioada de dupa 1990, inclusiv, in care se dezvolta o economie de piata si oferta de autoturisme creste spectaculos, datorita importurilor de autoturisme noi si second-hand. Anca Stingaciu spune ca, daca puterea de cumparare a populatiei este mica, facilitarea acordarii de credite pentru achizitionarea de locuinte constituie un stimulent pentru cresterea cererii.
Claie peste gramada
Statisticianul arata ca, in 1980, la 1.000 de locuitori existau aproape 29 de autoturisme, in 1985, aproape 42 de bucati, pentru ca in 1989, la o mie de locuitori ai judetului sa corespunda aproximativ 50 de masini mici. Acelasi indicator ajunge la peste 54 in 1990, pentru ca in 2000 sa se tripleze, adica la o mie de bacauani corespundeau mai bine de 130 de autoturisme.
Folosind metode de calcul statistic, Anca Stingaciu realizeaza o aextrapolare a fenomenului de inzestrare a populatiei cu autoturisme”, in fapt o prognoza a cresterii evolutiei numarului de autoturisme la mia de locuitori. Astfel, statisticianul afirma ca, anul viitor, la o mie de bacauani vor exista aproape 180 de autoturisme. Pentru 2007, Stingaciu a calculat ca vor exista aproximativ 226 de masini la 1.000 de bacauani. aTrendul exponential de dezvoltare a fenomenului de inzestrare a populatiei cu autoturisme va constitui, sa speram, o premisa pentru a ajunge la sintagma amasina, o necesitate, nu un luxa”, opineaza Anca Stingaciu.
Scris de Florin POPESCU
