O stire pe care nu o s-o auziti in presa nationala este ca fostul presedinte al Serbiei, Slobodan Milosevici, a fost achitat de Tribunalul Penal International. Pe Milosevici, care a fost asasinat in inchisoare, informatia nu-l mai incalzeste cu nimic, pentru restul lumii, insa, decizia de la Haga schimba radical situatia.
Sa ne amintim: Slobodan Milosevici, erou al rezistentei Iugoslaviei fata de agresiunea NATO, care si-a indemnat poporul sa reziste bombardamentelor si sa iasa pe strazi pentru a face scuturi umane, a fost ulterior arestat de autoritatile sârbe si trimis la Haga, unde i se deschisese un dosar pentru crime de razboi in conflictul din anii ’90, când s-a destramat Iugoslavia.
Procesul incepe, zilele trec, insa, fara nici un rezultat pentru procurori: Milosevici are o aparare foarte buna si demonteaza una câte una acuzatiile. In vreme ce procurorii bat pasul pe loc, starea de sanatate a lui Milosevici – care suferea cu inima – se deterioreaza in detentie si se solicita eliberarea provizorie pentru tratament.
Aceasta i se refuza si Milosevici este gasit, intr-o zi, mort. Autopsia stabileste ca a murit din cauza unei crize cardiace, dar, in mod convenabil, apare o teorie cum ca ar fi luat o doza prea mare dintr-un medicament menit sa induca o criza cardiaca poentru a parasi inchisoare si a fi tratat in Rusia. Nu se face nici o ancheta, toata afacerea este ingropata.
Abia anul acesta, la finele lunii martie, Tribunalul Penal International precizeaza, in decizia cu privire la Radovan Karadzic, ca nu au existat probe care sa permita condamnarea lui Milosevici pentru crime de razboi. Informatia, insa, a ajuns in atentia publicului abia pe 18 iulie, pe o pagina web dedicata fostului presedinte iugoslav.
Stirea poate avea caracterul unei lovituri nucleare in regiunea Balcanilor. Serbia, care inca pastreaza vii sentimenele anti-americane, primeste argumente pentru o apropiere tot mai mare de Rusia, tara care a sprijinit-o in permanenta. Sa mai punem la socoteala si faptul ca, anterior, acelasi tribunal decisese ca in Kosovo nu a fost genocid, deci, prin urmare, interventia NATO asupra Iugoslaviei n-a avut nici o justificare.
Recapitulam: Serbia este profund anti-NATO si pro-Rusia, Bulgaria, desi in NATO, doreste sa-si pastreze relatii bune cu Rusia si a refuzat propunerea româneasca de formare a unei flote NATO la Marea Neagra; Ungaria s-a orientat spre Rusia iar in Ucraina situatia nu e deloc roz, tara fiind aproape in prag de implozie, Moldova joaca dupa cum cânta Moscova iar, mai nou, Turcia negociaza dur si incearca o apropiere de Rusia.
Din punct de vedere al securitatii nationale pare ca ne-am intors in infamul an 1940, când România a ramas fara aparare, garantiile de securitate ale Angliei si Frantei nemaivalorând nimic in conditiile in care cele doua tari nu-si mai puteau proiecta forta in regiune.
