Trei reprezentanți marcanți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), președintele organizației, Doru Dinu Glăvan, și jurnaliștii și scriitorii Neagu Udroiu și Corneliu Vlad au vizitat, la finele săptămânii abia încheiate, obiective culturale, istorice și economice din județul Bacău.
Cei trei ziariști au fost invitați de Filiala „Marius Mircu” Bacău-Neamț a UZPR și au participat, cu o zi înaintea vizitei, la evenimentul cultural „Provocări colocviale” organizat în Bacău, la Centrul „George Apostu”, la care au fost prezentate cele mai recente apariții editoriale semnate de Neagu Udroiu și Corneliu Vlad. Un eveniment https://www.desteptarea.ro/provocarile-lumii-moderne-ziaristii-au-vorbit-despre-frica-responsabilitate-incredere/, care a reuşit să pună în dezbaterea celor prezenţi, ziarişti, artişti, scriitori, critici literari şi de artă, personalităţi din domeniile politic şi economic, o temă acroşantă, atât în formă, cât şi conţinut: „Despre frică, responsabilitate, încredere”, care a încercat şi a şi reuşit să surprindă o caracteristică esențială a lumii de azi (și de ieri), dar și remediile cu potențial curativ pentru cei care s-au obișnuit deja cu tușele întunecate ale vieții de tip globalist. Invitaţii au fost pe măsură, voci şi condeieri rebutabili din jurnalistica românească, care au acoperit cu verbul lor problemele fundamentale din a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI.
A doua zi, vizita ziariștilor a început la Centrul de Cultură Rosetti Tescanu-George Enescu din Tescani, a continuat cu vizitarea unor obiective culturale din municipiul Moinești, din Comănești și din comuna Palanca și s-a finalizat la un proiect economic pus în valoare în comuna Ghimeș-Făget. Oaspeții au fost însoțiți de jurnaliștii Cornel Cepariu – președintele Filialei Bacău-Neamț a UZPR, Petru Done și Dorin Dodiță.
La Tescani, în țara Orfeului Moldav
Centrul de Cultură „Rosetti Tescanu-George Enescu” se află în satul Tescani al comunei Berești-Tazlău și funcționează în fostul conac al unei mari familii boierești, Rosetti Tescanu. Construit la 1880, conacul a ajuns, la începutul secolului trecut, reședința familiei în care a intrat, prin căsătorie, și George Enescu și a fost încă de la început o gazdă bună pentru artiști și intelectuali, un adevărat salon al artelor. Este monument istoric și a aparținut soției muzicianului George Enescu, Maruca.
Aici și-a petrecut compozitorul verile, între 1909 și 1946, lucrând câte trei-patru luni pe an,și tot aici a compus opera Oedip. În 1947, Maria Rosetti Enescu a donat casa și terenul statului român, cu condiția ca aici să fie găzduiți artiști. Casa a fost restaurată în 1970 și păstrează o parte din mobilierul original, inclusiv pianul la care lucra Enescu, dar și vioara compozitorului și câteva dintre obiectele care i-au aparținut. Centrul Cultural din Tescani a fost înființat în 1990 și găzduiește manifestări culturale de ținută. Am vizitat Centrul în una din zilele în care acolo tocmai avea loc ediția 2020 a festivalului „Enescu – Orfeul Moldav”. Tot la Tescani este organizată, periodic, și o tabără internațională de artă plastică.
Prin Moinești, în lumea lui Tristan Tzara
Următorul popas al jurnaliștilor a fost făcut la Monumentul DADA din Moinești, dedicat poetului Tristan Tzara, născut în acest oraș, dar stabilit ulterior în Franța. Tristan Tzara este cofondatorul mișcării culturale Dadaiste. Monumentul DADA a fost ridicat la intrarea în municipiul Moinești dinspre Bacău, la celebrarea a 100 de ani de la nașterea scriitorului și este opera sculptorului german de origine română Ingo Glass. Artistul a îmbinat ingenios literele „D” și „A” una în alta, astfel încât de oriunde ai privi monumentul poți citi cuvântul DADA. Ridicarea monumentului este strădania Societății Culturale „Tristan Tzara” din Moinești, condusă de regretatul profesor Vasile Robciuc.
Ziariștii s-au oprit, apoi, la un alt monument realizat în stilul curentului dadaist, la Moinești, numit chiar „Cavalerul Tristan Tzara” și realizat de sculptorul Giulian Dimitriu. Este, practic, o statuie în stil futurist, din oțel inoxidabil, care arată un personaj care seamănă a Don Quijote, dar care se înalță în zbor de pe calul său și care – spun cunoscătorii – incită la un dialog estetic.
La Palanca, sub semnul eroismului românesc
După un scurt popas lângă Palatul Ghika, din Comănești, operă a arhitectului Albert Galleron, palat construit în 1880 în stilul baroc târziu, preluat recent de primăria orașului și în care funcționează Muzeul de etnografie și artă al localității, ne-am întâlnit cu primarul comunei Palanca și cu profesoara Liliana Atomulese, autoarea primului volum al unei interesante monografii a comunei, apărută recent. Primarul Adrian Paliștan le-a prezentat oaspeților așezarea pe care o păstorește de 16 ani și principalele realizări din mandatele sale și a venit, la întrebările ziariștilor, cu amănunte privind modul de viață al locuitorilor de aici și posibila reîntoarcere acasă a tot mai mulți săteni plecați la muncă în străinătate.
Adrian Paliștan și Liliana Atomulese ne-au fost apoi ghizi la Complexul monumental construit în zona mormântului eroului Emil Rebreanu, cel al cărui sfârșit tragic i-a servit fratelui său, Liviu Rebreanu, la scrierea celebrului roman „Pădurea spânzuraților”. Sublocotenentul Emil Rebreanu a dezertat din armata austro-ungară pentru a trece în zona românească a frontului din Primul Război Mondial, dar a fost surprins și condamnat la moarte prin spânzurare la 14 mai 1917. Mormântul său, din zona austro-ungară a frontului,a fost identificat în anul 1920 de căpitanul Procopiu Strat, iar la 7 septembrie 1921 Liviu Rebreanu a solicitat deshumarea și mutarea rămășițelor pământești în zona românească, unde se află și astăzi.
Vizitatorii pe care i-am însoțit la Palanca au intrat și în micul muzeu al Complexului monumental și s-au fotografiat lângă mormântul eroului și lângă obeliscul ridicat în onoarea sa. Ziariștii au cerut informații despre acest complex monumental, dar și despre ruinele pichetelor grănicerești de pe fosta graniță cu fostului Imperiu Austro-Ungar, aflată alături.
La Ghimeș-Făget, pe tărâmul inițiativei private
Am trecut apoi și noi fosta graniță, spre centrul comunei Ghimeș-Făget, unde se află sediul unui original și interesant proiect economic al familiei Pal, realizat cu sprijinul firmei Xilopal manageriată de membrii acesteia. Proiectul poartă numele „Degustarium” și este un magazin în care se aduc mereu produse realizate în gospodării de pe Valea Trotușului: sortimente de cașcaval, telemea și unt, feluri minunate de salamuri de casă, pâine cu cartofi frământată și coaptă tot în gospodăriile proprii, dar și licori obținute din fructe specifice zonei.Și nu numai.
Detalii despre proiect și despre alte realizări asemănătoare au fost oferite de Damian Pal, fiul familiei din Ghimeș-Făget, care se ocupă și de alte proiecte ale acestei familii și ale celor care au constituit în zonă o primă cooperativă pentru realizarea de produse montane specifice. Damian Pal a oferit detalii și despre alte inițiative ale familiei sale, precum Festivalul ouălor încondeiate de Paște sau Concursul anual de împodobire a bradului de Crăciun, dar și despre unele proiecte de viitor. Cu detalii a venit și seniorul familiei, Petrică Pal, un abil și carismatic om de afaceri care s-a afirmat deja în domeniul prelucrării lemnului și în construcții (este constructorul unor cochete de căsuțe de lemn), dar și inițiatorul unor proiecte pentru punerea în valoare a potențialului meșteșugăresc, turistic și cultural al zonei Văii Trotușului.
