A fi părintele unui copil neurodivergent înseamnă să înveți zi de zi și să te adaptezi provocărilor care apar. Una dintre lecțiile cele mai importante presupune să accepți că nu poți controla totul și să descoperi lucrurile asupra cărora merită să te concentrezi.
Progresul
„Alt copil poate”, „Ceilalți copii de la terapie se descurcă mai bine”, „Nu mai am răbdare să facă și copilul meu asta” sunt gânduri pe care unii părinți de copii neurodivergenți le au zilnic. Această stare constantă de comparație însă nu este benefică pentru nimeni. Oricât ne-am dori, progresul unui copil cu nevoi speciale nu este întotdeauna constant și nici asemănător cu al altuia. Cu toții ne dorim să-i vedem pe cei mici evoluând cât mai rapid, însă nu putem schimba „viteza” dezvoltării. Tot ce poți face ca părinte este să respecți indicațiile terapeutului și să îi oferi timp copilului.
Asteptările celorlalți
Toată lumea pare că are o opinie despre copilul tău. De la ce terapii ar trebui să facă la recomandări de suplimente miraculoase cu puteri vindecătoare. Deși aceste sfaturi sunt bine intenționate, ele pot fi copleșitoare, iar uneori chiar periculoase, atunci când vin de la persoane neavizate. Adevărul este că tu îți cunoști cel mai bine copilul. Doar tu știi toate programările la specialiști, orele de muncă de la terapie și de acasă, nopțile nedormite și zecile de griji care te frământă zilnic. Mami și tati, vă descurcați minunat!
Perfecțiunea
Părintele perfect nu există. Iar în cazul copiilor cu nevoi speciale, parenting-ul este presărat cu mult mai multe provocări decât de obicei. De aceea, compasiunea față de propria persoană poate fi o unealtă folositoare. Nu trebuie să ai mereu toate răspunsurile. Nu trebuie să știi mereu cum să reacționezi la un comportament al copilului tău. Ai voie să obosești și ai voie să ai îndoieli. Este ok să iei o pauză și să ceri ajutor.
Momentele dificile și viitorul
Atitudinile copiilor neurodivergenți pot fi adesea schimbătoare, iar lucrurile să nu meargă mereu în direcția dorită. Și totuși… O criză nu este un eșec. Un pas înapoi nu șterge tot progresul făcut, iar o zi proastă nu prezice viitorul. Nu lăsa supărările despre viitor să-ți eclipseze bucuria pe care ți-o poate oferi copilul tău astăzi.
A fi părintele unui copil neurodivergent înseamnă să înveți zi de zi și să te adaptezi provocărilor care apar. Scopul final nu este să schimbăm copilul pentru a se încadra în așteptările societății, ci să-l sprijinim să devină cea mai bună versiune a lui, fără să renunțe la ceea ce-l face unic.
Ionescu Daria-Elena
Psihopedagog – Logoped
