Micii fermieri care cresc animale vor putea primi pământ de la stat în scopul înființării de parcuri zootehnice. Prin crearea acestor exploatații, se dorește dezvoltarea zootehniei românești, aflată în real impas, de câțiva ani, și reducerea importurilor.
Fermierii băcăuani ar putea primi de la stat, 1 hectar de teren pentru a-și dezvolta afacerea în creșterea animalelor. Pământul va fi dat în concesiune crescătorilor de animale, acesta provenind din resursele care mai există la Agenția Domeniilor Statului sau din terenurile primăriei de care aparțin, dacă acesta este disponibil. Inițiativa, aparținând unor deputaţi neafiliaţi ai PSD, PNL, USR şi UDMR, vine în contextul „în care în ultimii 10 ani, balanţa comercială a României s-a degradat constant ca efect al ofertei limitate pe care o poate realiza mediul economic intern, din cauza lipsei de capitalizare a operatorilor economici români şi al competitivităţii reduse a produselor româneşti”. „Sectorul zootehnic din România a fost puternic neglijat de autorităţile române şi efectivele de animale au scăzut, iar produsele alimentare de origine animală sunt acum, în mare parte, satisfăcute cu ajutorul produselor de import, în condiţiile în care sectorul zootehnic din România ar putea să aducă o contribuţie substanţială la exporturi şi la creşterea economică pe termen lung”, se arată în expunerea de motive.
Facilități fiscale
Beneficiari vor fi micii crescători de animale de la sate și din zonele periurbane care expoatează o suprafață foarte mică de teren sau dețin câteva animale în propria gospodărie. Aceștia vor fi sprijiniți pentru a înființa un parc agrozootehnic ce va fi administrat exculsiv de primării. Parcul zootehnic va avea rolul de a-i sprijini pe micii fermieri care nu se pot dezvolta în intravilan și nici nu au condiții pentru a-și dezvolta afacerea. Un astfel de parc (în care vor putea activa mai mulți rezidenți) cu o suprafaţă compactă de minimum 5 hectare, va trebui amplasat la cel puțin 1.500 metri distanţă faţă de ultima casă din sat. Un rezident nu poate concesiona mai mult de 1 hectar. Cel care va deveni partcipant la formarea acestui parc zootehnic va beneficia de undele facilități. Astfel, fermierul va fi scutit de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinației sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului, beneficiind și de scutirea de la plata taxelor pe terenuri, corespunzător terenului aferent parcului. În plus, nu ca mai fi obligat să achite taxele pe clădirile din parcul zootehnic, și nici cele percepute de primării pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, autorizații de construire și/sau autorizații de desființare de construcții pentru terenurile și clădirile din infrastructura parcului. „Selecția rezidenților și încheierea contractului de concesiune se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se precizează în proiectul legislativ.
Terenuri ar fi, dar multe, cu probleme
La nivel de județ, în administrarea Agenției Domeniilor Statului, ar mai exista câteva zeci de hectare care, teoretic, ar putea fi date în concesiune micilor fermieri din zootehnie. Doar că aceste suprafețe sunt împrăștiate în tot județul. În plus, nici valoarea lor practică nu este prea ridicată, terenurile cele mai mari și mai bune pentru agricultură fiind deja concesionate, în general marilor firme care activează în acest domeniu. Cert este că, potrivit datelor publice ale ADS, din totalul terenurilor, circa 22 de hectare sunt pășuni, 9 hectare reprezintă pământ arabil, alte 2 hectare sunt păduri, pe 1,1 hectare figurează existența unor livezi, pe 1,9 hectare trec drumuri, iar alte 1,6 hectare sunt considerate neproductive (pășuni impracticabile cunoscute ca pășuni stufăriș, de regulă amplasate pe niște povârnișuri formate la confluența dintre dealuri, unde, în trecut, fosta Întreprindere de Îmbunătățiri Funciare a încercat să creeze perdele antierozionale).
Probleme și la … primării
De partea cealaltă, și primăriile dispun de o rezervă considerabilă de terenuri care ar putea fi folosite inclusiv de crescătorii de animale. Este vorba de rezerva constituită în scopul rezolvării solicitărilor legale pe reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. „Avem rezerva de teren în extravilan a primăriei. Problema este că sunt cereri încă nesoluționate și nu știu exact cât teren ar rămâne. Dar, sunt sigură că va mai fi pământ și pentru crescătorii de animale. Doar că, la noi, populația este îmbătrânită și lumea nu prea mai crește vaci, iar tineretul e plecat peste tot, în lume. Iar, din câte am văzut, cei care vin, dacă mai vin!, nu sunt interesați de zootehnie”, spune Luminița Temea, primar în comuna Horgești. De altfel, primarii, în general, apreciază favorabil inițiativa legislativă. Doar că, peste tot, apar și probleme. „Noi am concesionat deja, către crescătorii de animale, cam ce avem izlazuri. Sunt în jur de 150 de hectare. Ideea e gândită bine, numai că, acum, aproape tot ce exista, ca și forță de muncă, e plecată afară, și au cam scăzut dramatic atât suprafața de teren lucrată, cât și efectivul de animale. În plus, o problemă care a apărut la noi, de exemplu, este faptul că au fost închise târgurile țărănești. Or, în acest caz, comercializarea, mai ales a animalelor, este destul de dificilă”, a arătat Iancu Valentin Mîrzac.
În așteptarea cadastrului general
Neoficial, se știe că există arhisuficient teren în rezervele comunelor, doar că aceste suprafețe nu au fost identificate cu exactitate. E așa-numita rezervă incertă. Prin urmare, doar un cadastru general ar putea face lumină în privința situației reale a terenurilor. Până atunci, aceste terenuri sunt folosite discreționar, fără a fi achitate taxe și impozite, întrucât ele nici măcar nu figurează în catastifele primăriilor, deci nu sunt deschise roluri agricole. În plus, se pare că utilizatorii acestor suprafețe au căzut la înțelegere cu edilii localităților, unii primind chiar adeverințe pentru a obține subvenții de la autoritățile din agricultură.
