Ieri și-a aniversat ziua onomastică. O aniversare specială doar prin faptul că a fost petrecută în auto-izolare. În rest, nimic aparte sau pregătit dinainte. „În astfel de cazuri, pun mare accent pe spontaneitate”, mărturisește antrenoarea de handbal Georgiana Elena Vântu. Geo este, într-adevăr, spontană, iar dialogul nostru curge sprințar, în sunet de zurgălăi. De la elevele sale (este „secunda” lui Ion Arsene la divizionara A Știința Bacău și antrenoare a peste o sută de puștoaice – „mai nou am și echipă de băieței”- la CSȘ și Palatul Copiilor) la vacanța perfectă („la mare, neapărat la mare”) și de la actorii preferați („cum îl cheamă pe cel din «Iute și Furios»?”) la o porție cu ciolan cu fasole pe care o gătește ca nimeni alta, (S)PORTretul Georgianei se conturează mai iute ca gândul și ca…Vântu.
Data și locul nașterii: 7 aprilie 1978, Pașcani.
Stare civilă: „Hai să vorbim în termeni eleganți și actuali și să spunem că sunt într-o relație stabilă cu Liviu Vântu, tatăl copilului meu, Mihai Iulian. După ce și-a rupt piciorul pe vremea când evolua la Aerostar, fiul meu, Mihai, mi-a făcut cea mai frumoasă surpriză, intrând la Academia de Poliție, unde este în anul întâi, profil Penitenciare”.
Principala realizare profesională: „Ca handbalistă, locul 3 ocupat în Divizia Națională Fibrex Nylon, în 2001, când am evoluat și în semifinalele Cupei Challenge. Ca antrenoare, medalia de argint cucerită anul trecut cu junioarele 4 de la CSȘ Bacău, alături de domnul director Marius Căpușă. O medalie venită în vitrina clubului după 20 de ani”.
Principalul regret profesional: „Că nu am reușit să joc nici măcar o dată în echipa națională. Și asta doar din cauza accidentărilor. În 1995, când eram la lotul național, am avut prima mea operație: menisc”.
Sportivul preferat: „Deși lumea mea este handbalul, sportivul preferat e, clar, Gică Hagi. De mică am mers pe stadioane de mână cu tatăl meu, care a fost antrenor de fotbal”.
Hobby: „Îmi place să pescuiesc, dar, paradoxal, nu-mi place deloc, dar absolut deloc să mănânc pește”.
Mâncarea preferată: „Ooo, nici nu stau pe gânduri: fasolea cu ciolan. Aș mânca zi de zi, mai ales că -laudă-mă, gură- mă cam pricep să o gătesc”.
Muzica preferată: „Aici chiar n-am preferințe. Îmi plac toate genurile”.
Actori favoriți: „Ador filmele, în special cele de acțiune. Am văzut «Iute și Furios» până la seria a opta. Uite că-mi scapă numele actorului. Un alt actor după care mă dau în vânt este Jason Stathan; foarte bun în «Curierul». Dintre actrițe, o prefer pe Sharon Stone”.
Nu poate trăi fără…: „Handbal și fără familie”.
Vacanța perfectă: „Cu familia, la mare. Neapărat la mare. Dacă vrei să mă ucizi, du-mă o săptămână la munte”.
Oraș de suflet: „Verona. Orașul lui Romeo și al Julietei, orașul Arenei, orașul… meu. Am jucat aici doi ani, avându-le drept coechipiere pe Gabi Manea și pe Steluța Luca. Am ieșit și vice-campioane. Au fost sezoane minunante, mai ales că aveam multe rude stabilite acolo. La meciurile de acasă, ne bazam pe o super-galerie de români, iar un unchi de-al meu dădea tonul: «Hai, Geo!, Hai, Geo!». La început, italienii nu înțelegeau rostul scandării, dar ulterior au preluat-o cu toții”.
Trei lucruri de luat pe o insulă pustie: „Da, bun, de la Verona du-mă direct pe o insulă pustie; excelentă treabă. Bine măcar că am dreptul la trei lucruri de luat cu mine. Unu: mingea de handbal, chit că n-am cu cine juca acolo. Doi: un album foto cu familia și cu toate elevele mele. Trei: o carte. Uite, chiar acum mă pregătesc să citesc «Jucătorul» al lui Dostoievski. Mi-a recomandat-o băiatul meu” .
Trei dorințe pe care i le-ar putea îndeplini peștișorul de aur: „Având în vedere ce se întâmplă cu această pandemie, sănătate la toată lumea. Asta înainte de orice altceva. Apoi, ca toate fetele pe care le antrenez să ajungă acolo unde își doresc. Vă dați seama că toate vor să devină Cristina Neagu și să joace în națională. Iar a treia dorință ar fi să pot avea tot timpul familia alături”.
Personalitatea cu care ar ieși la o cafea: „Vladimir Putin. Îmi plac bărbații puternici, care atunci când zic că e albă, albă să fie”.
O nebunie pe care a făcut-o sau pe care ar fi dispus să o facă: „Am făcut eu mai multe. Una dintre ele a fost pe vremea când jucam la Știința. Nu e prea OK, dar, dacă tot este să povestim, hai să povestim! Țin minte că trebuia să plecăm într-un cantonament, iar eu, fix în acea dimineață, la ora 5.00, am predat echipamentul și am plecat direct în Italia. Nici măcar nu mi-am înștiințat antrenorul. Frumos, nu?”
Cum își petrece timpul în perioada noului Coronavirus: „Stând la casă, am treabă cu grădină; am pus în pământ tot ce era de pus. Totodată, țin legătura cu fetele pentru antrenamentele on-line. Chiar le-am lansat o provocare pe facebook: cine pregătește cel mai frumos antrenament în izolare. A ieșit o minunăție deoarece am niște fete de nota zece. Și pregătite, dar și inventive. Să vedeți antrenamente cu cauciucuri, cu butuci, cu tot felul de scări”.
Sfaturi pe timp de Coronavirus: „Răbdare și putere interioară”.
Ascultă sau spune bancuri? „Nu spun, ci doar ascult”. Și dacă Geo ascultă, noi spunem: „Un prieten care lucrează în China, m-a sfătuit să nu mă grăbesc să iau COVID-19 pentru că în septembrie vor scoate pe piață COVID-20”.
Cum se vede la 70 de ani: „Sper să fiu la fel de zveltă și de veselă și să am casa plină de nepoței”.
