ActualitateFotografia fiicei lui Alecsandri pe crucea mormântului din Borzești

Fotografia fiicei lui Alecsandri pe crucea mormântului din Borzești

Setează Deșteptarea ca sursă preferată pe Google News

Membrii Cenaclului literar „George Călinescu” și ai Subfilialei Onești a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” au decis, la finele anului trecut, să așeze pe crucea mormântului din imediata vecinătate a Bisericii din Borzești al Mariei Bogdan, fiica poetului Vasile Alecsandri, o fotografie care să-i aducă identitatea mai aproape de noi.

Pe 16 decembrie 2021 s-au împlinit 84 de ani de la trecerea la Domnul a Mariei Bogdan-Alecsandri, iar inițiativa oneștenilor a fost luată în anul în care s-a marcat bicentenarul nașterii, în Bacău, a poetului. Informația ne-a fost transmisă de Bogza Geo (Bogza V. Gheorghe) – inginer, scriitor și documentarist amator, preocupat în special de istoria zonei Onești-Borzești și a împrejurimilor acesteia.   


Mormântul Mariei Bogdan-Alecsandri poate fi văzut în curtea Bisericii din Borzești, ctitorită de Ștefan cel Mare și Sfânt chiar pe locul în care s-ar fi derulat întâplările din celebra legendă a „Stejarului din Borzești”, trăite, în copilărie, de însuși marele domnitor.

Dimitrie A. Catargi, cu fiicele sale, Elena și Margareta (Mărgărita)

„Legătura Mariei-Alecsandri cu Borzeștii – a notat Bogza Geo – este dată de faptul că în 1816 vornicul Vasile Alecsandri (tatăl poetului) s-a căsătorit cu Elena Cozoni (Kozoni), fiica pitarului Dumitrache Cozoni (grec romanizat) din Târgu Ocna. Alecsandri Senior se ocupa și cu negoțul de sare, spre Prut. În 1844, Vasile Alecsandri a cumpărat moșiile Borzești și Pătrășcani. Peste ani, la căsătoria unicei fiice, Maria, cu Dimitrie A. Catargi, pe 9 octombrie 1877, tânăra mireasă avea să primească de la părinţi moşia Borzeşti şi un trusou în valoare de 2.000 de galbeni”.

 

Fotografia Mariei Alecsandri

 

Maria Bogdan a trăit 80 de ani și a locuit în conacul construit pe moșia de la Borzești, nu departe de ctitoria ștefaniană. „Deși imobilizată la pat, dar lucidă, a administrat cu mână forte moșia Borzești, lasând-o moștenire, prin testament, fiului său Henri-Vasile Bogdan (moșia fiind compusă din 120 ha de teren și un imobil)”. Conacul există și astăzi, dar lăsat în uitare după ce ani la rând a fost școală și, apoi, restaurant.

Cine a fost Maria Bogdan-Alecsandri 

Maria Alecsandri – a mai notat Bogza Geo – s-a născut ca „fiică din flori” (legitimată abia în 1874) a poetului Vasile Alecsandri (21.07.1821, Bacău – 22.08.1890, Mircești, Iași) și a polonezei Paulina Lucasievici (1840-1921), cu care s-a căsătorit în 1876. Părintele s-a îngrijit de educația fiicei, care a studiat vreo zece ani la Paris. Aceasta a fost, astfel, o tânără instruită și talentată, având și preocupări artistice pentru muzică și pictură.

Mormântul fiicei poetului

Maria Alecsandri a fost căsătorită de două ori. În 1877 s-a măritat cu Dimitrie A. Catargi, decedat în 1888, acesta fiind văr primar, după tată, al lui Lascăr Catargiu (om politic conservator, de patru ori prim ministru al României în a doua jumătate a Secolului al XIX-lea). Din această căsătorie s-au născut fiicele Elena și Margareta Catargi.

Conacul Mariei Bogdan-Alecsandri de la Borzești
Paulina Alecsandri (1840-1921)

În 1886, Maria Alecsandri s-a recăsătorit cu ofițerul de cavalerie Gheorghe M. Bogdan (1857-1938). Acesta era fiul lui Manolache Bogdan de la Gâdinți (Roman) și a Marioarei Cantacuzino. Gheorghe Bogdan a fost licențiat în Drept, prefect, președinte al Consiliului Administrativ Superior. Reședința sa rurală era la moșia Dobreni, în județul Neamț. Din această căsătorie s-a născut un fiu, Henri-Vasile Bogdan (1887-1966), care a urmat o carieră diplomatică, fiind consilier de Legație (a nu se confunda cu avocatul oneștean Rene Bogdan (1885-1976), legat de ramura Rosetti, de la Căiuți).

„Viitorul – a opinat Bogza Geo – ne va spune și dacă există vreo legătură între familia Alecsandri, mormântul Mariei Bogdan Alecsandri și o inscripție cu caractere chirilice vechi de pe exteriorul peretelui vestic de la intrarea în biserica voievodală, tradusă recent ca însemnând numele unui ALECSANDRIU”.

spot_img
spot_img