Inspectorii fiscali întețesc controalele pe la firmele care dau tunuri statului, inclusiv la cele care folosesc mână de lucru fără forme legale. Nu scapă de mâna lungă a Fiscului nici bogații cu averi de peste 25 de milioane de euro, inclusiv rudele acestora, până la gradul al doilea. În hora controalelor intră și șoferii Uber sau Bolt, precum și persoanele fizice care vând diverse bunuri pe OLX sau alte platforme de comerț electronic.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pornește ofensiva de primăvară, ințiind acțiuni de control, în vederea combaterii evaziunii, în paralel cu recuperarea sumelor neachitate de unii contribuabili. Astfel, Direcția Generală Antifrauda Fiscală şi Inspecţia Muncii vor continua controalele pentru scoaterea la suprafaţă a muncii la negru sau la gri. În baza unei analize de risc, vor fi derulate acţiuni pentru identificarea mecanismelor prin care se ocoleşte plata contribuţiilor. În plus, inspectorii fiscali vor merge la contribuabilii asupra cărora planează suspiciuni că TVA este evazionată. Și asta în condițiile în care România rămâne pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, înregistrând, din nou, cel mai mare deficit de încasare a acestei taxe – circa 35,5%. Cel mai adesea, se întâmplă ca firmele să înregistreze în contabilitate facturi pentru achiziții care, în realitate, nu au existat niciodată. „Aceste operațiuni fictive au fost efectuate cu scopul de a disimula valoarea reală a bunurilor comercializate, în fapt bunurile fiind comercializate la o valoare mai mare decât cea înscrisă în documente (facturi, bonuri fiscale), către beneficiari a căror identitate este disimulată. Specificul acestor fraude este încasarea în numerar a acestor livrări fictive, făcând dificilă identificarea beneficiarului real, mai ales în cazul în care descărcarea fictivă a gestiunii se realizează pe baza unor bonuri fiscale”, se arată într-un document publicat de ANAF cu problemele constatate în a doua jumătate a anului 2022. Din acest motiv, în prezent, se fac eforturi considerabile pentru digitalizarea Fiscului. Un prim și important pas a fost făcut în vara trecută, când a fost introdus sistemul e-Factura, pentru companiile care fac afaceri cu statul, dar și oficializarea sistemului e-Transport, destinat firmelor care fac tranzacții intracomunitare, transmierea fișierului SAF-T (declarația 406) de către anumite firme etc.
Monitorizarea achizițiilor online, cu plata ramburs
Următorul pe listă este comerțul online, zonă din care se presupune că există un nivel al evaziunii demn de luat în considerare. De altfel, în ultima perioadă, a crescut semnificativ numărul controalelor desfășurate de inspectorii fiscali în cazul persoanelor fizice. Este vorba inclusiv de cei care fac bani în plus din tranzacții cu criptomenede, din activități de transport alternativ (prin aplicații tip Uber, Bolt), prin Glovo sau pe OLX. Reamintim că, din acest an, furnizorii de servicii poștale au obligația de a transmite lunar (prin declarația 395) informații despre comercianții online care trimit colete cu plata ramburs. Informațiile includ datele de identificare ale expeditorului (denumirea persoanei juridice expeditoare sau numele și prenumele expeditorului persoană fizică, înscrise pe documentul de transport, și codul de identificare fiscală al expeditorului), adresa exactă de preluare a coletului pentru expediere sau contravaloarea bunurilor livrate (inclusiv modalitatea de achitare a rambursului și identitatea persoanei la care ajung banii). În felul acesta, ANAF va putea urmări tranzacțiile pe care persoanele fizice le fac cu bani lichizi, identificând persoanele care au cheltuieli disproporționate, în raport cu veniturile.
Bonele, menajerele și meșterii, sub lupa finanțiștilor
La începutul anului, a fost publicată OG 16/2023, de completare și modificare a Codului de procedură fiscală, normativ care transpune, în legislația noastră, Directiva europeană DAC7 privind cooperarea în domeniul administrativ fiscal. Potrivit ordonanței, de la anul, operatorii platformelor digitale prin intermediul cărora persoanele fizice își vând serviciile vor fi obligați să raporteze Fiscului și informațiile despre activitatea acestora. Este considerat un serviciu personal prestat, care va trebui raportat ANAF-ului, acela „care implică o muncă pe bază de intervale de timp sau sarcini, prestată de una sau mai multe persoane care acționează fie independent, fie în numele unei Entități, și realizată la cererea unui utilizator, fie online, fie în mod fizic, offline, după ce a fost facilitată prin intermediul unei Platforme”. În această categorie se încadrează atât meșterii în construcții, instalații sanitare, electricienii, montatorii de mobilă, depanatorii de aparate electrocasnice etc., cât și frizerii, menajerele, bonele sau profesorii care acordă meditații private etc. Toate aceste persoane au obligația de a-și fiscaliza veniturile obținute din presatarea serviciilor în particular.
Bogații țării, atent supravegheați de Fisc
Pe site-ul propriu, ANAF a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care include noi mecanisme pentru estimarea averilor mari ale românilor, dar şi sistemul prin care aceștia vor fi notificaţi. Astfel, cei care au o avere mai mare de 25 de milioane de euro vor intra sub atenta supravegehe a inspectorilor fiscali. Vor fi analizate inclusiv fluxurile de bani ale soţilor, soţiilor, rudelor şi afinilor acestora, până la gradul al doilea. Practic, se analizează unde merg banii bogaților, de unde vin, chiar şi în situaţia în care aceştia circulă în interiorul familei extinse. Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice din cadrul ANAF a stabilit că în jur de 300 de persoane îndeplinesc acest criteriu al averii care depășește 25 de milioane de euro. Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani. Nici persoanele care obțin venituri din străinătate nu sunt ocolite de Fisc. Deja, o parte dintre acești contribuabili au fost notificați de ANAF că trebuie să intre în legalitate. Notificările vin ca urmare a schimbului de informații dintre România și alte state. În speță, este vorba despre persoanele care lucrează din România pentru angajatori din străinătate cu care au încheiate contracte de muncă, precum și despre persoanele care obțin venituri private din străinătate (dobânzi, dividende, câștiguri de capital, chirii, inclusiv achiziționarea de acțiuni la un preț preferențial în cadrul unor planuri de acțiuni). De precizat că, în această categorie, nu intră persoanele fizice rezidente care obțin venituri salariale de la un angajator străin pentru activități prestate exclusiv în afara României, pe considerentul că respectivele venituri sunt deja impozitate în acele state.
