Dezvoltarea economica a judetul Bacau este vazuta diferit de comentatorii fenomenului, in special dupa mediul din care provin si devine chiar o problema controversata mai ales daca se au in vedere rezultatele imediate ale acesteia, indicatorii palpabili precum nivelul de trai, oferta de locuri de munca, nivelul investitiilor locale sau straine etc. Cifrele oficiale, din spectrul fiscal sau statistic, sunt deseori contrazise chiar de oamenii de afaceri si, in general, de populatie. Cu toate acestea, rezultatele anuale oficiale arata in continuare judetul Bacau pe o curba usor ascendenta.
O recenta analiza facuta de Ziarul Financiar vorbea chiar de „capitala antreprenoriatului Regiunii Nord-Est”, cu referire la judetul nostru vazut dupa rezultatele financiare ale anului 2014, cele din 2015 nefiind inca publicate atunci. Aceasta in conditiile in care repornirea rafinariei din Onesti nu este inca realizata efectiv, desi intentia noului proprietar a fost exprimata, rafinaria fiind cea mai importanta intreprindere a Regiunii daca functioneaza.
Unde suntem vazuti pe harta regiunii Nord-Est
Conform analizei de care aminteam, judetul Bacau se afla pe locul al 16-lea în tara ca cifra de afaceri realizata de companii si face parte dintre cele mai dezvoltate judete ale Moldovei, alaturi de Galati si Iasi, care sunt pe locurile 14 si 15. În Bacau, 92% din business este adus de afacerile românesti, iar cele mai mari zece afaceri antreprenoriale, circa 14.000 de companii, contribuie cu 35% la cifra totala generata de toate firmele din judet si angajeaza peste 13.000 de oameni.
Cifra de afaceri totala în judetul Bacau este de 16 miliarde de lei. Comparativ, în Iasi antreprenorii au 74%, iar în Galati 67%, conform datelor de la Registrul Comertului. Chiar in mijlocul crizei economice inceputa la finalul anului 2008, judetele Bacau si Iasi erau vazute, intr-o analiza privind avantajele competitive si potentialul pentru inovare in scopul dezvoltarii economice a Regiunii Nord-Est, ca având rezultate „net superioare celorlalte judete, Suceava, Neamt, Botosani si Vaslui”.
Primii trei antreprenori ai judetului Bacau sunt Dragos si Adrian Paval, de la compania Dedeman (4.361de milioane de lei cifra de afaceri în 2015, profit de 563 de milioane de lei si 7.656 de angajati), Gheorghe Antochi si alti investitori în Grupul Agricola (365 de milioane de lei cifra de afaceri, 10 milioane de lei profit si 1.713 salariati) si Dorinel Umbrarescu, de la Tehnostrade (314 milioane de lei cifra de afaceri, 3,3 milioane de lei profit si 1.266 de salariati). Si societatea Aerostar a avut, insa, in 2015 o cifra de afaceri neta de aproape 330 de milioane de lei si un profit de peste 52 de milioane de lei, la 1.659 de salariati.
Statisticienii confirma cresterea
Bacaul ramâne un judet preponderent industrial, asa cum a fost decenii la rând cu multi ani in urma. Buletinul lunar publicat de Directia Judeteana de Statistica incepe, astfel, cu indicii productiei industriale, care arata chiar pentru inceputul anului in curs (primul trimestru) o crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut cu peste 19%, datorata cresterii productiei de energie electrica, termica, de gaze naturale si apa calda, dar mai ales in industria prelucratoare cu aproape 21%.
Conform acelorasi date statistice, cifra de afaceri in industria judetului a fost, in primul trimestru din 2016, mai mare cu 12,3%, iar anul trecut volumul total de investitii a fost in crestere cu peste 35% fata de 2014. „In structura investitiilor – spun statisticienii – cea mai mare pondere o detin unitatile cu proprietate integral privata, de peste 58%, fata de numai 55% in anul precedent”. Cel mai mult s-a investit in constructii (48,51%) si in utilaje (46%). Valoarea lucrarilor de constructii a fost, in 2015, mai mare cu 19,5% fata de 2014.
Ca efect, si valoarea exporturilor din judetul Bacau a fost mai mare in primul trimestru al anului in curs, fata de aceeasi perioada din 2015, cu peste 15%, si a ajuns la peste 38 de milioane de euro. Ca de obicei, insa, aceasta valoare este sub realizarile judetului Iasi in Regiunea Nord-Est, dar peste celelalte judete. La acest capitol, judetul Bacau detine 22,4% din exporturile Regiunii, fata de 27% in Iasi si doar usor peste ponderea exporturilor din Suceava.
La Registrul Comertului situatia e mai albastra
In Regiunea Nord-Est, vrem-nu vrem, ne comparam tot cu judetul Iasi (cu ani in urma erau dispute verbale pe notiunea de „capitala economica a Moldovei”), un judet mai mare ca numar de locuitori si, se pare, cu strategie de dezvoltare mai buna, dar si cu o implicare a autoritatilor locale net mai buna. Spiritul antreprenorial este si el mai interesant in Iasi fata de Bacau. Numai in acest an, conform datelor de la Registrul Comertului, numarul de inmatriculari de firme in judetul Bacau a fost cu peste 13% mai mic fata de primele patru luni ale lui 2014, in timp ce in Iasi numarul a crescut 1,4%.
E drept, in aceeasi perioada de patru luni in Bacau doar 52 de societati comerciale au intrat in insolventa (cu 39% fata de anul trecut), pe când in Iasi numarul lor a ajuns la 187, in crestere cu aproape 9%. In schimb, numarul societatilor dizolvate in Bacau este usor mai mare decât al celor din Iasi, 398 fata de 328, dinamica dizolvarilor fata de anul trrecut fiind si ea comparabila in cele doua judete.
Cele mai importante sectoare cu capital privat românesc in judetul Bacau sunt acum, in ordine: comertul, industria alimentara, agricultura, constructiile, transporturile, prelucrarea lemnului, constructiile de masini si, interesant, comertul cu autovehicule. Strainii au ochit la noi mai mult fabricarea articolelor de marochinarie, prelucrarea lemnului, confectiile, constructiile metalice, comertul, prelucrarea maselor plastice, constructiile de masini, prelucrarea titeiului, fabricarea de calculatoare si chimia.
„In general, in Regiunea Nord-Est nu avem o dezvoltare economica asa cum ne-am dori. Cu atât mai mult in judetul Bacau, desi cifrele oficiale arata o anume situatie, perceptia noastra, a celor care lucram cu date financiar-contabile si monitorizam domeniul economic, in special cel al IMM-urilor, este de regres, de mediu economic apatic, deloc propice dezvoltarii.”
Gina Plantos, presedinta Patronatului Judetean al IMM-urilor
Rata somajului scade în judet
Rata somajului înregistrata în judetul Bacau a devenit mai mare, dupa anul 2008, decât media nationala si decât media Regiunii Nord-Est. În 2008 aceasta ajunsese la 5,3% la noi, fata de numai 4,4% în România, iar din anul 2009 la 9% fata de 8,6% în regiune si fata de numai 7,8% pe plan national. Cu numai un an înainte de izbucnirea crizei economice, în 2007, ne aflam sub media regionala, cu 4,4 fata de 5,1% si putin peste media nationala, care ajunsese la doar 4%. Criza economica si financiara declansata în toamna anului 2008 si-a spus cuvântul, iar efectul se mai resimte si în prezent. Cu toate acestea, cifrele înregistrate în acest an arata ca se simte o adevarata revigorare.
Datele pe care ni le-a pus la dispozitie Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau arata ca, pe ansamblu, judetul Bacau avea înregistrati, la sfârsitul lunii martie din acest an, 13.466 de someri, iar rata medie lunara a somajului este de doar 3%, fata de 3,2% la finele anului trecut.
„S-a ajuns – ne spunea spre sfârsitul anului 2015 directoarea executiva a Directiei Judetene de Statistica, prof. univ. dr. Eugenia Harja – la minimul ultimilor cinci ani, dupa trei ani în care nivelul ratei somajului ajunsese la 9,5% în anul 2000 si la 9,4% în 2002. Scaderea a început din 2013”.
Nivelul minim al ratei somajului a fost înregistrat în octombrie 2007, dupa care a urmat o crestere, iar nivelul cel mai mare s-a atins în octombrie 2009 (8,3%), nivel care s-a mentinut si în octombrie 2010 (7,8%), dupa care a fost în general in scadere. Crestere a mai fost în octombrie 2013, la 6,7%.
„Definitia somajului, asa cum este ea data de Biroul International al Muncii, vizeaza toti oamenii fara locuri de munca, indiferent daca sunt sau nu luati în evidenta, sa nu ai loc de munca, sa fii în cautarea unuia si sa nu refuzi daca ti se ofera. La nivel de judet nu avem, însa, astfel de informatii, ci doar la nivel de tara sau de regiune, conform datelor din anchetele statistice în gospodariile populatiei”.
Prof. univ. dr. Eugenia Harja, directoarea executiva a DJS Bacau
