l interviu cu Marius Nuca, student la Facultatea de Stiinte, sectia Informatica,
Universitatea aVasile Alecsandri” Bacau
– Sa incepem cu o tema la zi: cum se vede, cum se simte criza din amfiteatrul Facultatii de Informatica din Bacau?
– Sunt student, ma ajuta parintii, nu prea se simte. Bine, nici nu sunt pe piata muncii, nu-mi pot da seama ce efecte are an acest domeniu. Doar din discutii cu parintii, colegii, am retinut ca lucrurile nu sunt asa cum se proiectase prin toamna. Se simte ansa la catedra, profesorii sunt preocupati, ai auzim vorbind, discutam si la cursuri, ca se vor reduce anumite posturi, vor fi disponibilizati cei care nu andeplinesc toate criteriile. ansa, sa stiti, la noi an Romania nu este o criza cum am perceput-o eu an alte tari. Eu termin anul acesta si nu cred ca voi avea probleme. Sunt informatician, se cere aceasta specializare, daca an Bacau nu, sunt posibilitati an tara, an strainatate, mai ales ca si pe timpul facultatii am beneficiat de o bursa Erasmus an Germania. Am anvatat acolo un semestru, stiu ce voi face la finalizarea cursurilor. Eu sunt optimist.
In Germania se pune accent pe practica
– Cum a fost primul contact cu civilizatia germana?
– La anceput a fost greu, chiar daca nu mai exista dincolo. Suntem toti an Europa, cel putin asa vrem sa credem. Diferente sunt, si anca mari. Se vede ca ai intrat pe un alt teritoriu. Acolo nu te ampinge nimeni de la spate ca la noi. Vrei sa anveti, ai toate conditiile, profesorii vor sa te ajute, merg alaturi de tine. Nu-i intereseaza ca esti neamt, roman, polonez sau african. Te simt ce-i cu tine, esti dotat pentru performanta sau doar ai venit an vizita. Nu poti sa-i pacalesti. Te antorci urgent acasa.
– Spune-mi o singura diferenta pe care tu ai perceput-o in sistemul de invatamant.
– A, sunt multe. an primul rand, toate cursurile sunt pe internet, le primesti de la anceput si sunt cursuri de analta clasa, cu ultimele noutati. Cursurile sunt actualizate on-line. an al doilea rand, acolo se face multa practica, aplicatii, teoria, cursurile asi au timpul bine stabilit, dupa care intri la practica. an Germania, cine vrea sa anvete, sa aprofundeze o poate face 24 de ore din 24, laboratoarele si imensele biblioteci sunt deschise non-stop, fiecare student are o cheie cu un cod, nu ca la noi, la ora opt seara vine portarul si anchide laboratorul. Baza materiala este extraordinara.a Profesorul, asistentul vin la cursuri pentru dialog, pentru clarificari, se discuta mult pe noutati, si stiti cum este an acest domeniu.
Educatie la gramada nu se poate
– Se vorbeste la noi de o anumita indiferenta din partea elvilor, a studentilor, din partea profesorilor, de o neimplicare, de o anumita deruta, de o lipsa de perspectiva. Cum comentezi aceste afirmatii?
– Lipseste dialogul, interesul. Deruta? Lipsa de perspectiva? Sa fim seriosi! Cine vrea sa anvete, poate anvata. Aceasta-i perspectiva. Cat esti elev, student ai doar doua probleme: timpul si studiul. Eu nu fac aprecieri, fiecare stie ce vrea, si vreau sa va spun ca majoritatea stie, chiar daca sunt destui care nu invata, o fac pe desteptii. E un trend, o sa le treaca. Aici familia si scoala pot interveni. Pe mine m-au ajutat parintii, rigurozitate, seriozitate, mi-au creat conditii, discutam, hotaram ampreuna. Profesorii nu au timp pentru toti, iar educatie la gramada nu se poate. Da, lipseste implicarea, exista o anumita comoditate. Eu sunt vicepresedinte la organizatia studentilor si vad cat de greu este sa-i scoti din rutina, sa participe la proiectele noastre.
– Ai fost patru ani elev la Colegiul aFerdinand I”. Ce ti-a dat si ce nu ti-a dat liceul?
– Si acum fac apel la cunostintele acumulate in liceu. Este o perioada de acumulare. Ai patru ani la dispozitie pentru a te orienta, a te hotari ce vrei sa faci. Abia acum, cand ma uit in urma, realizez ca a fost cea mai frumoasa perioada din viata mea. La facultate te invata cu munca, cu jobul pe care ti l-ai ales. Liceul pune bazele pentru toata viata. Si vreti sa mai stiti ceva? Ce am invatat in liceu, in Bacau, este cam ce se face la facultate in Germania. Noi stam foarte bine la teorie, invatamantul liceal te pune sa acumulezi, ca-i matematica, fizica, chimie, limba si literatura romana. In Franta, in Germania sau America se pune accentul pe practica, cum v-am mai spus. Cred ca ar trebui gasit un echilibru si la noi. Handicapul se vede cand iesi pe piata muncii europeana. Am lucrat trei luni in SUA, printr-un program studentesc, intr-un restaurant. Ei nu stiau nimic de Romania, insa erau asi la chestiuni mai pragmatice, mai descurcareti in sensul bun, nu ca la noi. Eu stiam toata istoria Americii. Si?
Sa obtii un avantaj dintr-un neajuns
– Ai 26 de ani, esti de maine ministrul Invatamantului. Care este prima masura pe care o decretezi?
– N-as lua niciuna. As analiza foarte riguros modelul aflat in derulare pe timp de 3-4-5 ani si apoi voi putea decide. Asa mi se pare corect. As vrea sa obtin un avantaj dintr-un neajuns. Intelegeti? Sunt modele matematice, sociologice care ne spun clar ce si cum. Noi inventam in fiecare zi roata, in timp ce altii au renutat la ea. Patineaza.
– Elevii, studentii sunt o forta intr-o comunitate. Sunteti depozitarii unui imens potential de inteligenta, inventivitate, de informatii. Cum este el folosit, cum traspare in comunitate?
– Este interesant ce spuneti. Noi, fie ca suntem elevi sau studenti, invatam, ne pregatim. 80 la suta din timp ni-l petrecem in banci, in amfiteatre, rezultatele se vor vedea mai tarziu. Problema se pune atunci cand evaluezi, cand tragi linie. Cata performanta, cat rebut. Eu cred ca bilantul este pozitiv, nici noi nu putem fi mai buni decat sistemul in care traim. Primim, in sens material, toti la fel. Romania nu este Germania, nu este Suedia. Nu toti suntem Einstein, nici Bill Gets. Restul timpului este unul al nostru, fiecare il foloseste cum crede de cuviinta.a Se observa o lipsa de comunicare intre noi si administratiile locale, intre organizatiile studentesti si primarii, de exemplu. Noi avem contacte pe verticala, cu ANSR, dar pe orizontala sunt aproape nule. De ce? Nu stim. Nu pot sa spun ca suntem marginalizati, suntem ignorati. Eu sunt un om caruia ii place sa se implice, sa faca ceva mai mult in plan social, informational.
– Recent ai reprezentat judetul Bacau la o manifestarea in Franta, la Limoges. Despre ce a fost vorba?
– A fost initiativa tinerilor din Regiunea Limousin de a organiza un forum la care sa participe tineri din mai multe tari, sa discutam problemele tinerilor din Europa, chiar asa s-a numit “Ce viitor au tinerii din Europa”. Proiectul a fost finantat de Uniunea Europeana, la care au participat Franta, Romania, Italia si Germania. Regiunea Limousin, avand legaturi stranse cu judetul Bacau, a transmis invitatia la Consiliul Judetean Bacau, iar acesta s-a dus mai departe catre licee si universitati. Cei interesati au trebuit sa completeze un chestionar. Va dati seama ca au fost mii de doritori din cele patru tari, peste 10.000. Ele s-au centralizat si de la noi au fost selectionati sase tineri. Fiecare si-a facut proiectul, insa CJ a dorit sa facem un proiect comun, de prezentare cat mai veridica a judetului nostru. Au fost selectionati cinci elevi si un student, eu, cu voia dumneavoastra. Au mai facut parte Teodor Constantin Nechita – Colegiul “Mihai Eminescu”, Andrei Mocanu – Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare”, Andrei Ovidiu Lupu – Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, Dan Antohe – Colegiul National “Vasile Alecsandri”, Stefan Luca – Colegiul Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen”. Ca sa intelegem mai bine, din sase proiecte a rezultat un eseu, o lucrare inedita despre judetul Bacau. A fost o lucrare apreciata la Limoges de cei prezenti si nu au fost in comisie numai elevi sau studenti, ci si profesori universitari, literati, geografi. In timpul care a mai ramas am discutat despre mobilitatea persoanelor la nivel european, a fortei de munca, a studentilor, a elevilor si eliminarea birocratiei din acest concept. A fost apoi o idee pe care am retinut-o si as vrea sa o transmit tuturor tinerilor. Da, a fost important pentru noi ca bacauani, pentru noi ca romani, insa a fost important ca am fost priviti, asimilati ca europeni. Este un castig. Nu credeti?
Noi nu batem la usi inchise
– Eu mai insist asupra abeneficiilor” acestei participari…
– Am mai discutat despre sistemul de invatamant, despre programe, finantare. Am retinut ca in Franta, elevii si studentii au o implicare mai mare in viata sociala si politica, au reprezentanti la diferite niveluri, sunt vocali, ii intereseaza ce masuri ia Guvernul, consiliile locale cu privire la viata lor. Ne-au dat lectii, noi nici nu ne comparam cu ei. In Germania, elevii si studentii sunt mai putin angajati social, politic, ei mizeaza mai mult pe forurile stiintifice, de probleme globale, cum ar fi ecologia, poluarea terestra si cosmica.
La noi nu intereseaza pe nimeni ca avem un potential, ca avem o dotare, suntem specializati, dar si interesati de anumite domenii. Suntem doar un numar in statistica. Nu cred ca a venit vreodata cineva de la Primarie la o intalnire cu Liga, cu studentii. Mi-ar fi placut sa vina si sa spuna, direct sau pe diferite canale: avem de rezolvat in urmatorii doi-trei ani urmatoarea problema, urmatorul proiect. Voi ce parere aveti, ne puteti ajuta, gasiti ceva, ne puteti propune o solutie? Nu, nu a venit nimeni, iar noi nu prea batem la usi inchise.
– Pentru a schimba lumea, pentru reforme de anvergura nu voi ar trebui sa fiti in prim plan?
– Da, fiecare schimba lumea in felul lui. Eu in informatica, altul poate in mecanica fluidelor. Ca eu pot mai putin si altul mai mult, pana la urma suntem o suma de indivizi si faptele noastre. Important este sa vrei, sa vrei sa depasesti bariera.
Tocilarul va disparea din clasa
– Ai ales informatica, cu toate ca stiai ca, in Bacau, nu sunt foarte multe posibilitati. Ce va face licentiatul Marius cand se va trezi pe piata muncii?
– Am dat la informatica deoarece am fost foarte bun in liceu. Imi place, mi-am ales doua domenii importante pentru mine, securitatea datelor si inteligenta artificiala. Voi merge pentru Masterat in Germania. Cunosc sistemul, cunosc limba si sunt convins ca voi reusi. Acolo se face carte. Pe urma voi vedea ce se intampla atunci pe piata muncii din Romania.
– Crezi ca un elev trebuie sa exceleze la toate obiectele, mergi pe mana tocilarului sau a celui cu inclinatie spre analiza, selectie, un tip celebral?
[ad#stire]- Eu cred ca tocilarul va disparea. Nu-i mai vad rostul, nu-i mai vad utila stradania. Vom merge si noi pe un invatamant formativ, practic, renuntand la cel informativ. Eu nu am neglijat nicio materie, insa mi-a placut matematica si informatica. Am invatat si poezii, am stiut si ceva biologie, literatura. Acum se vorbeste tot mai mult de legatura dintre materii, dintre sisteme. Fiti atent la noile teorii cu privire la interconexiunea dintre psihologie si informatica, dintre biologie si informatica, dintre matematica si literatura. Ce sa mai vorbim de logica, cibernetica, iar de aici nu poate lipsi psihologia. Nu toate vor incapea intr-un singur om, insa tehnica, informatica, calculatorul vor facilita conexiunea lor, iar rezultatele vor fi uimitoare. Este un spatiu nelimitat al cunoasterii, pe care trebuie sa-l exploram noi si cei care vin dupa noi. Traim in alt secol. Nu sunt profet, insa evolutia civilizatiei umane va cunoaste modificari dramatice carora noi va trebui sa le facem fata.
Gheorghe Baltatescu
