În ultima vreme, DIICOT nu pare să aibă o zi liniștită fără să anunțe recorduri de recoltă de canabis în țară. Cu toate că acest lucru poate părea o veste îngrijorătoare la prima vedere, pare că fenomenul este mult mai complex decât o simplă creștere a producției de marijuana. Din când în când, se găsesc și alte substanțe, precum hasis, cocaina sau amfetamine, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței eforturilor autorităților în combaterea traficului de droguri.
Este clar că fie traficanții s-au înmulțit, fie autoritățile s-au decis să acționeze cu mai multă hotărâre împotriva acestora. Această situație ne plasează în mijlocul unei dezbateri care ar fi trebuit să fie abordată cu mai multă seriozitate acum 10-15 ani: cum a crescut numărul consumatorilor de droguri?
Ne amintim cu toții de perioada “etnobotanicelor”, când drogurile sintetice erau vândute legal, chiar în apropierea școlilor și liceelor. Autoritățile au preferat să ignore această problemă sau chiar să o neglijeze timp îndelungat, susținând că nu au mijloacele necesare pentru a contracara acest fenomen. Însă era clar că exista o complicitate între autorități și dealeri, iar această colaborare se baza pe profituri substanțiale.
Astăzi, ne întrebăm cu naivitate de ce România a devenit dintr-o țară de tranzit o țară de consumatori, și de ce aproape în fiecare zi sunt prinși nu doar traficanți, ci și consumatori de droguri la volan sau în spațiile publice.
Putem căuta explicații în diverse direcții, dar realitatea crudă este că, dincolo de profiturile grase, drogurile contribuie la pacificarea unei părți a societății. O țară în care drogurile sunt răspândite nu este una care să-și pună prea multe întrebări sau să provoace probleme majore autorităților.
Pe lângă consumatorii și traficanții de droguri, autoritățile anunță aproape zilnic reținerea unor persoane implicate în prostituție și pornografie infantilă și sex cu minori, semn că societatea dă semne grave de degenerare.
