Cea mai importanta dintre toate sarbatorile evreiesti este Pastele. Se tine o data pe an la 15 Nisan (martie-aprilie) si poate cadea in orice zi a saptamanii. Nisan este prima luna din calendarul religios al evreilor; incepe cu luna noua a lui martie si sfarseste cu luna noua a lui aprilie. Odinioara, la templu, inceputul acestei luni era vestit, ca si inceputul sambetei, prin sunetul de corn. Sarbatoarea Azimelor si cea a Pastelui, celebrate impreuna, au fost initial doua sarbatori distincte. Prima era legata de riturile religioase care se celebrau primavara la culesul primelor recolte. In Orientul Antic era convingerea generala ca aluatul insemna degradare care aducea cu sine o anumita impuritate; de aici folosirea rituala a painii azime, nedospite.
Pastele era legat de iesirea din Egipt. Cu acest prilej evreii, grabiti, caci trebuiau sa fuga, nu au avut timp sa lase sa dospeasca aluatul pentru painea de trebuinta pentru drum. Astfel cele doua sarbatori s-au comasat; cu Pastele incepe sarbatoarea Azimelor care tine opt zile. Ambele sarbatori au fost legate de evenimentul iesirii din Egipt, care a insemnat inceputul istoriei religioase a poporului lui Dumnezeu. Era un memorial, adica o repetare in prezent, pentru toate generatiile, a interventiei prin care in trecut Dumnezeu a salvat poporul sau. Asa se explica importanta care se acorda in pregatirea si celebrarea acestei sarbatori. Pregatirea revine in primul rand gospodinei, care trebuie sa spele cu grija toate ustensilele bucatariei spre a indeparta de pe ele orice urma de fermenti si sa pregateasca faina din care vor face painea nedospita.
HAG PESACH SAMEACH!
Din seara zilei de 18 aprilie a inceput Pastele evreiesc
