Pornind de la 33, pot fi scrise tratate de numerologie, religie, astrologie, ezoterism, biologie, istorie, masonerie sau chiar povești de dragoste. Coloana vertebrală are 33 de vertebre, piciorul uman, 33 de încheieturi. Numele Elohim (atribuit lui Dumnezeu) apare de 33 de ori în Geneza Bibliei ebraice. Paralela 33 reprezintă, potrivit unor voci care nu sunt străine nici de știință, o cale a puterii, un ,,brâu” al globului care conectează virtuțile spațiului și timpului. Piramide importante ale lumii se află pe această paralelă… 33 e un reper. Când ajungi la această vârstă, simți, purtat de istoria lui 33, că atingi cerul cu sufletul, că începutul ființării tale cochetează fericit cu viitorul, nu-i așa?…
Cotidian angajat în cursă lungă prin imperii de speranță și iubire/ respect față de semeni, tămăduind vânătăi și căutând mereu echilibrul în jocul uraganelor de lumini și umbre, DEȘTEPTAREA, privind către viitor, a atins reperul 33. Într-un univers social fragil, într-o lume în care soarta ziarelor (tipărite) pare a fi soră de… cruce cu viața efemeridelor, o viață de 33 de ani cu orizonturi optimiste este un mare dar. Cine l-a oferit? Poate că Buddha ne oferă răspunsul: ,,Atunci când îți place o floare, o culegi pur și simplu. Însă atunci când iubești o floare, o uzi în fiecare zi. Cel ce înțelege asta înțelege viața”. Cine sunt cei care au iubit/ iubesc această floare, DEȘTEPTAREA, ,,udând-o” zi de zi, de 33 de ani, împrospătându-și mereu și fericit resursele de afecțiune?…
CITITORII. În primul rând, CITITORII, cei care au transformat timpul viețuirii acestui cotidian într-o durată augustiniană. Există trei timpuri, ne spune Sfântul Augustin, ca și cum ar vorbi (și) despre cotidianul nostru: prezentul din cele trecute; prezentul din cele prezente; prezentul din cele viitoare…
ZIARIȘTII, cei care au creat o adevărată școală de presă devenită și resursă națională, nu doar regională, pentru mass-media, au trudit cu devotament civic și talent. Au creat un brand supraviețuitor, au zămislit o bucurie cotidiană, au lăsat urme fericite în carnea și spiritului comunității. Oriunde s-ar afla acum unii dintre ei – prin redacțiile unor publicații locale și naționale, în universul literaturii sau în cel al discursului fierbinte al agorei – simt mereu fiorul întemeietorilor de durabil și de suflet…
Firește, nu putem uita rolul MANAGEMENTULUI; al începuturilor, al prezentului. Uneori cred că managerii acestei povești de dragoste, DEȘTEPTATEA, s-au inspirat din gândul plămădit de Benazir Bhutto: ,,A conduce, înseamnă a se dedica unei idei, unui vis, unei viziuni despre ce se poate întâmpla”.
Astăzi, cel mai frumos sărut pe care-l putem așeza pe chipul DEȘTEPTĂRII, această Șeherezadă contemporană care va tot istorisi, ar putea avea și acest chip: ,,Povestea ta – cea a prezentului din cele trecute, prezentului din cele prezente, prezentului din cele viitoare – continuă”…
