Diana Enache, președinta AUR Bacău și membră a Camerei Deputaților, s-a născut în Bacău, iar traseul vieții sale a fost influențat încă din copilărie, când a dobândit dragostea de țară de la bunicul său, veteran de război și prizonier în Siberia.
Diana Enache s-a remarcat prin proiectele ample realizate în spațiul civic, având o experiență de 15 ani dedicată luptei pentru întregirea națională și renașterea spirituală a tinerilor.
Familistă convinsă, luptă pentru o Românie suverană și reunită, puternică economic și competitivă, demnă și respectată, în care toți oamenii să poată munci și trăi mulțumiți, în siguranță și pace.
– Bacăul se confruntă de ani de zile cu probleme legate de infrastructură și plecarea tinerilor. Ce soluții propuneți pentru ca județul să devină mai atractiv pentru investiții și pentru locuitori?
– Aveți perfectă dreptate. Pentru mine este o durere faptul că, din toți colegii de școală generală și de liceu, nu cred că mai am mai mult de cinci care au rămas în Bacău.
Este firesc ca tinerii să aibă curiozitatea de a-și dori să descopere lumea, să experimenteze, dar mediul guvernamental și administrațiile locale sunt obligate să se asigure că le creează toate condițiile pentru ca ei să aibă unde să se întoarcă, să își poată exercita experiența acumulată în orașul sau județul nostru și să își poată întemeia familii aici.
Am văzut, în ultima perioadă, persoane care s-au întors din străinătate și au încercat să își deschidă o afacere. Unii nu au reușit, deși și-ar fi dorit acest lucru. Astfel, statul trebuie să încurajeze micii antreprenori și tinerele familii și să înceteze să pună piedici antreprenorilor.
Am ridicat inclusiv în Parlament problema platformelor fiscale care, în loc să simplifice activitatea firmelor, au produs blocaje și costuri suplimentare. Iar la Bacău am organizat un dialog direct între parlamentari și antreprenori, tocmai pentru a identifica problemele concrete ale mediului privat.
Pentru a fi convinși să rămână în Bacău, tinerii au nevoie de infrastructură funcțională, școli bune și servicii medicale.
Bacăul are nevoie de o strategie economică adaptată fiecărei zone. Municipiul Bacău, Oneștiul, Moineștiul sau Valea Trotușului au probleme și oportunități diferite. În zona Oneștiului, de exemplu, pierderea unor capacități industriale și a locurilor de muncă trebuie compensată prin atragerea de investiții productive, nu doar prin extinderea administrației sau a comerțului.
– Care considerați că este cea mai importantă realizare a dumneavoastră ca deputat până în prezent?
– Din fericire, am lucrat în Parlament încă din 2020, de când AUR a intrat pe scena politică, și am avut ocazia să înțeleg acest mediu și să trec prin frustrările opoziției.
Încă din 2020 am fost în prima linie pentru tot ceea ce a însemnat crearea programului politic, organizarea dezbaterilor pe toate domeniile de guvernare și elaborarea propunerilor legislative provenite din aceste dezbateri, de la firul ierbii.
Din 2024, de când am preluat, la rândul meu, mandatul, am știut deja pe ce mă pot axa pentru a putea reprezenta cetățenii mai bine și a le duce vocea în Parlament.
Astfel, pentru mine, cel mai important lucru a fost să aduc problemele concrete ale județului Bacău în Parlament. De asemenea, m-am bucurat că am putut direcționa fonduri pentru județul Bacău direct de la bugetul de stat și că, în vara aceasta, am putut vedea materializată această finanțare în comuna Bogdănești, unde s-a construit un pod trainic, pentru că o parte dintre locuitori fuseseră izolați în urma inundațiilor din primăvara acestui an.
Am intervenit pe probleme de educație, sănătate, administrație, digitalizare și servicii publice. Am cerut date despre școlile din Bacău fără autorizație ISU sau cu grupuri sanitare neconforme, despre deficitul de profesori, despre lipsa medicilor de familie din mediul rural și accesul la servicii stomatologice. Am ridicat și problema crizei din sistemul de salubrizare al județului și problemele pe care digitalizarea defectuoasă a statului le produce mediului privat.
Un proiect la care lucrez acum, alături de consilierii județeni AUR, este acela de a realiza o cameră hiperbară în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău. Proiectul a fost agreat și aprobat, urmând studiul de fezabilitate. Este un proiect de suflet, având în vedere că o astfel de cameră poate ajuta de la prevenție până la tratamentul unor boli oncologice, de la copii cu autism până la vârstnici, iar mulți pacienți pleacă din județ pentru astfel de tratamente.
În această vară am stat mult printre băcăuani și știu exact problemele pe care le au. Toate se pot rezolva cu o bună comunicare între administrația locală și cea centrală.
– AUR și-a construit mesajul în jurul ideii de schimbare. În ce domenii credeți că România are cea mai mare nevoie de reforme urgente?
România are nevoie urgent de redresare economică. Această redresare se poate face prin adoptarea unor măsuri pe care AUR le susține:
- susținerea economiei reale – industrie, IMM-uri, producție internă;
- reducerea poverii administrative și fiscale pentru firme – proceduri mai rapide și predictibilitate fiscală;
- finanțare țintită pentru investiții și echipamente – linii de credit, garanții pentru IMM-uri și programe de modernizare;
- achiziții publice orientate spre producția locală, cu criterii care favorizează capacitatea națională și locurile de muncă;
- stabilizarea prețurilor și sprijin pentru costul vieții;
- măsuri antispculă și pentru asigurarea concurenței – combaterea cartelurilor și transparență asupra marjelor acolo unde există distorsiuni;
- protejarea consumatorilor vulnerabili prin compensări și ținte clare, nu prin subvenții universale;
- plafonarea și monitorizarea prețurilor acolo unde există șocuri de preț, de exemplu la energie și alimente, cu condiții de eficiență.
Un alt domeniu esențial este asigurarea producției interne de energie.
– Care sunt cele trei priorități legislative pe care doriți să le promovați în următoarea sesiune parlamentară?
– Prima este economia: reducerea poverii administrative asupra IMM-urilor, predictibilitate fiscală și măsuri care încurajează investițiile și crearea locurilor de muncă.
A doua este educația, în special dezvoltarea învățământului profesional, tehnologic și dual și corelarea calificărilor cu necesarul real al economiei.
A treia este familia și problema demografică. România trebuie să creeze condiții în care tinerii să își permită să întemeieze o familie: acces la locuințe, sprijin în primii ani de viață ai copilului și politici fiscale care să nu penalizeze familiile cu copii.
– Cum vedeți relația României cu Uniunea Europeană și ce schimbări ați dori în modul în care sunt reprezentate interesele țării la Bruxelles?
– România este, geografic, o țară europeană și, mai mult decât atât, este stat membru al Uniunii Europene, iar AUR afirmă în programul său că locul României este în Uniunea Europeană. Diferența este în felul în care credem că România trebuie să se comporte acolo.
Nu vreau o Românie care merge la Bruxelles doar pentru a primi instrucțiuni, ci una care negociază, propune și își apără interesele economice, companiile și cetățenii. Apartenența la Uniunea Europeană nu trebuie să însemne renunțarea la interesul național sau la identitatea românească.
Avem nevoie de reprezentanți care cunosc problemele României și au curajul să le pună pe masa negocierilor. Cooperare europeană, da, dar între state care își respectă identitatea și interesele.
– În ce măsură considerați că actualul sistem politic permite un dialog real între putere și opoziție?
– Vă spuneam la începutul interviului despre frustrarea pe care am avut-o la început, când am intrat în Parlament cu energia tinereții și gândul că vom putea schimba direcția în care se îndreaptă țara noastră.
Ne-am lovit de blocarea totală a unor inițiative care erau măsuri bune. Ne-am lovit de măsuri respinse la vot și copiate de putere sub un nume nou, doar ca să fie livrate de partidele de guvernare.
Discursul politic a devenit foarte agresiv, iar ura aceasta este împinsă către publicul larg. Asistăm la o ruptură în societatea civilă pe criteriul preferințelor politice. Am văzut la ultimele alegeri această energie distructivă. S-au certat frate cu frate, prietenii de o viață s-au rupt.
Deși puterea și opoziția pot avea viziuni total diferite, trebuie să poată construi împreună atunci când este vorba despre interesul României, iar agresivitatea să nu fie încurajată.
Deși, de multe ori, am fost întrebați de ce nu am mai organizat proteste și de ce nu am ripostat în urma anulării alegerilor, pot spune că AUR, ca cel mai mare partid de opoziție, a avut o atitudine matură și nu am alimentat tensiunea care putea duce la acte de violență.
– Care este poziția dumneavoastră privind investițiile în sănătate și educație și ce schimbări concrete susțineți în aceste domenii?
– Sănătatea și educația trebuie tratate ca investiții în viitorul României, nu doar ca niște capitole de cheltuieli bugetare.
În sănătate, avem nevoie de investiții care să ajungă și în comunitățile mici: spitale funcționale, medicină de familie, prevenție și acces real la servicii medicale. De asemenea, este nevoie de deblocarea posturilor pentru tinerii medici.
În educație, una dintre marile probleme este ruptura dintre ceea ce oferă școala și ceea ce cere piața muncii. România a avut, în 2025, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu erau nici angajați, nici într-o formă de educație sau pregătire profesională: 19,2%, față de 11% media UE.
Avem nevoie de dezvoltarea serioasă a școlilor profesionale și a învățământului dual, în parteneriat cu mediul economic. Un tânăr trebuie să poată învăța o meserie, să găsească un loc de muncă bine plătit și să aibă motive să-și construiască viitorul aici, nu să considere plecarea din țară singura soluție.
– Ce le transmiteți alegătorilor care nu împărtășesc viziunea AUR și sunt sceptici față de partidul pe care îl reprezentați?
– Trăim niște vremuri în care informația este peste tot, este la un click distanță, dar, în același timp, informația este manipulată și distorsionată, iar inteligența artificială ne bagă și mai mult în ceață.
De aceea, le spun tuturor să treacă orice informație prin filtrul propriu, să investigheze. Cine este interesat de politică să urmărească ședințele de plen, ședințele de consiliu local, să citească propunerile de proiecte.
Bineînțeles, aceste lucruri presupun efort, dar doar așa te poți poziționa față de un partid sau altul, față de o doctrină sau alta.
Este firesc să existe oameni care nu sunt de acord cu doctrina AUR și nu pretind că trebuie să gândim cu toții la fel. Ceea ce este de condamnat sunt informațiile și acuzațiile mincinoase menite să inducă publicul în eroare. De aceea, încurajez pe toată lumea să se informeze temeinic.
– Care este cea mai mare problemă pe care v-au semnalat-o cetățenii din circumscripția pe care o reprezentați și ce ați făcut concret pentru a o rezolva?
– Pe lângă problemele personale ale fiecăruia, legate de locurile de muncă, infrastructură, accesul la servicii publice, educație și funcționarea administrației, pot spune că cel mai mare fenomen la nivel de județ cu care ne confruntăm este cel al fricii, al intimidării.
Mai ales în zona rurală, oamenii trăiesc zi de zi cu frica de primar, de autorități.
Nu își pot manifesta interesul față de un partid pentru că sunt intimidați. De curând, am fost la o fermă cu 32 de vaci, în comuna Sănduleni. Primarul de acolo le-a restricționat accesul la pășune doar pentru că nu sunt votanții lui. După ce familia s-a plâns de acest aspect, primarul a încetat și alimentarea cu apă pentru acele animale.
Foarte multă lume se teme că „sistemul” le va lua locul de muncă, de la profesori și cadre medicale până la asistenți sociali. Mi-au fost semnalate situații în care cetățeni au fost amenințați și pentru un like pe Facebook, acolo unde nu trebuia.
Presiunea autorităților față de cetățeni și conducerea prin amenințare și teroare reprezintă cea mai mare problemă care ține societatea pe loc.
Ce am făcut concret pentru a o rezolva? Cred că expunerea acestor tactici și condamnarea lor sunt singurele arme.
– Dacă ar fi să fiți evaluată peste patru ani de mandat, după ce criterii ați dori să vă judece cetățenii?
– Instrumentele unui parlamentar sunt inițiativele legislative, întrebările și interpelările adresate instituțiilor statului și aducerea problemelor locale pe agenda națională. Camera Deputaților definește întrebările și interpelările tocmai ca instrumente prin care deputații pot cere Guvernului informații, documente și explicații asupra problemelor administrației și politicilor publice.
După rezultate, după cât de prezentă am fost pentru oamenii pe care îi reprezint. Să se uite la inițiativele mele legislative, la întrebările și interpelările adresate, la problemele județului Bacău pe care le-am dus în Parlament.
Însă, dincolo de particularitățile activității parlamentare, aș vrea să las o moștenire ce presupune virtute morală, solidaritate, curaj, spirit de sacrificiu, credința în Dumnezeu și dragoste față de acest județ.
