Internaționalul Under 16 al grupării băcăuane se destănuie „Deșteptării”, vorbind despre obiectivele și visurile sale fotbalistice
Academiei de Fotbal „Cristian Ciocoiu” FC Bacău îi cresc aripi. La propriu și la figurat. Gruparea băcăuană este singura divizionară C din țară cu fotbaliști convocați la loturile naționale Under 17 și Under 16 ale României. La U17, mijlocașul de bandă dreaptă, Diego Burlacu susține, chiar în această perioadă, partidele de calificare la Europeanul din vară alături de prezentativa tricoloră. La U16, mijlocașul de bandă stângă, Daniele Luncașu tocmai s-a întors dintr-un stagiu de jocuri în Cipru și Franța cu naționala pregătită de Nicolae Grigore și Ionuț Mazilu. Revenit în țară, Luncașu nu a avut timp de pierdut: a marcat un hat-trick în victoria pe care echipa de juniori U16 a FC Bacău a realizat-o cu 7-1 pe terenul Csikszeredei Miercurea-Ciuc în primul joc oficial din 2024 din cadrul play-off-ului Ligii Elitelor la această categorie de vârstă. După care, s-a destănuit „Deșteptării”: „Știți unde mă văd la 20-21 de ani? Jucând în prima ligă cu FC Bacău. Acesta este obiectivul meu. În ceea ce privește visul pe care-l am ca fotbalist, acela e de a juca, într-o zi, în Italia. Idealul ar fi Juventus, mai ales că eu sunt născut în apropiere de Torino”.
-Daniele Luncașu, un băcăuan născut în Italia. Corectă formularea?
-Corectă. Rădăcinile noastre sunt adânc înfipte în comuna băcăuană Lipova. Eu m-am născut însă în Italia, la Carmagnola, pe 14 februarie 2008, acolo unde, în perioada respectivă, se stabilise familia mea. În Italia noi am rămas până în 2017.
-Vorbești perfect românește. Fără pic de accent italian.
-Asta și pentru că la noi în casă se vorbea doar românește, iar toate vacanțele mi le petreceam în țară, la Lipova. De-abia așteptam să vină vacanța și să ajung în România.
-La ce vârstă ai început fotbalul și unde?
-La cinci ani, la Carignano, o echipă mai mică din Piemont. Tata a văzut că toată ziua eram cu mingea la picior, mama se săturase să tot… sparg geamuri, așa că m-au dus la Carignano. La nouă ani, am avut o ofertă de la Torino Calcio, dar a trebuit să o refuzăm, pentru că naveta era destul de obositoare, iar ca să stau la cămin, singur, eram prea mic. După ce m-am întors în țară, am ajuns la Viitorul Bacău, sub comanda antrenorului Giani Căpușă.
-Iar la FC Bacău?
-În decembrie 2021 a fost organizată o selecție la Ruși Ciutea, m-am prezentat și am fost acceptat. În aceste condiții, din ianuarie 2022, am intrat în programul Academiei, mai întâi sub comanda lui Radu Ciobanu, apoi a lui Vladimir Japalău și a lui Sergiu Japalău. Am considerat FC Bacău ca pe o excelentă oportunitate, iar timpul mi-a dat dreptate.
-Dovadă că vara trecută ai debutat la echipa mare, sub comanda lui Costel Enache. La doar 15 ani și jumătate. Un debut nu doar precoce, ci și fericit.
-Așa e, am debutat cu gol în meciul din Cupa României câștigat de FC Bacău cu 9-1 contra lui CSM Bacău. Am intrat în repriza a doua, presimțind că voi marca. Asta și pentru că scorul era destul de confortabil ceea ce făcea să nu simt niciun fel de presiune, dar și pentru că la pauză, când mă încălzeam, mi-au reușit niște execuții de… bun augur.
-De atunci, ai rămas în anturajul primei echipe, chiar dacă ești nevoit să te împarți și la echipa de juniori U16 a clubului. În acest mpoment, prioritară pare să fie echipa de juniori, nu?
-La U16 suntem lideri în Seria 1 a Play-off-ului Ligii Elitelor, cu trei puncte avans față de urmăritoarele noastre Sepsi și Kids Tâmpa Brașov. Obiectivul nostru este să ajungem în Final Four, motiv pentru care tragem tare. Mai avem patru etape, care se prezintă ca patru finale: sâmbăta aceasta, cu Poli Iași, acasă, apoi urmează Tâmpa și Sepsi, pentru ca ultimul joc să-l avem la Botoșani.
-De curând ai participat la o acțiune mai amplă a naționalei Under 16 a României, care a inclus Turneul de Dezvoltare din Cipru și o „dublă” cu Franța. Cum a fost?
-Bine, atât în plan personal, cât și în ceea ce privește parcursul echipei. A fost important că am jucat în toate cele cinci meciuri. În Cipru, am învins Scoția și Norvegia, victorii care ne-au asigurat câștigarea turneului, și am piedut în fața țării gazdă, întrun joc care nu mai putea influența clasamentul final. Apoi am plecat în Franța, la Clairefontaine, centrul de pregătire al naționalei „cocoșului galic”. Acolo am jucat două partide cu Franța Under 16, ambele câștigate de noi la penalty-uri. Am înscris și eu din penalty, iar în primul din cele două meciuri, consider că am avut o evoluție foarte bună. Mă simt foarte bine la lot, acolo unde avem doi antrenori super: domnii Nicolae Grigore și Ionuț Mazilu.
-Ce te-a impresionat cel mai mult în cele două turnee?
-În Cipru, hai să spunem căldura. În Franța, baza de pregătire de la Clairefontaine. E cât un oraș, serios! Ai nevoie de hartă pentru a nu te rătăci.
-Sigur ai o echipă preferată.
-Sigur: Real Madrid.
-Iar ca jucători?
– Kaka, Cristiano Ronaldo, în special din perioada Manchester United și Ronaldo, brazilianul, din punctul meu de vedere, cel mai mare vârf de atac din toate timpurile. Eu nu l-am prins în perioada sa de glorie, dar vizionez reușitele sale pe youtube. De altfel, înaintea fiecărui meci obișnuiesc să urmăresc diferite execuții și faze pe youtube. Mă motivează, mă inspiră. În ceea ce-l privește pe Cristiano Ronaldo, el este un model de urmat pentru felul în care muncește și se menține la 39 de ani.
-Dar la FC Bacău este vreun jucător care îți servește de model?
-Absolut: Chiru! Ionuț Chirilă e un adevărat exemplu. Lejeritatea cu care joacă mă impresionează de fiecare dată. Ca să nu mai spun că ne este de mare ajutor nouă, jucătorilor mai tineri. Ne încurajează, ne explică anumite lucruri, îl simțim în permanență alături.
-Pe final, este vreo întrebare la care ai fi vrut să răspunzi dar nu ți-am adresat-o?
-Mai degrabă ar fi un subiect pe care țin neapărat să-l abordez și mă bucur că-mi oferiți acest prilej. E legat de antrenorul pe care-l am la FC Bacău, la echipa mare: domnul Costel Enache. Mister m-a ajutat enorm și nu o spun de complezență, vă rog să mă credeți. Înainte de venirea sa la echipă, parcă mi-o luasem în cap. Chiar îmi spuneau unii că sunt figurant, deși eu nu mă consideram cu figuri. Mister m-a ajutat să înțeleg mult mai bine anumite lucruri, ceea ce a dus inevitabil la o schimbare de atitudine din partea mea. În viață se întâmplă să întâlnești oameni care-ți schimbă într-un fel sau într-altul destinul și pot spune că, în ceea ce mă privește, Costel Enache este unul din acești oameni.
-Daniele, unde te vezi la 20 de ani?
-Aș îndrăzni să zic în Italia, în Serie A. Dar având în vedere că Italia poate să mai aștepte, voi răspunde în felul următor: la 20-21 de ani mă văd jucând cu FC Bacău în prima ligă. Și nu este un vis, ci un obiectiv perfect realizabil. Știu foarte bine cum se fac și se planifică lucrurile la FC Bacău, începând de sus, de la nivelul patronatului și asta mă face să am mare încredere în ceea ce spun.
-Ok, acesta este un obiectiv. Ai și un vis?
-Am chiar mai multe, dar marele vis se numește Juventus, să ajung să joc acolo.
-Hobby-uri?
-Mi-ar plăcea să merg la pescuit, dar în ultima vreme nu am aproape deloc timp liber. Pe de o parte este școala, eu fiind elev în clasa a X-a la Liceul Sportiv, iar pe de cealaltă parte e fotbalul, cu un program foarte solicitant. Iar puținele momente de pauză prefer să le petrec cu familia. Am un frate de 35 de ani, Alexandru și două surori, de asemenea mai mari, Georgiana, de 33 de ani și Ana Maria, de 26.
