Vremea frumoasã si minivacanta sãrbãtorilor pascale i-au scos din amortealã pe bãcãuani. Ei au ales, in lipsa unui buget consistent necesar unei destinatii turistice, sã petreacã loco in „oazele” de verdeatã din jurul orasului. Nimic iesit din comun panã aici. Numai cã, si de aceastã datã, bãcãuanii nu s-au dezis si si-au dovedit din plin „spiritul civic” cu care sunt inzestrati. Mãrturie in acest sens stã parcul de agrement de la Gherãiesti sufocat de resturile menajere lãsate de petrecãreti. Parcul, un adevãrat muzeu de gunoaie in aer liber, pare neputincios. Chiar si gunoaiele ne rad in nas, fãrã sã se sinchiseascã, pentru cã nu au fost luate la intrebãri de cei in drept sã o facã. Din loc in loc pãdurea „respirã” de mormane de mizerii. Foarte usor poti reconstitui unde si-au stabilit locatiile amatorii de iarbã verde. Sticlele de plastic, pungile, dozele de bere golite, ambalajele de tot felul lãsate de cei care au servit un grãtar de miel in mijlocul naturii iti creeazã senzatia cã te afli la pubela de gunoi, si nu intr-o zonã de agrement. Cei care au imprumutat din comportamentul popoarelor migratoare au, in nesimtirea pe care nici nu o constientizeazã, pretentia ca week-endul urmãtor sã revinã in acelasi loc. Nu ii intereseazã ce lasã in urmã, dar au exigenta sã fie curat cand isi incep ospãtul. Ce vor lãsa in urmã? Urmele educatiei pe care o mimeazã in fiecare zi. Un localnic a fost cat se poate de sincer si a ridicat o altã problemã: parcul nu are nici un wc public ecologic asa cum sunt in oras. „Poate cã nevoile biologice pot fi fãcute si in naturã fãrã sã deranjeze pe nimeni. Vin aici la un grãtar si aleargã apoi prin tufisuri, pentru cã nu existã nici un wc”,
ne-a mãrturisit Ion Condret.Trist este cã, desi orasul nostru nu beneficiazã de multe locatii de agrement in care sã evadãm din rutina zilnicã, nici pe cele care sunt nu stim sã le respectãm.
Scris de Ionut Vãtafu
