Cel mai important eveniment al planetei… in varianta redusa / Jocurile Olimpice de Iarna, editia a XX-a, au inceput ieri

Aseara, dupa inchiderea editiei noastre, s-a desfasurat la Torino festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarna. Torino este, probabil, cel mai mare oras care a gazduit pana acum marea competitie. Apropierea de Muntii Alpi si parteneriatul cu sase statiuni limitrofe: Cesana, Pragelato, Bardonecchia, Pinerolo, Sauze d&#8217Oulx si Sestriere a facut ca sa fie posibil a se disputa probele de schi, schi fond si trambulina. Italia a mai gazduit JO de iarna in urma cu 50 de ani, la Cortina d&#8217Ampezzo. Sigur, olimpismul si Jocurile Olimpice sunt doua lucruri sacre pentru intreaga omenire, dar… varianta hibernala nu se bucura de un succes la fel de mare ca JO de vara. Totusi, in orasul FIAT-ului, al echipei Ferrari si al lui Juventus, organizatorii de la CIO au reusit sa stabileasca un record de participare: nu mai putin de 85 de delegatii, cuprinzand aproximativ 2500 de sportivi, ce vor concura la 15 discipline, cu un numar mult mai mare de probe. Precedentul record fusese inregistrat la Salt Lake City, in 2002, cu 77 de tari si 2400 de sportivi. Fireste, nici atunci n-au “vrut&#8221 sa participe Ciadul, Mali sau Mauritania. Oricum, sa mentionam ca JO de iarna au fost decalate fata de surorile sale de vara dupa editia de la Albertville (Franta), din 1992. Urmatoarea editie, cea de la Lillehamer (Norvegia) a fost organizata in 1994. Deci, la un decalaj de 68 de ani dupa editia inaugurala (Chamonix, 1924), CIO si-a dat seama ca pentru sporturile de iarna nu este benefica concurenta celor de vara. Dar JO de iarna au nimerit, cumva, din lac in put, pentru ca sunt in aceiasi ani cu turneele finale ale Campionatului Mondial de Fotbal.

Romania – in afara medaliilor

Dupa cum afirma in urma cu aproximativ un secol episcopul de Pennsilvanya (si nu Piere de Coubertin, cum gresit cred multi), la Jocurile Olimpice “este important sa participi, nu sa castigi&#8221. Asa ca delegatia Romaniei, compusa din 25 de sportivi ce vor concura la opt discipline poate merge la Torino cu inima impacata. La casele de pariuri, cine mizeaza pe vreo medalie castigata de tricolori si ii iese, va iesi cu un profit de cel putin 65 de ori mai mare. Ar fi ca si cum Brazilia ar pierde la fotbal in fata Andorrei. Asta desi Romania are munti si posibilitatea de a amenaja multe partii de schi si de a atrage multi practicanti ai sporturilor de iarna. Dar infrastructura in sporturile hibernale este extrem de precara. Exista in toata tara doar 4-5 patinoare artificiale (doar doua functionale), o singura trambulina pentru sarituri (de lungime necorespunzatoare) si nici o pista speciala pentru patinaj viteza sau pentru short-track. In aceste conditii, nici nu putem pretinde de la sportivii nostri mai mult decat prezenta lor acolo.

Romania a trimis 35 de sportivi la JO de la Lake Placid (1980 – cea mai numeroasa delegatie tricolora de-a lungul timpului) si doar 6 in aceeasi statiune americana, in 1932. Trecerea lor nu mai poate fi verificata la Lake Placid, deoarece in 1987 satul olimpic de-acolo a fost transformat in… inchisoare federala americana!

De-a lungul timpului, Romania a cucerit o singura medalie la JO de iarna, la editia din 1968 (Grenoble – Franta), cand echipajul Ion Panturu-Nicolae Neagoe s-a clasat pe locul secund la bob 2 persoane. Altminteri, ai nostri au mai obtinut cateva locuri intre 4 si 6.

Anul acesta, delegatia Romaniei are urmatoarea componenta:

-Biatlon- Eva Tofalvi, Daniela Potlogea, Alexandra Rusu, Mihaela Purdea, Marian Blaj

-Bob- Nicolae Istrate, Adrian Duminicel (ambii la bob 2 si bob 4), Mihai Iliescu, Levente Bartha (bob 2 persoane), Gabriel Popa, Danut Dobalciuc (ambii la bob 4 persoane)

– Patinaj artistic – Gheorghe Chiper si Roxana Luca

– Patinaj viteza – Daniela Oltean, Claudiu Grozea

– Patinaj viteza pe pista scurta (short-track) – Katalin Kristo

-Sanie- Eugen Radu-Marin Lascarescu (tandem), Cosmin Chetroiu-Ionut Taran (tandem)

– Schi alpin – Daniel Nicolae, Bianca Narea

– Schi fond – Zsolt Antal, Mihai Galiceanu, Monica Gyorgy.

Ceilalti romani de la Torino

Metropola italiana este si cel mai puternic centru al emigratiei romanesti de dupa 1990. Se estimeaza ca 100.000 de compatrioti ai nostri sunt, in prezent, torinezi, iar dintre ei 30 la suta ar fi din judetul Bacau.

Evident, cel mai cunoscut roman din Torino este Adrian Mutu, care joaca la Juventus. Daca istoria ar fi fost alta, poate ca Ilie Balaci ar fi putut ajunge o somitate. Se spune ca patronul FIAT, Giovanni Agnelli, i-ar fi promis in 1982 lui Nicolae Ceausescu sa construiasca o uzina in Romania, daca craioveanul ar fi fost transferat la Juventus. Dar Ceausescu a refuzat, iar Balaci s-a accidentat grav in 1983 si nu a mai jucat niciodata la un nivel de competitivitate inalt.

In satul olimpic va misuna si o mare echipa a Televiziunii Romane, formata din 11 reporteri-redactori, care vor transmite aproape toata desfasurarea Jocurilor. Cam toate transmisiile vor fi pe TVR 2, dar cei care au abonament la cablu vor putea urmari JO pe Eurosport.

Legendele iernii

Primul mare sportiv al disciplinelor hibernale a fost, fara doar si poate, Sonja Henje, a carei frumusete si maiestrie i-a atras pe producatorii de la Hollywood. Norvegianca a jucat in multe productii cinematografice si a capatat, nu mult timp dupa retragerea sa din sport, cetatenie americana. Din lumea patinajului artistic – care fascineaza poate chiar mai mult decat cea a hocheiului – ii mai amintim pe Katarina Wit (RDG, Germania), Robin Cousins (Marea Britanie), Elena Rodina/Alexandr Zaitev (U.R.S.S.), Jane Torville/Cristopher Dean (Marea Britanie), Kristy Yamaguchi (SUA).

La hochei, dominatia U.R.S.S. a incetat dupa 1992, cand “zbornaia&#8221 s-a impus cu 3-1 in finala cu Canada. Sovieticii, in fruntea caruia stralucea legendarul Serghei Makarov, au fost protagonistii uneia dintre cele mai mari surprize negative din istoria sportului, cand au fost invinsi in 1980 de reprezentativa de amatori a SUA. A fost o alta replica la un eventual Brazilia – Andorra in fotbal.

Din patinaj viteza, ii retinem pe olandezii R. Ritsma si I. Potsma, pentru multele recorduri mondiale stabilite. Dar personalitatea nr. 1, consideram noi, a fost americanul Eric Haiden, care in 1980 a castigat cinci medalii de aur la Lake Placid, pentru a mai cuceri una la ciclism, la JO de vara, el sfidand autoritatile tarii sale prin participarea la Moscova.

Lumea schiului coborare este blindata de vedete, vom aminti doar de patru dintre ele: Jean Claude Killy (Franta), Franz Klammer (Austria), Ingmar Stenmark (Suedia), Alberto Tomba (Italia).

O mare vedeta, dar nu neaparat si un mare sportiv, a fost si la bob: printul de Albert de Monaco, pe vremea cand era doar print mostenitor, a concurat intr-un echipaj de 4 al tarii sale.Scris de Peter KELMANN