Româna pentru toți
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
Dincolo de jocul de cuvinte
Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924
Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...
Alfabetul amiciţiei (I)
Acum un anMai precis „în ianuarie 2022, în preajma Zilei Naţionale a Culturii, asociată aniversării sublimului Eminescu”, Dan Sandu – căci el este învăţătorul nostru în ale prieteniei izvoditoare de bine suprem – se întoarce în timp şi-i provoacă pe „muşchetarii” (DOOM3 admite doar „muschetari”) Cenaclului „Comentar” din Bucureştiul...
Văz şi auz
200+1. Vorbind despre prima gramatică tipărită a limbii române, „Elementa linguae dacoromanae sive valachicae”, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai (Viena, 1780; ediţia a II-a, Buda, 1805), „de la apariţia căreia se împlinesc două sute de ani”, Mioara Avram scria în urmă cu mai bine de trei decenii că...
Despre literele buzoase, la bicentenar
1821 sau 1822?Constantin Diaconovici-Loga (1770 – 1850) a slujit idealurile Şcolii Ardelene, orientate către şcoală înainte de orice. A fost profesor la Preparandia din Arad, predând vreme de 18 ani limba română, după ce fusese corector al cărţilor româneşti apărute la tipografia din Pesta, predând şcolarilor mici din colonia...
„…, şi roz, şi pur”
Amintire bacovianăPunctele de suspensie ţin locul a două cuvinte care au făcut o carieră culturală, după ce au fost decupate din poezia „Note de primăvară”, de George Bacovia. „Mugur alb” a fost în 1981 numele Cenaclului literar al Şcolii Generale Nr. 19 Bacău, iar în 1982 a devenit titlul...
16 decembrie 1989
Acum 33 de aniÎntr-un moment crucial pentru destinul României – decembrie 1989 –, s-a întâmplat ca viaţa şcolii adevărate să nu cunoască hiatusuri. Profesorii de limba şi literatura română continuau să-şi facă datoria, mai ales că era vorba nu de literatură, mai vulnerabilă sub raport ideologic, ci de normele...
Greşeli, dar fotbalistice (II)
Ce este o lovitură liberă directă?Potrivit aceluiaşi regulament (repetăm: informaţiile sunt cele de la nivelul anului 1984, aşa cum le-am găsit în cartea „Fotbal de la A la Z. Fotbalul românesc de-a lungul anilor”, de Mihai Ionescu şi Mircea Tudoran (Bucureşti, Editura Sport-Turism, pp. 458-459), este acea lovitură liberă...
Greşeli, dar fotbalistice (I)
De ce această temăExplicaţia cea mai la îndemână este că suntem în plină desfăşurare a Campionatului Mondial de Fotbal (Qatar, 20 nov. – 18 dec. 2022), când ne reactivăm cunoştinţele din domeniu, conform sloganului că tot românul se pricepe la politică, fotbal şi limba română. Este adevărat, dar mai...
Biografii lexicale: mentor
De unde provocarea?Dinspre organizatorii Festivalului Naţional de Mentorat „Ion Ghelu-Destelnica” (ediţia I, la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia, jud. Ialomiţa, 15 noiembrie a.c.), care au identificat o insolită cale de a marca centenarul naşterii creatorului de şcoală de teatru în Bacău. (Ion Ghelu-Destelnica s-a născut în 1922,...
Româna şi latina, biruitoare
Primăvara de la Târgu Jiu şi SloboziaMihai-Adelin Lungu, elev (în aprilie a.c.) al Colegiului Naţional „Gh. Vrănceanu”, câştigase Premiul I la olimpiadele naţionale de limba latină (în Gorj) şi limba şi literatura română (în Ialomiţa). Marţi, 15 noiembrie, mă aflam la Slobozia, pentru a-l celebra pe Ion Ghelu-Destelnica, dar...
Ovidiu Genaru – 88
Omonimia e şi pentru cifre„România literară” din 7 octombrie a.c. alocă pagina 8 (întâmplător!) unui grupaj de poezii semnat de Ovidiu Genaru. Când am citit titlul – Jurnal 88 –, m-am dus imediat cu gândul la anul din secolul trecut şi la notaţiile lirice datate 1988, contrazis fiind de...
Văz şi auz
ZILELE RADIOULUI. Au fost una după alta. Pe 1 noiembrie am marcat 94 de ani de la înfiinţarea Radioului naţional, eveniment salutat cum se cuvine înainte de toate de Radio-România Actualităţi. „Îţi mulţumesc, Radioule, pentru că m-ai învăţat româneşte!”, a scris o ascultătoare, lăsându-ne să credem fie că a...
Academicianul filolog
Esenţe emblematiceDacă Alexandru Piru afirmase despre Eugen Simion (1933 – 2022) că este „cel mai penetrant analitic al literaturii române actuale”, poetul a exprimat în cheie aluziv-meditativă: „Risipiţi-mi fostul nume, într-o urnă în mormânt,/ Cine-am fost nu mai contează, nu contează cine sânt./ Elegia unui număr, lângă ruga unui...
Paraschiva sau Parascheva? (II)
Cum scriu ieşenii?Am găsit ambele forme în lucrări monografice: „Vasile Lupu a adus la Trei Ierarhi moaştele sfintei Paraschiva” (Dan Bădărău, Ioan Caproşu, „Iaşii vechilor zidiri”, Iaşi, Editura Junimea, 1974, p. 181); „Racla cu moaştele Sfintei Parascheva, patroana Moldovei” (explicaţie la imaginea de la pagina 60 a albumului „Iaşi”,...
Paraschiva sau Parascheva? (I)
De când dilema?Se pare că e relativ recentă. Acum un secol şi mai bine, îl aveam doar pe i în numele sfintei prăznuite la 14 octombrie, aşa cum apare în ediţia I a broşurii „Paraclisul şi acatistul cuvioasei maicii noastre Paraschiva” (Bucureşti, 1889; cota 607870/2002, Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza”...
