Ziua de 3 mai a fost dedicată, în 1993, de Adunarea Generală a ONU ca „Zi mondială a libertății presei”. Pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Evenimentul vizează un fenomen tot mai prezent în viața comunităților: îngrădirea libertății presei și manipularea informațiilor, dar și confundarea presei cu mijlocele de socializare.
În acest an, cea de-a 26-a ediție a Zilei Mondiale a Libertății Presei are tema „Mass-media pentru democrație: Jurnalism și alegeri în timp de dezinformare” și dezbate provocările actuale cu care se confruntă mass-media în alegeri, împreună cu potențialul ei în sprijinirea proceselor de pace și de reconciliere.
Este o ocazie de a informa cetățenii despre încălcările libertății presei. În zeci de țări din întreaga lume publicațiile sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, în timp ce jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, reținuți și chiar uciși.
Anul trecut, ActiveWatch, organizație care militează pentru comunicare liberă în interes public, a lansat Raportul FreeEx (2017-2018) – Libertatea Presei în România, care observă că la noi s-au conturat și mai mult taberele, presa Puterii și presa de Opoziție fiind și mai ușor de identificat. În continuare, însă, rămâne un mister dispariția aproape până la extincție a presei dedicată cetățenilor și interesului public, indiferent de ideologii și de simpatii politice.
Ziua mondială a libertății presei reprezintă și un prilej de a aduce un omagiu jurnaliștilor care și-au pierdut viața în timpul exercitării profesie. Și exemplele sunt tot mai numeroase.
