„Am spus că e cerinţa celor din domeniul sănătăţii, pentru a preveni răspândirea virusului. Este cerinţa celor din domeniul sănătăţii…”, se deroba de răspundere pe 8 feb. ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la Realitatea PLUS întrebat fiind de ce a dispus obligativitatea elevilor de a purta mască la orele de sport. Interesant e că niciodată nu sunt nominalizați concret „specialiștii.” Ce expertiză au, or fi ei laureați ai premiului Nobel? „Precum toate bolile, și cancerul are cauze secundare însă, mai presus de toate bolile, are o cauză primară: Înlocuirea respirației normale de oxigen a celulelor organismului cu respirația anaerobă (lipsa de respirație a celulelor). …. Astfel, toate celulele normale ale organismului își satisfac nevoia de energie prin oxigen, în timp ce celulele canceroase prin fermentarea zahărului. De aici și dezvoltarea celulelor canceroase. …Mai exact, pentru a preveni cancerul, trebuie menținută o viteză a sângelui suficient de mare, încât să conțină necesarul de oxigen și, de asemenea, trebuie menținută concentrația hemoglobinei din sânge. O altă definiție a acestei reacții ne spune ca un mediu neoxigenat devine un mediu acid, ceea ce ne duce cu gândul ca modalitatea de a preveni cancerul este de a ne alcaliniza organismul.”
Pentru explicarea acestui mecanism, fiziologul și medicul german Otto Heinrich Warburg a primit în 1931 Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină. Warburg a fost nominalizat de 47 de ori la Premiul Nobel de-a lungul carierei sale. Primul premiu Nobel din 2019 a fost câștigat de doi cercetători americani – William Kaelin și Gregg Semenza – și – Sir Peter Ratcliffe din Marea Britanie. Obiectul cercetării lor a fost mecanismul de alimentare cu oxigen al celulelor. Cei trei cercetători au creat „bazele înțelegerii despre cum influențează oxigenul procesele chimice și fiziologice din corpul uman”, arată în motivare Comitetul Nobel, care adaugă că: „descoperirile lor deschid calea către noi strategii promițătoare în lupta împotriva anemiei, cancerului și multor altor afecțiuni”. În limbaj profan cei trei au identificat mecanismele prin care în urma insuficienței aportului de oxigen sunt amplificate unele boli, precum infecții diverse sau tumori, cancerul mamar, pancreatic sau colorectal.
Dar în mod direct, portul măștii a fost demitizat de chiar utilizatorii ei. Or, Neil Wallace Morison (1931 – 2012) a fost chirurg la unitatea chirurgicală Severalls din Colchester – UK. Timp de 6 luni, din martie până în august 1980, chirurgii și echipa lui din acea unitate au decis să verifice ce se întâmplă dacă nu poartă mască în timpul operațiilor. Timp de 6 luni nu au purtat nici o mască și au comparat rata de infectare a rănilor chirurgicale din martie-august 1980 cu rata infecțiilor din intervalul martie-august din anii precedenți. Spre uluirea lor au descoperit că atunci când nimeni nu a purtat mască în timpul operațiilor, rata infecțiilor A FOST LA MAI PUȚIN DE JUMĂTATE DECÂT FUSESE în cei 4 ani precedenți. Concluzia lor: „Se pare că contaminarea minimă se obține nepurtând nici o mască” iar purtarea măștii în timpul operației „este o procedură standard care ar trebui abandonată.” Ha’eri GB în 1980 a pus microsfere de albumină umană în interiorul a 20 de măști chirurgicale, în timpul a 20 de operații. La sfârșitul fiecărei operații, spălările rănilor au fost examinate la microscop. „În TOATE experimentele a fost demonstrată contaminarea rănilor cu albumin.”
Chirurgii de la Institutul Karolinska din Suedia, recunoscând lipsa datelor științifice în favoarea purtatului de măști, au renunțat la obligativitate începând cu 2010 pentru anesteziologiști și pentru restul personalului din sala de operații care nu poartă haina de chirurg. „Decizia noastră de a nu mai cere personalului neîmbrăcat în costum de chirurg să poarte măști chirurgicale este o abatere de la practica obișnuită. Dar DOVEZILE CARE SĂ SPRIJINE ACEASTĂ PRACTICĂ OBIȘNUITĂ, NU EXISTĂ!“ a scris doctor Eva Sellden. Experimente de acest tip sunt multe, ultimele din 2016 având concluzii similare. Dar, în ciuda evidenței, pe raționamente formale un nou „studio” încearcă să ne convingă de utilitate purtării măștilor … duble. „Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au raportat, pe 10 februarie, rezultatele unui experiment de laborator. În cadrul experimentului s-au folosit două capete artificiale situate la 6 metri unul de altul. Oamenii de știință au vrut să verifice câte particule de dimensiunea coronavirusului care ies din unul dintre capete sunt inhalate de celălalt. (Informează Independent.) Când capul care «respire» și cel care «insipira» au purtat câte două măști de protecție, mai mult de 95% din particule au fost blocate, a declarat Dr. John Brooks de la CDC. ” Pe raționamentul Dr. John Brooks cu trei măști am fi și mai protejați.
Urmând același algoritm teoretic vom constata că purtând o mască de plastic etanșă avem șanse să scăpăm definitiv de infectare. Ce nu spun autorii „studiului” e că în loc de plămâni îți trebuie un compresor. Or aerul, odată încălzit în plămâni și expirat, este umidificat și încărcat cu dioxid de carbon devenind astfel un mediu de cultură perfect pentru agenții infecțioși (bacterii, ciuperci, virusuri). Aportul de oxigen se reduce la inspirație iar atâta cât ajunge în plămâni se strecoară pe lângă masca deja umidificată, împreună cu virușii, dacă sunt prin împrejurimi. Acest tip de gândire era scuzabil acum 2.500 de ani însă nu astăzi.
Unul din paradoxurile atribuite lui Zenon (filozof grec presocratic 450 î.Hr.) spune că mişcarea dintr-un punct în altul este imposibilă. Astfel după raționamentul grecului, o săgeată care pleacă din arc definit pct. A, spre ținta care e la 10 m. în pct. B, pentru a ajunge la țintă trebuie mai întâi să parcurgă jumătatea distanței, 5 m. Dar ca să parcurgă cei 5 m., trebuie mai întâi să străbată 2,5 m. care e jumătatea distanței și tot așa înjumătățind distanțele. Concluzia ar fi după acest raționament că, de fapt, săgeata care ajunge la țintă, nici nu ar fi plecat din arc. Dar Zenon avea o scuză, nu cunoștea noțiunea de impuls inițial. Anthony Malcolm Daniels (cunoscut și sub pseudonimul Theodore Dalrymple critic cultural, medic și psihiatru) spunea: „În studiul meu asupra societăților comuniste, am ajuns la concluzia că scopul propagandei comuniste nu era de a convinge, nu era de a informa, ci de a umili; și, prin urmare cu cât corespundea mai puțin realității, cu atât mai bine. Când oamenii sunt reduși la tăcere atunci când li se spun cele mai evidente minciuni, sau mai rău, când se văd obligați să repete chiar ei minciunile, își pierd sentimentul de dreptate o dată pentru totdeauna….”
În februarie și martie 2020 OMS ne-a spus să nu purtăm măști. Ce s-a schimbat? Știința nu s-a schimbat. Politica a făcut-o. Noua religie CORONA se naște sub ochii noștri, îngenunchindu-ne la propriu, dar și la figurat… copiii.
Jr. Adrian M. Ionescu
