România, alături de vecinii săi Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, au făcut compromisuri semnificative pentru a face față “amenințărilor la adresa securității alimentare globale” și pentru a sprijini fermierii ucraineni care suferă din cauza războiului. Aceste compromisuri includ facilitarea exporturilor agricole ale Ucrainei. Cu toate acestea, România se află într-o situație delicată, deoarece 95% din produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană (UE) rămân în UE, provocând perturbări grave pe piața internă, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de patru organizații ale fermierilor români: Pro Agro, LAPAR, UNCSV și Alianța Forța Fermierilor.
Creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase de origine ucraineană, fie importate în, fie tranzitate prin statele membre vecine Ucrainei, a exercitat o presiune imensă asupra prețurilor produselor agricole în aceste țări, în special în România. Aceasta a dus la saturarea capacităților de stocare și a logisticii de transport și la afectarea gravă a viabilității economice a fermierilor români, care sunt acum forțați să-și vândă produsele la prețuri mult sub costurile de producție, acoperind cheltuieli precum inputuri, combustibil și forță de muncă.
Angajamentul României de a facilita importul și tranzitul a 65% din produsele agricole ucrainene în UE, împreună cu efectele indirecte ale acestei creșteri, a dus la o situație disperată. În prezent, aproximativ 45% dintre fermierii români se confruntă cu provocări insurmontabile în ceea ce privește achitarea datoriilor legate de inputuri și obligațiile scadente în septembrie și octombrie 2023, din cauza prețurilor extrem de scăzute primite pentru produsele lor agricole (grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui și porumb), care nu acoperă costurile semnificativ mai mari de producție cauzate de efectele indirecte.
Continuarea dublării cantităților “lunare de tranzit maritim” la 4 milioane de tone poate crea și mai mult haos, ducând la o prăbușire mai mare a prețurilor și la iminența falimentului pentru mulți fermieri din România.
Dacă restricțiile de import nu sunt prelungite dincolo de 15 septembrie 2023, prețurile pentru fermierii români sunt pe cale să scadă și mai mult, reducând semnificativ achiziția de produse agricole din România, inclusiv cele destinate procesării. Acest lucru se va face în detrimentul produselor din Ucraina, care s-ar putea să nu îndeplinească aceleași standarde de calitate și rigorile tehnologiei de producție ca produsele fabricate în UE, ceea ce va duce la creșterea costurilor de producție în UE. Cu toate acestea, consumatorii europeni continuă să plătească aceleași prețuri ridicate pentru produse de calitate inferioară.
Inadecvarea infrastructurii de transport și stocare este supusă unei presiuni constante. Deși blocajele logistice semnificative în porturi par să se fi diminuat, acest lucru se datorează în principal restricțiilor de acces la Portul Constanța fără programare și rezervare prealabilă prin Administrația Porturilor Maritime Constanța, ceea ce a transferat ulterior presiunea asupra facilităților de stocare și transport.
În plus, operaționalizarea coridoarelor de solidaritate cu Ucraina în România a permis nu numai tranzitul produselor prin România pentru comerțul intracomunitar, ci și importul din Ucraina în Moldova, înregistrat ca produse cu origine în Moldova, în ciuda faptului că erau de fapt produse din Ucraina, transportate inclusiv cu mijloace de transport ucrainene. De asemenea, s-au realizat exporturi către țări terțe prin intermediul României, creând premise pentru descărcarea unor cantități semnificative în țara noastră și amenințând relația cu partenerii noștri de încredere din cauza amestecului de mărfuri ucrainene care nu respectă aceleași criterii ca cele produse în UE.
Cu toate că s-a afirmat că importurile de grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui și porumb au fost interzise în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia în perioada 15 martie 2023 – 15 septembrie 2023, această interdicție nu a fost respectată de autoritățile europene, ucrainiene și naționale, conform datelor statistice anexate la această scrisoare deschisă.
Sprijinul acordat prin permiterea importurilor a beneficiat în principal comercianților, oligarhilor și corporațiilor multinaționale, în detrimentul fermierilor ucraineni. Este cu adevărat demn de perturbarea întregii Politici Agricole Comune, care există din 1962 până în prezent, și a întregii piețe a UE, și de a distruge complet agricultura României și a altor state vecine?
Așa-numita compensare a efectelor importurilor ucrainene, aproximativ 40 de milioane de euro, reprezintă doar 1-2% din pierderile suferite de fermierii români și de statul român. Aceste sume mici nici măcar nu au fost colectate până în ziua de astăzi.
Este clar că nu vor fi alocate suficiente fonduri pentru a compensa pierderile suferite. Cu toate acestea, vă îndemnăm să nu uitați că sunteți în funcții astăzi pentru a reprezenta interesele României, ale cetățenilor săi, ale UE și ale populației noastre și să luați măsurile urgente următoare:
1. Preluarea imediată a interdicției de import din Ucraina și din alte țări cu origine ucraineană pentru grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiță și ulei începând cu data de 15 septembrie 2023, pe toată durata războiului, cu respectarea strictă a prevederilor. Contractele trebuie înregistrate într-o bază de date verificabilă, iar începând cu data de 15 septembrie 2023, nu trebuie permisă nicio modificare sau adăugare de anexe pentru a crește cantitățile inițial convenite.
2. Măsuri sporite de securitate (sigilare și monitorizare) și controale directe la vamă pentru toate produsele agricole care vin din Ucraina, cu prelevarea de probe pentru analize calitative în conformitate cu legislația europeană și prezentarea publică constantă a rezultatelor analizelor.
3. Aprobarea în Consiliul de Miniștri din 18 septembrie 2023 a derogărilor de la obligația de a lăsa 5% din teren nelucrat (GAEC 7 și GAEC 8).
4. Oprirea eforturilor de modificare a procedurilor cu recomandările operaționale destinate operatorilor vamali și economici pentru a facilita accesul produselor agricole din Ucraina și menținerea condițiilor și regulilor existente până la 1 ianuarie 2022.
5. Urgentarea aprobării în Guvern a Ordonanței de Urgență privind Creditul Agricol până la sfârșitul lunii septembrie 2023 și intrarea în vigoare începând cu 1 octombrie 2023 pentru a sprijini fermierii români în continuarea activității și pentru a putea cultiva pentru noul an agricol.
“În cazul nefericit în care aceste șase măsuri nu sunt implementate până la data de 1 octombrie 2023, solicităm tuturor liderilor români să impună unilateral o interdicție de import, așa cum au făcut Polonia și Ungaria după data de 15 septembrie 2023. Suntem pregătiți să facem tot ce este necesar pentru a evita rămânerea în această situație gravă. Fermierii români și cooperativele agricole sunt pregătite să intre într-o grevă masivă și de durată, blocând Portul și toate punctele de trecere a frontierei până când va fi îndeplinită o listă cuprinzătoare de revendicări”, se arată în documentul citat.
Sectorul agricol al României se confruntă cu provocări fără precedent din cauza creșterii importurilor agricole din Ucraina, care au inundat piața europeană. Acest val, împreună cu efectele indirecte asupra costurilor cu inputurile și prețurilor interne, a adus mulți fermieri români în pragul falimentului financiar. Este necesară o acțiune urgentă pentru a proteja interesele fermierilor români și pentru a menține integritatea politicilor agricole ale UE.
Situația cere un echilibru delicat între sprijinirea Ucrainei în momentele sale de nevoie și protejarea intereselor economice ale statelor membre ale UE, precum România. Deciziile viitoare luate de autoritățile române și europene vor avea un impact semnificativ asupra agriculturii și economiei țării noastre, precum și asupra vieților fermierilor și a comunităților lor. Este crucial să se găsească soluții echitabile care să asigure o distribuție corectă a resurselor și să protejeze interesele fermierilor români.
