Comentatorii și analiștii politici, dar nu doar ei, se întreabă tot mai des dacă cei patru-cinci milioane de stranieri care trăiesc mai ales în occidentul Europei au ajuns să influențeze tot mai mult mentalitatea și comportamentul celor câți au mai rămas în România. S-a întâmplat și acum, în timpul alegerilor prezidențiale, când unul dintre candidați a fost preferat de cei mai mulți dintre cei care au venit la votare chiar în regiunile în care altădată candidații altui partid, chiar al celuilalt candidat de acum, erau preferați. Acele zone sunt cele cu mulți sau cu cei mai mulți emigranți.
Așa o fi, pentru că exemplul românilor care au ales să muncească și să trăiască peste hotare devine pregnant. Cu cinci ani în urmă, tot la prezidențiale, sondajele realizate au scos în evidență că unul din trei români care au venit la vot au afirmat că decizia de a alege un anume candidat au fost direct influențată de incidentele din diaspora, unde oamenii au stat la cozi imense în fața secțiilor de votare, iar mulți dintre ei nu au mai apucat să ajungă înăuntru.
În acest an, situația de acolo a fost alta, organizarea s-a făcut altfel, iar votul prin corespondență sau electronic a avut și el efectele lui. Să fi ținut cont familiile celor plecați în străinătate din Vaslui, de exemplu, că ștampila trebuie pusă pe numele unui anumit candidat, cum se pare că s-a întâmplat cam în toată Moldova altădată „roșie” pentru că a votat mai ales cu un anumit partid?
Eu unul nu am trăit o asemenea influență și nici pe cei pe care îi cunosc nu i-am auzit să fi primit „sfaturi” de peste hotare. În schimb, i-am auzit pe mulți blamând activitatea și felul de a fi a unui candidat sau a celuilalt și cred că mulți votanți au văzut și ei cam cum stă situația prin politica românească. Vorba unui realizator de emisiuni tv: „Săraci suntem noi, dar nu și proști!”.
