Claudiu Târziu, europarlamentar ECR, atrage atenția asupra riscurilor pe care extinderea sistemelor de supraveghere digitală și utilizarea inteligenței artificiale le pot reprezenta pentru libertățile individuale. În opinia sa, tehnologiile dezvoltate pentru combaterea criminalității și protejarea securității publice riscă să se transforme în instrumente de monitorizare permanentă a cetățenilor, ridicând întrebări esențiale despre dreptul la viață privată, controlul datelor personale și responsabilitatea autorităților.
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și extinderea sistemelor de supraveghere digitală ridică întrebări tot mai serioase privind protejarea vieții private și respectarea drepturilor fundamentale. Europarlamentarul Claudiu Târziu, membru al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), atrage atenția asupra riscului ca tehnologiile create pentru siguranța cetățenilor să devină instrumente de control asupra societății.
Într-o analiză publicată pe site-ul său, Claudiu Târziu avertizează că sistemele de recunoaștere facială, camerele de supraveghere și algoritmii capabili să coreleze informații despre comportamentul oamenilor ar putea conduce la dispariția treptată a vieții private.
„Un «ochi din cer» va vedea tot ce facem și va decide dacă e bine sau nu. Autoritățile se vor ghida după verdictul roboților și vor lua măsuri contra noastră”, susține europarlamentarul.
De la siguranța publică la supravegherea permanentă
Potrivit lui Claudiu Târziu, tehnologiile moderne permit deja colectarea și analizarea unor cantități uriașe de informații despre fiecare persoană. Camerele de supraveghere, sistemele de identificare biometrică și programele informatice pot fi utilizate pentru a reconstitui deplasările, contactele și obiceiurile unui individ.
Europarlamentarul atrage atenția că problema nu este reprezentată neapărat de fiecare tehnologie în parte, ci de posibilitatea interconectării acestora într-un sistem capabil să construiască profiluri individuale fără știrea persoanelor vizate.
„Separat, sunt fleacuri. Împreună, alcătuiesc portretul tău. Pe care nu l-ai cerut, nu l-ai văzut și nu-l poți contesta”, explică acesta.
În opinia sa, pericolul devine și mai mare atunci când informațiile colectate sunt interpretate de algoritmi care atribuie automat anumite niveluri de risc persoanelor monitorizate.
Chiar dacă decizia finală aparține unui reprezentant al autorităților, evaluarea realizată de un sistem informatic poate influența modul în care acesta privește și tratează un cetățean.
Inteligența artificială și riscul unor decizii greșite
Un alt aspect evidențiat de europarlamentarul ECR este posibilitatea ca algoritmii să producă evaluări eronate, cu efecte directe asupra persoanelor vizate.
Un cetățean ar putea fi considerat suspect nu în urma unei fapte concrete, ci pe baza unor corelații statistice sau a unor interpretări automate ale comportamentului său.
„Nu robotul hotărăște, e drept. Polițistul decide. Doar că pe ecran îi apare deja: «persoană cu risc ridicat». A fost orientat înainte să gândească”, subliniază Claudiu Târziu.
Acesta invocă exemplele Chinei, Marii Britanii și Australiei, unde diferite tehnologii de monitorizare și identificare sunt deja utilizate, și consideră că extinderea unor asemenea practici trebuie să reprezinte un subiect de dezbatere și la nivelul Uniunii Europene.
România nu este în afara acestei dezbateri
Claudiu Târziu amintește că tehnologiile de recunoaștere facială sunt prezente și în România, menționând utilizarea unor asemenea instrumente de către Poliția Română începând din 2021.
De asemenea, europarlamentarul face referire la declarațiile unei companii românești care furnizează soluții tehnologice structurilor de securitate și care susține necesitatea dezvoltării unor sisteme naționale de supraveghere în masă.
În acest context, Târziu consideră că extinderea capacităților tehnologice ale statului trebuie însoțită de garanții clare privind utilizarea informațiilor personale, controlul democratic și responsabilitatea instituțiilor.
Lupta împotriva criminalității, terorismului și amenințărilor hibride reprezintă obiective legitime ale autorităților, însă, în opinia europarlamentarului, acestea nu trebuie să justifice transformarea întregii populații într-o categorie de potențiali suspecți.
Cine controlează sistemele care ne controlează?
Mesajul central al intervenției lui Claudiu Târziu nu este unul de respingere a progresului tehnologic, ci de avertizare asupra consecințelor utilizării acestuia fără limite și mecanisme eficiente de control.
Într-o societate în care inteligența artificială poate analiza rapid volume uriașe de date, protejarea libertăților individuale devine o provocare majoră pentru instituțiile democratice.
Europarlamentarul consideră că dezbaterea publică trebuie să se concentreze asupra câtorva întrebări esențiale: cine stabilește scopurile supravegherii, cine administrează informațiile colectate, cine poate avea acces la acestea și cine răspunde atunci când un algoritm greșește?
„Nu sunt împotriva tehnologiei. Dar mă întreb: cine stabilește scopul, cine ține datele și cine răspunde când algoritmul greșește?”, afirmă Claudiu Târziu.
În încheiere, europarlamentarul invită cetățenii să participe la această dezbatere și să reflecteze asupra mecanismelor prin care pot fi prevenite eventualele abuzuri.
Pentru Claudiu Târziu, miza nu este doar protejarea datelor personale, ci păstrarea unui principiu fundamental al democrației: tehnologia trebuie să rămână în serviciul cetățeanului, nu să devină un instrument prin care cetățeanul este permanent urmărit, evaluat și controlat.
Articol finanțat de ECR


















