Acum un sfert de secol, Bacăul își zicea fără mari complexe „capitala economică a Moldovei”, iar Iașiul era capitala universitară și culturală. Raportul de forțe s-a schimbat, dar mai puțin simplu decât lasă să se înțeleagă clasamentele.
În noiembrie 2000, scriam un articol cu un titlu care azi sună aproape de necrezut: „Bacăul – locomotiva economică a Moldovei”. Nu era o figură de stil, ci o realitate susținută de cifre. Județul avea industrie, petrol, combinate, construcții și transporturi, o clasă antreprenorială locală care abia se contura și o poziție geografică avantajoasă. Platforma Onești-Borzești cântărea enorm în economia județului, iar în 2001 producția industrială a Bacăului era de aproximativ 1,4 ori mai mare decât a Iașiului.
Și după 2000 Bacăul a stat bine la mai mulți indicatori. În 2008, PIB-ul pe locuitor era de 5.030 de euro, față de 4.772 la Iași, ceea ce îl făcea primul din regiunea Nord-Est. Rămâne de explicat ce s-a întâmplat în următorii 25 de ani.
Bacăul avea economia, Iașiul avea universitățile
În 2000, diferența dintre cele două orașe se putea spune simplu: Bacăul producea, iar Iașiul forma oameni. De o parte erau fabricile și oamenii de afaceri, de cealaltă universitățile, spitalele, cultura, administrația și o rezervă uriașă de capital uman.
Pe atunci, avantajul Bacăului părea mai important, pentru că în economia României încă mai contau mult industria, construcțiile, comerțul și resursele naturale. Doar că urmau aderarea la Uniunea Europeană, digitalizarea și explozia serviciilor. Accesul la capital și la forță de muncă educată avea să cântărească la fel de mult ca o platformă industrială, iar de aici a început schimbarea.
Bacăul și-a pierdut industria, dar nu și antreprenorii
E una dintre marile ironii ale ultimului sfert de secol. Bacăul a pierdut o bună parte din industria care îi dădea statutul de lider regional. Falimentul sau declinul marilor platforme a însemnat zeci de mii de locuri de muncă pierdute și o lovitură demografică de pe urma căreia județul nu și-a revenit complet.
Din vechea economie a ieșit însă ceva nou, antreprenoriatul local. Cel mai la îndemână exemplu e Dedeman, după care a venit Umbrărescu. Agricola a continuat să se dezvolte, Aerostar a rămas un nume important, iar Chimcomplex a supraviețuit și a devenit un jucător industrial serios.
În 2025, cele mai mari companii din județ au raportat cifre de afaceri impresionante: Dedeman a trecut de 13 miliarde de lei, Spedition UMB de 6 miliarde, iar SA & PE Construct și Tehnostrade au stat fiecare în jurul a 5 miliarde. Deci Bacăul nu a ajuns un județ slab economic. A ajuns, în schimb, o economie de alt fel.
De la „economia Bacăului” la „economia câtorva companii din Bacău”
Aici trebuie făcută o distincție. Economia unui județ nu se judecă doar după cifra de afaceri a primelor cinci sau zece firme. Bacăul are astăzi câteva companii foarte puternice, dar o economie regională solidă înseamnă mai mult de atât: mii de firme, servicii, capital uman, cercetare, universități legate de piață, startup-uri, investiții străine, sedii regionale ale unor companii mari și un oraș care atrage oameni, nu doar îi păstrează.
La capitolul ăsta, Iașiul a făcut în 25 de ani un salt pe care Bacăul nu l-a făcut.
Iașiul a înțeles ce va conta în secolul XXI
Iașiul nu a avut nevoie să devină un nou Bacău, ci și-a folosit propriile avantaje. Universitățile au produs capital uman, piața urbană a crescut, iar IT-ul și serviciile au atras investiții. S-au dezvoltat spitalele și serviciile medicale, au crescut construcțiile și au apărut centre de servicii și activități economice care acum 25 de ani aproape nu existau.
Contează și populația. Municipiul Iași are peste 370.000 de locuitori cu domiciliul aici, iar Bacăul sub 183.000. Diferența e uriașă, pentru că o piață urbană de asemenea mărime atrage magazine, restaurante, clinici, companii, dezvoltatori imobiliari, universități și evenimente, iar la capăt investiții. Efectul e de bulgăre de zăpadă: cu cât ai mai mulți oameni și mai mult capital uman, cu atât ești mai atractiv pentru investitori, iar cu cât vin mai multe investiții, cu atât se adună mai mulți oameni.
Astăzi, liderul regional este Iașiul
Cifrele actuale lasă puțin loc de îndoieli. Pentru 2024, PIB-ul județului Iași este estimat la 12,26 miliarde de euro, adică 33,37% din PIB-ul regiunii Nord-Est. Iașiul nu mai e doar capitala universitară, ci și principalul pol economic al Moldovei.
Totuși, Bacăul nu a ieșit din ecuație. Dacă ne uităm la cifra de afaceri a companiilor, e în continuare foarte competitiv: în 2025, firmele din județ au raportat în jur de 62,4 miliarde de lei. Are și un avantaj pe care Iașiul nu și-l poate permite să-l ignore, capitalul antreprenorial local, probabil cea mai mare resursă economică a județului.
Bătălia nu mai e Bacău contra Iași
Poate că asta e concluzia cea mai importantă. În 2000, întrebarea era cine este capitala economică a Moldovei. Azi ar trebui să fie ce fel de economie vrem să construim.
Iașiul a câștigat bătălia scării: are mai mulți oameni, mai multe firme, mai mulți angajați, universități mai puternice, o piață urbană mai mare și un PIB regional superior. Bacăul păstrează o economie antreprenorială mult mai puternică decât ar sugera mărimea orașului. Dedeman e cel mai spectaculos exemplu, iar Umbrărescu e o altă formă de capital local, imposibil de anticipat acum 25 de ani.
Problema e că Bacăul n-a reușit încă să transforme aceste reușite individuale într-un ecosistem economic de talia celui ieșean.
Bacăul mai are o șansă
Autostrada A7 schimbă radical poziția județului. Bacăul se află pe axa București – Moldova – Ucraina, are aeroport, tradiție industrială, companii puternice, capital local și oameni cu experiență în industrie și construcții. Prin Onești și zona industrială a Văii Trotușului, are și o infrastructură economică pe care alte județe moldovenești nu o au.
Rămâne de văzut dacă aceste avantaje pot fi legate între ele. Altfel, Bacăul riscă să rămână un județ cu câteva companii foarte mari și o economie locală mult mai puțin diversificată decât cea ieșeană.
După 25 de ani, verdictul
În 2000, Bacăul putea spune, fără prea mare exagerare, că e locomotiva economică a Moldovei. În 2026 nu mai poate. Locomotiva regională este Iașiul. Ar fi însă o greșeală să transformăm concluzia asta într-un necrolog economic pentru Bacău.
Bacăul n-a pierdut pentru că nu mai are economie, ci pentru că regulile jocului s-au schimbat mai repede decât economia locală. Acum 25 de ani, industria și producția puteau face dintr-un oraș liderul Moldovei. Azi, liderul e orașul care îmbină producția cu serviciile, universitățile, capitalul uman, tehnologia, investițiile și dimensiunea pieței. Iașiul a făcut această tranziție, iar Bacăul a rămas puternic acolo unde știa deja să fie: antreprenoriat, comerț, construcții, industrie și logistică.
Poate că întrebarea pentru următorii 25 de ani nu e dacă Bacăul poate depăși din nou Iașiul, ci dacă poate face ce n-a făcut până acum: să transforme forța câtorva antreprenori într-o economie urbană și regională destul de diversificată încât să nu mai atârne de câteva nume.
Bacăul are încă un motor. Îi lipsește locomotiva construită în jurul lui.
