Dedeman, UMB, Agricola, Aerostar, Chimcomplex. Bacăul are companii care au depășit demult granițele județului și, în unele cazuri, chiar pe cele ale României. Dar succesul acestor companii nu s-a transformat încă într-un ecosistem economic suficient de puternic pentru a schimba radical poziția județului în economia națională.
Dacă vorbim despre economia Bacăului doar prin prisma marilor companii, imaginea este departe de a fi una pesimistă. Din contră. Datele bilanțurilor pentru 2025 arată că firmele din județ au cumulat peste 62 de miliarde de lei cifră de afaceri, iar aproximativ 88.000 de oameni apar ca angajați în baza de date analizată.
În frunte se află Dedeman, cu o cifră de afaceri de 13,16 miliarde de lei și un profit net de 1,64 miliarde de lei. În spatele său apar companiile grupului UMB: Spedition UMB, SA & PE Construct și Tehnostrade, cu afaceri cumulate de peste 16 miliarde de lei. Agricola International a trecut de 910 milioane de lei, Chimcomplex de un miliard, iar Aerostar a raportat peste 620 de milioane de lei.
Așadar, Bacăul nu duce lipsă de antreprenori. Are capital, are companii capabile să concureze la nivel național și internațional, are manageri care au construit afaceri de miliarde și are o tradiție industrială pe care multe județe din România și-ar dori-o. Problema este alta: cât din această forță economică se transformă într-un ecosistem local?
Un ecosistem economic înseamnă mai mult decât câteva companii mari. Înseamnă furnizori locali care cresc odată cu ele, firme de tehnologie, inginerie și servicii specializate, startup-uri, centre de cercetare, universități conectate la industrie, specialiști care aleg să rămână în oraș și o piață a muncii suficient de diversificată pentru ca un tânăr să nu fie obligat să plece dacă vrea o carieră într-un anumit domeniu.
Aici este una dintre marile vulnerabilități ale Bacăului. Unele dintre cele mai mari companii ale județului funcționează în domenii în care piața este națională sau globală. UMB construiește autostrăzi în toată țara. Aerostar lucrează pentru o piață aeronautică internațională. Chimcomplex este integrat în industria chimică. Dedeman este un gigant al retailului național. Agricola și-a construit propriul brand și propriile piețe. Succesul lor este real, dar nu înseamnă automat că fiecare leu câștigat de aceste companii rămâne și circulă în economia locală.
De aici apare întrebarea esențială pentru următorii ani: unde sunt firmele care cresc în jurul acestor companii?
Unde sunt furnizorii locali de componente, software, automatizări, proiectare, mentenanță, logistică sau servicii profesionale? Unde sunt startup-urile care transformă problemele marilor companii în produse și servicii noi? Unde sunt parteneriatele constante dintre industrie și cercetare? Și, mai ales, unde este mecanismul prin care un absolvent bun al Bacăului poate găsi nu doar un loc de muncă, ci o întreagă piață profesională în care să poată evolua?
Universitatea „Vasile Alecsandri” are activitate de cercetare și centre de cercetare, inclusiv în zona inginerească și științifică. Dar următoarea etapă ar trebui să fie o conectare mult mai puternică între universitate, companiile mari și antreprenoriatul local. Pentru că o economie modernă nu se dezvoltă doar prin fabrici și investiții, ci și prin cunoaștere, inovare și capital uman.
Iar aici apare o altă contradicție. Bacăul are companii foarte profitabile, dar nivelul general al veniturilor rămâne sub media națională. În iunie 2026, câștigul salarial mediu net din județ a fost de 4.975 de lei, cu 759 de lei sub media națională. Cu alte cuvinte, performanța economică a unor companii nu se reflectă încă suficient de puternic în nivelul general de prosperitate al județului.
Aceasta este, probabil, una dintre cele mai importante discuții pe care Bacăul ar trebui să le poarte după finalizarea A7 și în perspectiva A8. Nu mai este suficient să întrebăm „cum atragem o companie mare?”. Bacăul trebuie să se întrebe cum poate crea condițiile în care o companie mare atrage după ea alte 20, apoi alte 100 de companii.
Autostrada poate aduce logistică, investiții și acces rapid la piețe. Dar infrastructura nu creează singură un ecosistem. Pentru asta este nevoie de terenuri pregătite, infrastructură industrială, educație adaptată economiei, cercetare aplicată, administrație eficientă, finanțare pentru firmele mici și, mai ales, de o strategie care să lege între ele ceea ce Bacăul are deja.
Pentru că paradoxul județului este acesta: Bacăul a reușit să producă antreprenori de nivel național, dar nu a reușit încă să construiască orașul economic care să profite la maximum de succesul lor.
Poate că aceasta ar trebui să fie următoarea ambiție a Bacăului. Nu să mai caute încă o „locomotivă economică”, ci să construiască trenul întreg: companii mari, firme mici și mijlocii, furnizori, cercetare, universitate, startup-uri, specialiști și locuri de muncă bine plătite.
Pentru că adevărata măsură a unei economii nu este doar cât de mare este cea mai puternică firmă a ei. Ci câte alte firme pot deveni puternice în jurul ei.
