Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” rămâne unul dintre pilonii sistemului sanitar din regiune, atât prin dimensiune, cât și prin complexitatea cazurilor tratate. Datele aferente anului 2025 conturează imaginea unui spital mare, intens solicitat, dar care funcționează sub presiunea deficitului de personal și a costurilor ridicate.
Un spital mare, dar nu complet utilizat
Cu 1.178 de paturi aprobate (dintre care 1.153 pentru cazuri acute și 25 pentru spitalizare de zi), unitatea se încadrează în categoria spitalelor de mari dimensiuni. Cu toate acestea, gradul de ocupare este de 77,7%, sub pragul de 80% considerat optim.
Acest nivel poate indica fie o utilizare inegală a secțiilor, fie o capacitate supradimensionată raportată la fluxul real de pacienți. În același timp, menținerea unor paturi neocupate generează costuri fixe care apasă pe bugetul spitalului.
Volum ridicat de pacienți și complexitate peste medie
În 2025, spitalul a tratat 40.421 de cazuri acute, toate decontate integral de Casa de Asigurări. Numărul este unul ridicat și confirmă rolul regional al unității.
Indicatorul de complexitate a cazurilor (ICM 2,13) este peste media multor spitale, ceea ce arată că unitatea nu doar tratează mulți pacienți, ci și cazuri dificile, care necesită resurse medicale importante.
Durata medie de spitalizare (6,1 zile) este în linie cu normele, ceea ce sugerează o gestionare relativ eficientă a fluxului de pacienți.
Deficit cronic de personal
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale spitalului este resursa umană. Gradul de acoperire a normativului este de doar 73%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din posturi sunt neocupate.
Situația este și mai accentuată în cazul medicilor:
- 315 medici din 491 necesari (65% acoperire);
- 1.281 asistenți din 1.694 (76%).
Deficite importante apar și la categoriile de suport – infirmieri, îngrijitori sau personal auxiliar. Aceste lipsuri pun presiune pe angajații existenți și pot afecta calitatea actului medical, mai ales în condițiile unui volum mare de pacienți.
Echilibru fragil între venituri și cheltuieli
Din punct de vedere financiar, spitalul a înregistrat în 2025 venituri totale de 732,2 milioane lei, dintre care:
- 530 milioane lei provin din FNUASS;
- peste 200 milioane lei din surse non-FNUASS (inclusiv finanțări de la Ministerul Sănătății).
Cheltuielile sunt dominate de costurile de personal:
- 334,3 milioane lei pentru salarii (aproape 46% din total venituri);
- alte costuri importante: medicamente (14%), materiale sanitare (6,5%), reactivi (4,9%).
Un indicator relevant arată că 74% din veniturile principale sunt direcționate către cheltuieli de personal, ceea ce lasă un spațiu limitat pentru investiții sau modernizare.
Performanță bună pe contract, dar dependență de finanțare publică
Spitalul a realizat 96% din contractul DRG, un nivel bun de execuție, și chiar a depășit ținta pe spitalizarea de zi (102%). Totuși, dependența de finanțarea publică rămâne majoră, iar veniturile proprii sunt reduse.
Concluzii
Spitalul „Sf. Spiridon” funcționează la intersecția a trei realități:
- capacitate mare și rol regional important, confirmat de numărul de pacienți și complexitatea cazurilor;
- deficit semnificativ de personal, care afectează sustenabilitatea pe termen lung;
- presiune financiară constantă, cu o mare parte din buget absorbită de cheltuielile salariale.
În lipsa unor măsuri de echilibrare – atragerea de personal, optimizarea utilizării paturilor și diversificarea surselor de venit – spitalul riscă să rămână într-un model de funcționare eficient pe termen scurt, dar vulnerabil pe termen lung.
