Deșeurile vegetale încă se mai aruncă la gunoi sau sunt arse de gospodari. La orașe, edilii fac campanii de colectare de resturile provenite din grădini. Unii gospodari scapă cum pot de deșeuri, aruncându-le la un loc cu gunoiul menajer sau plastice, sticle ori metale.
Deși primăvara nu și-a intrat pe deplin în drepturi, gospodarii din tot județul au ieșit, deja, prin grădini, pentru curățenia de sezon. Din păcate, cei mai mulți încă nu știu că resturile vegetale provenite de la curățarea pomilor nu pot fi aruncate la întâmplare, nici îngropate sau incinerate, ci trebuie depuse în zonele de colectare a gunoiului. În caz contrar, cei în culpă riscă amenzi de 400 şi 800 de lei, iar dacă vorbim despre firme, sancţiunile ajung şi la 20.000 de lei.
Compost, numai bun pentru agricultură
Ulterior, aceste deșeuri sunt ridicate de firmele de specialitate, pentru a fi duse la stațiile de compost. În județul nostru, încă din 2018, există două astfel de stații, înființate în cadrul proiectului Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID): în Bacău și la Onești. Prin urmare, deșeurile vegetale trebuie să fie valorificate numai în aceste locuri, și nu incinerate sau îngropate, întrucât, se știe, deșeurile biodegradabile generează gaz de depozit. Compostul poate fi utilizat cu succes ca îngrășământ în agricultură. Organizarea acestor operațiuni de colectare cade în sarcina autorităților locale. În marile aglomerări urbane, curățenia de primăvară este o activitate programată. Astfel, în cadrul diverselor campanii derulate de edili, locuitorii pot să-și aducă resturile vegetale rezultate din toaletarea grădinilor, pentru a fi preluate de operatorul de salubritate.
Crengi, coarde și… cauciucuri
În municipiul Bacău, locuitorii care aleg să-și cosmetizeze curțile sau zonele verzi din jurul blocurilor aruncă resturile la ghena de gunoi.
„În general, sezonier, în zona caselor, unde oamenii au și grădini, când adună cantități mari de deșeuri, dau telefon la SOMA. Noi, prin cartiere, le-am pus niște containere, de 10 metri cubi, unde pun doar deșeurile de la copaci, vie ș.a.m.d. În fiecare săptămână, trecem și facem o colectare separată a deșeului vegetal de deșeul menajer. Din păcate, mai sunt și oameni care-și fac, de exemplu, curățenie în nu știu ce magazie și aruncă cauciucurile de iarnă în containerele de care am vorbit, cele pentru «vegetale»”, spun reprezentanții companiei de salubritate SOMA Bacău.
Campanie de preluare gratuită
La orașele mici, activitatea de colectare a deșeurilor vegetale este bine organizată. De exemplu, în Târgu Ocna, primăria a stabilit o perioadă exactă când va prelua, gratuit, deșeurile vegetale din gospodării (crengi, lăstari de viță, frunze iarbă, buruieni, resturi vegetale provenite de la tunderea gardului viu sau a trandafirilor etc.), acțiune care se va desfășura în același ritm în care sunt colectate deșeurilor menajere de pe stradă unde locuiesc.
„Deșeurile vegetale vor fi scoase în fața imobilelor de domiciliu, fără a incomoda traficul pietonal și rutier. Cele de dimensiuni mici vor fi puse în saci, iar crengile legate vor fi între ele în snopi”, a precizat Cristian Ciubotaru, primarul din Târgu Ocna.
Campania gratuită s-a desfășurat între 8 martie și 17 martie. Cei care nu s-au încadrat în acest termen sunt fi nevoiți să elimine deșeurile vegetale transportându-le pe cheltuiala proprie, direct la punctul de sortare-valorificare administrat de societatea de utilități publice locală, însă doar în zilele de sâmbătă, între orele 8.00 și 15.00. Totodată, deșeurile pot fi preluate, însă contra cost, de aceeași societate de prestări servicii comunitare din Târgu Ocna.
„Împreună cu Consiliul Local, le-am indicat cetățenilor un loc – proprietatea UAT Dofteana, unde pot depune resturile vegetale. E situat, undeva, la 450 de metri de ultima casă, practic, o groapă pentru produse inerte, cum ar fi resturile provenite de la demolări de construcții ș.a.m.d. Aici poate fi adus tot ce provine din grădini. Nu deranjează pe nimeni, pentru că gunoaiele rezultate de la tăiatul pomilor sau curățatul viilor sunt materii biodegradabile care vor putrezi, o dată ce le-au pus acolo, transformându-se în compost”, explică Ioan Bujor, primarul comunei Dofteana.
De altfel, primăria a desemnat un polițist local care să stea în apropierea gropii pentru a-i îndruma pe localnici și, totodată, a supraveghea modul în care sătenii se descotorosesc de resturile vegetale. În plus, edilul a mai venit cu o soluție și pentru deșeurile din plastic, hârtie, metal sau sticlă. Astfel, primăria le-a împărțit localnicilor nu mai puțin de 25.000 de saci din plastic pe care-i pot folosi pentru a depune deșeurile reciclabile rezultate din gospodărie. „O dată pe lună, oamenii scot la poartă aceste deșeuri. Noi avem contract cu o firmă din Bacău, care preia sticlele, PET-urile și cartoanele sau ce mai aruncă omul, iar o dată pe trimestru, societatea aceasta ne transmite ce cantitate a fost preluată de la noi”, a mai spus edilul din Dofteana.
Comune „asistate social”
Nu la fel stau lucrurile și în alte localități din județ. Bunăoară, la Colonești, sătenii scapă de resturile vegetale prin metoda clasică a incendierii.
„La noi, oamenii au suprafețe mari cu viță de vie, de zeci de ari, și, vă dați seama, se adună cantități considerabile de resturi vegetale, pe care chiar nu au unde le depozita. Abia am reușit să rezolvăm problema gunoiului menajer. Așa că, practic, oamenii le dau foc, altfel nu știu cum am putea rezolva problema. Ca om născut, crescut, trăit doar la țară, nu văd ce soluții s-ar putea găsi”, spune Valentin Mârzac, primarul din Colonești.
Practica este la îndemână mai ales în zona mai săracă a județului, din stânga Siretului, aflate la distanţe considerabile de centrele dens populate, unde lumea nu dispune de mijloace de transport pentru deșeurile vegetale. În plus, nici contractarea unei firme pentru a prelua resturile vegetale nu este o soluție, bugetul extrem de firav al primăriei abia reușind să achite urgențele de primă necesitate ale comunei (în zonă, nu există mari afaceri, contribuabili puternici care să contribuie, cu impozite și taxe, la fondurile comunității).
